2,781 matches
-
i s-ar deschide odată cu îmbrățișarea negativității. Binele este gândit aici ca un parcurs inferior răului, ca o potecă a rătăcirii lăuntrice născută din atrofierea orgoliului și cunoașterii de sine. Din această perspectivă, abia înaintând în răutate ființa umană se aprofundează în descoperirea sinelui, în relevarea durității nucleului interior și a energiilor distructive ce trebuie cultivate spre descătușare. Dar, este oare reală existența dintru început a acestor energii malefice? Nu sunt ele, se întreabă misticul, împrumutate de la demon spre a fi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dar și cristalizarea interioară, sesizarea lucidă a eului suferind de către eu. Durerea în plan spiritual și din cauze spirituale implică reașezarea spre propriile fundamente a luminii cognitive ce sondează devenind progresiv din simplă atenție redirecționată spre sine luciditate care-și aprofundează sinele. Pe fundalul suferinței de ordin spiritual, eul se reia în posesie ca entitate deschisă sieși, ca dimensiune lăuntrică ce se revarsă metafizic în imensitatea unei individualități cu adâncuri insondabile. Metamorfozele impuse prin suferințele de ordin spiritual vizează convertirea modalității
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
născută și dezvoltată în spiritul pragmatismului american, evidențiat de Tocqueville (1995, pp. 47-49): ,,partea pur practică a științelor este cultivată într-un mod impresionant (...) trebuie să se sprijine fără încetare pe idei pe care n-a avut răgazul să le aprofundeze, căci se slujește mai bine de utilitatea ideii decât de justețea ei riguroasă și la urma urmelor, el riscă mai puțin utilizând câteva principii false decât pierzându-și vremea pentru a stabili adevărul principiilor sale." 6.2. Un model operațional
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
purta încă, într-o cerneală decolorată, semnătura Alexandra Stillowen. — Ah, da. John Robert, care nu mai citise un roman de când părăsise băncile școlii, nu auzise de acesta anume, al cărui titlu îi suna cam subversiv, dar nu simți nevoia să aprofundeze chestiunea. Se întreba: „Oare cât știe?“. Nu-i plăcea să-și imagineze. Și ce-ai vrea să studiezi la universitate? Cred că limbi străine, ăsta-i singurul lucru la care mă pricep. Îmi place să citesc poezie... și romane... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
merită, ne permite să înțelegem înrădăcinarea dinamică ce caracterizează ceea ce numesc eu aici "deontologie". Ceea ce este esențial, am spus eu, scapă Istoriei. Este exact ceea ce constată o gândire vie, adică o gândire care, în afara dogmatismelor diverse, este nuanțată și se aprofundează nu în sine, ci conform circumstanțelor. O gândire care, prin urmare, atrage atenția asupra faptului că referința la destin nu înseamnă că trebuie să-l suporți, ci mai degrabă să-l alegi. Este această alunecare de la supunere la alegere care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Greu de spus. Aveam înaintea mea anul doi, anul trei și mai ales anul patru. Și dacă până atunci n-avea să se întâmple nimic, aveam la dispoziție toți anii de după absolvire. Foarte mulți ani. Oricum, fizica nu se putea aprofunda în timpul facultății asta era concluzia mea. Predarea n-avea stil, iar seriozitatea lăsa mult de dorit atât din partea profesorilor cât și din partea colegilor mei. Aveam să reiau totul, sistematic, de la A la Z, după; indiferent unde aveam să lucrez. Și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
implicarea mass-media (ziare, radio, T.V.) pentru promovarea activității sportive, de fapt a sugestiei pentru a cumpăra obiecte. Întrucât sunt multe acuzații de misoginism, sociologic, femeile sunt atrase de sporturile de contact, precum este jocul de rugby, care le permite să aprofundeze relația fairplay și să refuze sentimentul că sunt doar obiect dorit și nu subiect. O activitate sportivă contemporană cere o socializare specială. 3. CULTURA SPORTIVĂ ȘI DEZVOLTAREA SOCIALĂ A TRUPULUI BALAUR, PUBLICUL În funcție de timp și de probă se modifică și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
distrugă pentru a crea, care e întru totul capabilă să includă în planurile ei de viitor, oricît de îndrăznețe, respectul moștenirii trecutului"11. Monumentele sînt repere ale colectivității, ale unei memorii colective, prin investiția spirituală pe care o acordăm acestora. Aprofundînd interferențele ce se stabilesc între formele patrimoniului și dezvoltarea economică, sugestiv din acest punct de vedere este un studiu realizat în SUA de către Departamentul Dezvoltării Urbane. Această analiză identifică faptul că, în condițiile actuale ale dezvoltării regionale, conservarea și păstrarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dimensiunea tehnică", de confruntările care au avut loc la sfîrșitul secolului al XIX-lea între partizanii teoriei dispariției inevitabile a monumentelor din cauza restaurării și cei care sprijineau ideea prelungirii existenței unui monument prin operațiuni specifice de conservare-restaurare, este cazul să aprofundăm resorturile intime ale acestei activități și să afirmăm că restauratorul are un rol social activ: acesta răspunde în fața generației actuale, precum și a generațiilor viitoare în raport cu activitatea depusă. Înființată la 24 noiembrie 1892, Comisiunea Monumentelor Istorice, odată cu adoptarea Legii pentru conservarea
