2,802 matches
-
Legea lui Moise este scris: "Să nu legi gura boului care treieră grîul!" Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? 10. Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu nădejde, și cine treieră grîul, trebuie să-l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. 11. Dacă am semănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice? 12. Dacă se bucură alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
popor pentru plată, și proorocii lui proorocesc pe bani; și mai îndrăznesc apoi să se bizuie pe Domnul și zic: "Oare nu este Domnul în mijlocul nostru? Nu ne poate atinge nici o nenorocire!" 12. De aceea, din pricina voastră, Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge un morman de pietre și muntele Templului o înălțime acoperită de păduri. $4 1. În vremurile de pe urmă, muntele Casei Domnului va fi întemeiat tare ca cel mai înalt munte, se va înălța deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
Încă de la Facerea lumii, s-a curmat brusc, În câteva amărâte de luni. Dunărea a fost Îndiguită pentru a i se ține apele În frâu, iar lacurile, lăcușoarele, jăpșile, mlaștinile au fost scurse, secate, nivelate; pe fundurile lor s-a arat cu niște pluguri mari, pentru desțelenire. Apa care se găsește acum În Baltă e numai În canale de drenaj și irigații, trasate cu rigla, geometric, și săpate de niște mașinării pe șenile care-și răspândeau urletele pe kilometri Întregi. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apropiat bine de ele și când m‐au zărit s‐au ridicat în picioare și au început să ragă la mine, ca și cum s‐ ar fi bucurat de regăsire. Doar le știam și mă știau de mici vițele. Mă îndrăgeau și ară tau așa ca și cum și‐ar fi cerut iertare de necazul ce mi l‐au pricinuit. Numai că nu puteau vorbi, dar din felul cum mă înconjurau și cum fremătau, nici nu mai aveau nevoie de cuvinte! Cum a crescut această
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
și împăcările din cuplu nu se termină niciodată. — Tu de-acolo, flautistule, tu ce zici? Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflau în același castel. Pe tot parcursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
din cuplu nu se termină niciodată. — Tu de-acolo, flautistule, tu ce zici? Păi, eu mă uitam și-mi ziceam că să-mi văd de treaba mea. Cine-i de vină, a cui e vina? Greșeală! Afară! Șeală! Ară! Ală! Ară! Pe neașteptate, Hideyoshi smulse kimonoul de deasupra al lui Nene și-l azvârli ca premiu. A doua zi, familia lui Hideyoshi nu reuși să-l zărească nici măcar o clipă, deși se aflau în același castel. Pe tot parcursul zilei, Hideyoshi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Mă aflam în vacanță și afară era cald și soare, nici un pic de zăpadă, pământul era ca în anotimpul primăverii. Tata a scos plugul, boii și grâu de sămânță tratat de el cu sulfat de cupru și a pornit să are și să semene un lot de o jumătate de hectar din apropierea satului. Era un pământ puțin nisipos, fierul plugului mușca spornic brazde care încorporau sămânța în speranța unui rod pe măsură. Unii gospodari comentau cu neîncredere gestul tatei de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
au ieșit Filistenii și Caftorimii. 13. Canaan a născut pe Sidon, întîiul lui născut, și pe Het, 14. și pe Iebusiți, Amoriți, Ghirgasiți, 15. Heviți, Archiți, Siniți, 16. Arvadiți, Țemariți, Hamatiți. 17. Fiii lui Sem: Elam, Asur, Arpacșad, Lud și Aram, Uț, Hul, Gheter și Meșec. 18. Arpacșad a născut pe Șelah; și Șelah a născut pe Eber. 19. Lui Eber i sau născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru că pe vremea lui sa împărțit pămîntul, iar numele fratelui său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
tatăl lui Birzavit. Și Eber a născut pe Iaflet, pe Șomer și pe Hotam, și pe sora lor Șua. 33. Fiii lui Iaflet: Pasac, Bimhal, și Așvat. Aceștia sunt fiii lui Iaflet. 34. Fiii lui Șamer: Ahi, Rohega, Huba și Aram. 35. Fiii lui Helem, fratele său: Țofah, Imna, Șeleș și Amal. 36. Fiii lui Țofah: Șuah, Harnefer, Șual, Beri, Imra, 37. Bețer, Hod, Șama, Șilșa, Itran și Beera. 38. Fiii lui Ieter: Iefune, Pispa și Ara. 39. Fiii lui Ula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
