2,862 matches
-
Acasa > Versuri > Iubire > UN FIRICEL... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1230 din 14 mai 2014 Toate Articolele Autorului Un firicel... Elena Buldum Cu tine eu apusu-l privesc ...la răsărit E ziua atât de lungă, și dorul meu nu ține-o veșnicie Mă crezi? Sunt sufletu-ți pereche în muguri a-ncolțit E primăvară-n noi, răsare un firicel de nostalgie?... În vis, sub pleoape eu te
UN FIRICEL... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349874_a_351203]
-
dese ori nici nu participa la luptele decisive, indiferent dacă acestea se desfășurau pe un front militar sau într-o dispută politică. A devenit cutumă stabilirea în ierarhia socială a unor reguli birocratice precum succesiunea și averea funciară. Meritocrația a apus definitiv. Evul mediu implică primii germeni ai înaltei civilizații, care începe să separe omul de celelalte ființe create de Dumnezeire. Dacă, de bine de rău, nobilimea era formată din entități educate, cu morală ridicată și cu un puternic spirit al
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
amintind de creația lui E. A. Poe, Baudelaire și Verlaine, devin la Bacovia, în viziunea Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, așa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în simbol, la Paul Verlaine, în poemul „Apus de sori”: „Stranii înțelesuri,/Curg din depărtări,/ Parcă sori din zări/Coborâți la șesuri.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Optimismul bacovian - O carte despre ineditul poeziei lui Bacovia, semnata Angela Moni / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... În partea a doua, adică în continuarea acestui modest elogiu și sinceră evocare, cu alte cuvinte, în continuarea acestei modeste prezentări aș ține să precizez motivul care m-a determinat să fac acest lucru, cu toate că știu că nu sunt primul
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
pegași, Rondel cu tăceri) În acest din urmă poem găsim o reușită autodefinire: „Doar din tăceri mă recompun, // Și prin oglinzi, îmi e tot una // Că nu arăt a fi mai bun, // Deși mă străduiesc întruna, // Răsar din versuri sau apun, // Fărămițat și-ntotdeauna, // Doar din tăceri mă recompun, // Ca din tipsii de aur, luna” // Idealul creatorului de artă este superior: „Semănăm printre ierburi câte-un vis sau două // ca măcar o dată să sorbim din ciuturi // Apa cristalină care nu se
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
niciun sunet. Stea în cădere- zgomotul pietrelor în prăpastie. Nici urmă de zbor- în cuibul părăsit doar razele lunii. Alb nemărginit- șiruri de urme de pași și nicio umbră. Foșnet când și când- printre ramuri de măslin pâlpâie-o stea. Apus de soare- șiruri de copaci în alb jos prăpastia. Cireș dezgolit- între crengi și rădăcini în treacăt umbra. Noapte în pustiu- pe nisip doar razele și nicio frunză. Nicio rază-n cer- sub felinar copacul legănat de vânt. Soare nicăieri-
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
ramuri sub fulgii de nea. Frunză în făraș- rezemată de poartă mătură udă. Geamuri sub picuri- uguit de turturea abia zărită. Sunete de pași- pe urmele razelor doar un singur nor. Zid în ruină- pe cărare pustie umbre de copaci. Apus de soare- pe urmele razelor bătăi de aripi. Referință Bibliografică: Haiku, Djamal Mahmoud / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus Și tot mai departe Dumnezeu era, tot mai departe, Când soarele își pusese capul pe-o
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348252_a_349581]
-
de a-mi exprima durerea, este poezia. Fiecare cuvânt este o lacrimă pentru cei duși. Pentru Aura, care ar fi putut fi copilul meu, am scris: O lacrimă Ar fi avut multe de spus, De viața nu i-ar fi apus. Ar fi avut de dăruit, Zborul de nu s-ar fi oprit. Era în dimineața vieții, Primăvara frumuseții. Împrăștia în jurul ei lumină, Blândă, curată, fără vină. Aripile i s-au zdrobit, Cu anii ei a scris un mit. Vroia să
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