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
distanță; schimburile de experiență și cunoștințe de specialitate între muzee și școli. Problematica, coordonatele activităților și propunerile specifice au fost sesizate și confirmate încă din anul 1998, într-o cercetare pedagogică realizată de autor (I. Toma) în cadrul programului de studii aprofundate avînd ca temă: "Rolul școlii și al muzeului din perspectiva programelor educaționale și de creativitate". Una dintre concluziile studiului: un muzeu care integrează programe școlare și promovează global factorul educațional este cu adevărat un muzeu deschis către public, o instituție
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cunoștințelor. 3. Conținutul informațional este prezentat diferențiat, în funcție de vîrsta copilului, de nivelul general al clasei, de profilul școlii, iar în acest ultim caz, în care profilul școlii este identic cu cel al muzeului sau apropiat de acesta, cercetarea să fie aprofundată prin proiecte de specialitate. 4. Obiectivele generale și specifice ale disciplinei sînt atinse în primul rînd prin formarea unei educații estetice și artistice adecvate, în sensul înțelegerii și interpretării valorilor pozitive, autentice, precum și a categoriilor estetice, între care frumosul ocupă
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
artistice plastice asupra rezultatelor obținute prin configurări compoziționale decorative; identificarea modalităților optime de ameliorare a rezultatelor școlare concretizate în performanțe artistice la nivelul disciplinei Educație plastică; identificarea unui standard de evaluare specific disciplinei; precizarea situațiilor educaționale ce urmează a fi aprofundate ulterior prin utilizarea chestionarului și a interviului ca instrumente de cercetare. Această legătură cauzală: mediu instituțional rezultate școlare va confirma sau infirma ipoteza enunțată potrivit căreia activitățile artistice plastice desfășurate în spațiul muzeului în aer liber conduc la forme expresive
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
desfășurat sub coordonarea Șefului Catedrei de Pedagogia artei din Universitatea de Arte, București, conf. univ. dr. Maria Nicolescu, prin participarea acestuia, a unui reprezentant din partea ISMB Inspector de specialitate, a conducerii unității școlare, precum și a cursanților din anul I studii aprofundate din Universitatea de Arte, București. Capitolul IV 1. Revista Muzeelor nr. 1 (230) 1998, p. 3, 124. 2. POULOT DOMINIQUE (coord.), Patrimoine et modernité, L'Harmattan, Paris, 1998, p. 71. 3. POIREY J.L, "Enquête "école musée" Groupe de recherche
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
momente privilegiate. Sacramentul reconcilierii rămâne în sine un dar divin pe care Dumnezeu îl oferă omului, ca rod al jertfei Fiului său și al lucrării Duhului Sfânt, fapt pe care omul îl contemplă fără a-l epuiza, dorind să îl aprofundeze, să îl cunoască din diferite puncte de vedere și să îl trăiască în viața sa creștină. Reconcilierea ar putea fi comparată cu „un șantier mereu deschis în care lucrează teologi și moraliști, liturgiști și canoniști, psihologi și sociologi și unde
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii. Conștientizarea acestui fapt ajută omul să se vadă altfel în relația sa cu divinitatea, să experimenteze iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să conștientizeze valoarea actului salvific al lui Cristos, să contribuie la purificarea și la formarea conștiinței, precum și să aprofundeze importanța demnității sale ca om, ca fiu iubit și prețuit de Dumnezeu. După ce a parcurs un drum lung în evoluția istorică a Bisericii, sacramentul reconcilierii și-a menținut identitatea și bogăția. Avându-și fundamentul în Sfânta Scriptură și fiind un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care, practic, nu se termină niciodată pe pământ. Îl va parcurge cu intenție declarată atâta timp cât va menține o atenție particulară față de mesajul biblic. Acest lucru îl poate împlini prin diferite metode: fie apelând frecvent la momente de lectio divina, fie aprofundând conținutul credinței, al modului în care aceasta poate fi mărturisită azi, fie redescoperind valoarea rugăciunii personale și comunitare, a tăcerii și a contemplației. Astfel, va reuși să fie predispus să se înscrie într-un drum spiritual, chiar însoțit de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