experiență, nominalizați, a fost singura care a primit acest premiu - la această secțiune, premiile II, III sau mențiune nu au mai putut fi decernate (s-a decis de juriu că „este un haiku de talie mondială și foarte matur”) Iată: „apus de soare -/ întinsă peste noi,/ umbra unui val.//. (Hârbu Delia Miruna). Într-adevăr. Nici noi nu avem cuvintele pentru aceste cuvinte, așa cum sunt așezate și cu semnificația spre care trece peste înțelegerea facilă. A fost publicată în diverse antologii, reviste
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului MOTTO : „În istoria pământului omul nu a parcurs nici măcar o zi până când soarele o să apună.” (Marius Torok) Haideți să încercăm un simplu exercițiu de imagine. Să ne închipuim că, pentru o scurtă sau mai lungă perioadă de timp, îngerii coboară pe pământ, iar noi oamenii urcăm în locul lor în cerurile din astral. Ce credeți eu
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
să înțelegi dacă aprinzi ruguri într-un spațiu plin de catapetesme, dacă-auzi plesnind ai dorinței muguri și simți miresme. Poți să înțelegi dacă în albastru intri ca s-atingi magicele-i strune sperând fericit c-al speranței astru nu va apune. Poți să înțelegi dacă-a ta menire vrea îmbrățișări în loc de revanșă, dacă tuturor simpla ta iubire le dă o șansă. Poți să înțelegi dacă sfinxul cântă, dacă din azur surâd curcubeie, dacă plânsul trist din suflet se zvântă doar c-
BIJUTIER DE CUVINTE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350055_a_351384]
-
intre prin ea. Câteodată, mă întreb ce caut pe această lume, de ce scriu, de ce exist. Alteori, mă gândesc că voi sfârși într-un sanatoriu de boli nervoase, îndopându-mă cu pastile și privind absent prin geamul rezervei, admirând soarele care apune. Acesta să fie sfârșitul? * Nu, nu cred că e acesta. Cu siguranță, mai sunt dimensiuni de explorat, vise de împlinit, persoane de iubit. Dar voi apuca, oare, zorii zilei de mâine? Acea zi perfectă, în care sufletele oamenilor sunt curate
UCENICUL de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350224_a_351553]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului CONVERSAȚIE ÎN DOI Se face prea târziu, sau prea devreme, Discuții mari se poartă-n cancelarii, Sunt surd demult, și cred că ochelarii Mi i-am pierdut de tot, în altă vreme - Răsare bezna, soarele apune, Și pâinea e pe masă, tot mai rară, Si pâinea este tot mai solitară, Și timpul e prea scump, de-o rugăciune - Se -aduc în conturi mii de argumente, Se trag în omenie mii de gloanțe, Se plămădește viața din
CONVERSAŢIE ÎN DOI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361936_a_363265]
-
împreună de sărbători. Când noaptea adâncă va crește-n fereastră și vântul va trece șoptind a uitare, luceferi vor ninge din privirile noastre și aduceri aminte vor plânge-n tăcere. Când timpul va curge din bolta albastră si luna va apune suspinând a visare, luceferi vor ninge peste mainile noastre unite-n iubire și-n mângâiere. Dacă ești singur și-ți este dor și nimeni în prag n-o să-ți apară, vino cu gândul,visând...pe seară, să fii cu mine
DACĂ EȘTI SINGUR de NINA DRAGU în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361958_a_363287]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PLIMBARE CU TRĂSURA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Te-aș invita iubito-n trăsură pe la șase Să facem o plimbare cu storurile trase Când soarele apune în suflete solemn Trăsura e din cronici și caii sunt din lemn; Avea zapis, plimbarea-i permisă doar pe seară Dar vezi că vizitiu-i ca la muzeu, din ceară Și se ferește strașnic să calce pe termite Căci datoria
PLIMBARE CU TRĂSURA de ION UNTARU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362008_a_363337]
-
Publicat în: Ediția nr. 519 din 02 iunie 2012 Toate Articolele Autorului De dor încerc să mă alint În vise dulci și-n amintiri... De dor încep iar să mă mint Că nu există ''mari iubiri''... Acum când soarele-mi apune Prin toate trec ...doar călător Nu am găsit o stea anume Să mă întind spre ea ușor... Nu este simplu sa privești Cum norii strâng iar lacrimi Și cum tu singur te-amăgești Cu dor de triste patimi... Rămân la
DE DOR de MIRELA STANCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362028_a_363357]
-
Un sat se întinde pe lângă râul, ce-n cotituri spre soare lucește cu ape. In liniștea blândă, o voce se aude: - Yes ... Aici este sălbatec, aici este un nume, aici este pomul cu rădăcinile sale, aici a-și vrea a apune, aici este pădure de viață. Din nordul fiordurilor, din vechea Scoție, un sânge albastru de rege, pe-o piatră dacică, el exclamă și spune, gândind că nu-i bine ... să ignori stejarii din trecut și pe cei care sunt, contemporani
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]
-
rog...! Neînțelesul privea la nedumerire într-un loc de pace și unire doar frânghia realului s-a rupt peste capul unui prinț de lut și doar întâmplarea, ea, a tăcut ca un fulg de nea. Complicate balanțe... timpul răsare și apune flux, reflux, marea se îmbracă cu spume m-am pierdut în orizontul orb cu privirea unui șoim miop. Și, și... nu există consolare pentru fiecare stare se naște ceva, ceva, natura timpului din stea. Referință Bibliografică: Natura timpului din stea
NATURA TIMPULUI DIN STEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362139_a_363468]
-
cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Mult Stimate Domnule Rector, acum, în încheierea acestor modeste dar sincere rânduri, adresate domniei voastre, vreau să vă mai rog doar un singur lucru: să ne iertați pe toți, pentru tot și pentru toate, să priviți de Acolo, de Sus
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
și țări, s-a așternut peste zare un fel de lehamite, nori lânoși atârnă de stâlpii de telegraf ca niște cârpe murdare, îmi strâng râurile uscate la piept și strig: never more, apoi îmi întind aripile și o iau spre apus ca o pasăre absurdă privesc spațiile pe unde capetele oamenilor se rotesc la infinit, mă gândesc că aș putea fi orice, gând, strigăt, arătare, spirit de care trupul ar putea să-mi atârne spânzurat ca o brezoaie. văd o lume
METAMORFOZE AUTUMNALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365807_a_367136]
-
pe unii îi păcălește altora le aduce noroc NE DOARE Ne doare cuvântul rostit fără noimă Ne doare ciobul aruncat în obraz, Ne doare cuțitul împlântat într-un nevinovat Ne doare eroul căzut în luptă Și cerul ne doare, în apusu-i lezat Ne doare lumina mânjită cu glod Și satele înecate-n ape Ne doare femeia, mâncată de boli Și pruncii nenăscuți din flori O rană imensă-i lumea ce a fost Lumea ce stă în față Poate și cea
POEZII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365870_a_367199]
-
în flăcări se arde-n neștire, În pupilele noastre de muritori, Poate învățăm să murim din iubire Și tot prin iubire să re-nviem. Apusul azi scrie și tace Un cânt de iubire în mii de culori Poate-nvățăm să apunem în pace Și să răsărim mai curați și mai noi. Referință Bibliografică: Netăcerea Cuvântului / Marina Glodici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V, 14 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marina Glodici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
NETĂCEREA CUVÂNTULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365901_a_367230]
-
din nord. Aici iernile sunt lungi, friguroase, iar vânturile bat năprasnic dinspre Oceanul Înghețat către satele rare împrăștiate prin Câmpia Rusă. În lunile de iarnă, zilele sunt atât de scurte, când soarele de-abia mijește pe la orizont, răsare târziu și apune prea repede, lăsând noaptea stăpână peste sălbăticia fără de sfârșit a pădurilor și a câmpiilor înzăpezite, prin care se întrevede câte o căsuță de prin satele puține și rare din aceste ținuturi. Vara, în schimb, este o mare binecuvântare pentru locuitorii
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
oricare altul“ și oferă o perspectivă cu totul personală asupra trecutului. Întoarcerea în copilărie și adolescență dă senzația unui șotron: candidă, copila sare de la o amintire la alta, ca și cum ar juca vesel și nevinovat șotron cu sorta, evaluând evenimente demult apuse din punctul de vedere al adultului bogat în experiențe, totuși încă senin și fericit, deoarece „fericirea se naște în interior“ și, odată ce ai fost binecuvântat cu ea, rămâne cu tine pentru totdeauna. „Nu știm dacă istoria are sau nu are
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]