formă de litanie, adaptând acest dialog în funcție de „condiția socială, vârsta fiecăruia” dintre cei prezenți. Există și posibilitatea ca omilia să nu mai fie ținută, fiind însă favorizat un moment mai lung de tăcere, în care fiecare să aibă posibilitatea să aprofundeze mesajul cuvântului ascultat și să îl așeze în raport cu viața proprie. Ulterior, penitentul va răspunde acestui mesaj prin mărturisirea păcatelor sale, prin exprimarea părerii de rău și prin formularea unei propuneri, momente ce au loc în mod individual în cea de-
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
stabilite, celebrarea sacramentului reconcilierii, promovează un dialog între confesor și penitent care este motivat de o bază teologică revelată și care se derulează potrivit unei structuri ecleziastice evidente. Același dialog se naște și datorită unei spiritualități pe care Biserica a aprofundat-o în timp și care, în ambient liturgic, se manifestă prin diferite celebrări și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care omul se întâlnește cu Dumnezeu și devine o ființă nouă, renăscută și îndumnezeită. Este recunoscută uneori și necesitatea ca sacramentul reconcilierii să fie revitalizat, pentru a ajuta cât mai bine creștinul să trăiască iubirea și dreptatea în viața sa. Aprofundând procesul dialogic din cadrul acestui sacrament, considerăm că acest aspect poate avea un loc important și în atenția Bisericii, mai cu seamă în contextul actual al celebrării reconcilierii sacramentale. Prin implicarea pastorală și prin viața sa spirituală și liturgică, Biserica poate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la primirea botezului, continuă și astăzi să îi pregătească pe copii la o „practică autentică a sacramentelor”. Itinerariile catehetice alcătuite de păstorii Bisericii și aplicate de cateheții acesteia, abordează teme concrete și necesare celebrării reconcilierii sacramentale. De exemplu, cateheza poate aprofunda dimensiunile teologică, cristologică, ecleziologică și antropologică ale sacramentului reconcilierii, urmărind o anumită structură pedagogică și ținând cont de următoarele aspecte: a) eclezialitatea - în sensul că le este prezentat copiilor faptul că locul specific reconcilierii este Biserica. Aici, credinciosul găsește cadrul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
perioadă un grad înalt de sensibilitate, având nevoie și de înțelegere umană, de susținere, de lumină, de curaj și de forță psihică. Alături de cateheze, pot fi organizate, la nivel parohial sau diecezan, diferite întâlniri, reculegeri sau exerciții spirituale, care să aprofundeze tema reconcilierii sacramentale. Prin aceste momente, există și posibilitatea ca adolescentul să intre în contact și cu alți semeni cu care poate discuta și împărtăși experiențele proprii, temerile și reușitele, etc. El are șansa să descopere un interes comun și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în 1968, catehezele au suferit o schimbare în conținutul lor, afișând o poziție prudentă cu privire la unele tematici în legătură cu viața și existența umană. Are loc astfel o ruptură între conținutul catehezei și sacramentul reconcilierii, evitându-se în discuțiile catehetice teme ce aprofundau datoriile față de Dumnezeu, morala sexuală și familială și chiar etica fiscală. Aceste aspecte au condus la formarea unor atitudini greșite din partea tinerilor penitenți: automatism în mărturisirea păcatelor, intimism psihic eronat în ambientul confesionalului și în dialogul cu preotul confesor, lipsa
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața morală a creștinului. Însă, o întâlnire catehetică, prin organizarea și caracterul său specific, poate face mai multe: clarifică și educă la o morală adecvată. 1.3.2 Catehezele Cateheza are un rol semnificativ în viața sacramentală, ajutând tânărul să aprofundeze bogăția sacramentului reconcilierii și să facă legătura între roadele acestuia și trăirea vieții sale. Acțiunea catehetică poate avea un impact atât direct, cât și indirect în pregătirea sa la celebrarea reconcilierii sacramentale. Ea vine în ajutorul tânărului prin propunerea unor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acțiuni pot aborda diferite teme ce ajută tinerii, direct sau indirect, în celebrarea rodnică a sacramentului reconcilierii. Prin acestea, ei sunt ajutați în consolidarea unei conștiințe corecte cu privire la valorile moralei adevărate, la relațiile cu ceilalți, la păcat, iertare, etc. Temele aprofundate în cadrul unor astfel de activități pastorale pot fi grupate în funcție de conținut și structurate, spre exemplu, astfel: a) tema credinței - pentru ca în momentele dificile, de criză, tânărul să găsească un punct de sprijin în explicarea sensului vieții și a diferitelor evenimente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]