Ahi, Rohega, Huba și Aram. 35. Fiii lui Helem, fratele său: Țofah, Imna, Șeleș și Amal. 36. Fiii lui Țofah: Șuah, Harnefer, Șual, Beri, Imra, 37. Bețer, Hod, Șama, Șilșa, Itran și Beera. 38. Fiii lui Ieter: Iefune, Pispa și Ara. 39. Fiii lui Ula: Arah, Haniel și Riția. 40. Toți aceștia erau fiii lui Așer, căpeteniile caselor părinților lor, oameni aleși și viteji, căpeteniile domnilor, scriși în număr de douăzeci și șase de mii de oameni, în stare să poarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
ei dezlegarea ghicitorii. 18. Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decît mierea, și ce este mai tare decît leul?" Și el le-a zis: Dacă n-ați fi arat cu juncana mea, nu mi-ați fi dezlegat ghicitoarea." 19. Duhul Domnului a venit peste el, și s-a coborît la Ascalon. Acolo a ucis treizeci de oameni, le-a luat hainele și a dat hainele de schimb celor ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
mărturie hotarnică a vornicilor de poartă, făcută la 4 iulie 1785. --Apoi asta-i mană cerească. Să auzim! --“Sfinție sa părintele Ignatie arhimandritul și egumenul mănăstirii Trei Sfetitelor” - vechea noastră cunoștință - a dat jalbă la vodă arătând “că sfinta mănăstire ari câteva locuri aicea în Ieși, pe care și-au făcut case unii și alții... și nu vor ca să plătească bezmen,... cum și din vale,... spre Bahlui, ar fi având o bucată de loc și, nefiind ales și hotărât, au cerșut
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Uite ce spun înalții slujbași domnești în anafora către vodă din 25 aprilie 1777: „Locman gerahul, pre jaloba lui ce-au dat la mărie ta, au arătat cum că aice în Iași între Ulița Mari și între Ulița Strîmbă, elu ari niște casă cumpărate de la răposatul Iordachi Costachi visternic cu zapis de cumpărătură și cu alti scrisori vechi...Și pe locul casilor sali din fați dinspre Ulița Mari, de la o veme, s-au făcut tractirul și alti dugheni cari stăpînesc acum
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mie moșie Hărpășești cu toate scrisorile ei”. Păi tu credeai că este așa ușor să administrezi o moșie din care să scoți o brumă de „bucate”? Ferească Sfântul! D-apoi acolo-i soare, mai și plouă, suflă vântul, trebuie să ari, să semeni, să prășești, să seceri și să aduci recolta la hambare...Pe când o dugheană...îi altceva! Vinzi marfa, iei banul și gata! Și dacă-i cumva și un locușor potrivit pentru vânzarea vinișorului și rachiului, treaba merge strună. Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Grigorie Ioan Calimah, care la 26 iunie 1762 (7270) spune că rugătoarele de la mănăstirea Socola i s-au plâns „pentru oamenii ce ședu prin satile pe moșiile mănăstirii... nu să supun să lucreză zilele... de boierescu, or la ce trebuință ari mănăstiri de clăci să saie fieștecarii cu ce-i va fi putere, or cu caru, cu căruță i cu topor, i cu sapă, i cu coasă...” Se mai plâng călugărițele și împotriva celor care calcă țarinile și fânețele cu vitele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
câte am văzut până acum, părinte, pe călugării de la mănăstirile grecești - și nu este singurul caz nu prea îi trăgea ața la treabă! Ei așteptau să le cadă totul de-a gata. Ba mai mult! Se bazau pe proverbul „Boii ară și caii mănâncă!” Sau, cu alte cuvinte, profitau de buna credință a bieților călugări din mănăstirile Moldovei! Dacă-i să judecăm drept, călcau cu nerușinare și pe naivitatea drepților voievozi ai Moldovei! Maria Zottu însă, ca orice bun creștin, restaurează
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
noiembrie 1741 (7250), când spune că înainte sătenii de pe moșia Buciumi făceau „clăci și alte poslușanii la câte... poruncie călugării și... erați mulțămiți, dară acmu... pentru ușurința voastră,... numai șasă zile într-un an să-i lucrați la ce v-ari pune, iar nu mai mult”. Mănăstirea Dancul mai avea în stăpânire și moșia numită Valea lui Pătrașco, dar erau mulți cei care o furau... Atunci Ioan Nicolae Mavrocordat voievod dă carte de volnicie egumenului mănăstirii „să fie volnic... a-și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
vorbim ? — Nu, spune el blând. Nu despre asta am vrut să vorbim. Îmi vine să mor. Vreau să mor chiar aici, pe loc, aici și acum. — Aha. Îmi netezesc părul, Încercând să-mi iau un aer cât mai demn, să arat ca o adevărată femeie de afaceri. Bine. Aha. Păi și... despre ce... ce anume... — Vreau să te rog ceva. Spuneți ! zic abia stăpânindu-mi nerăbdarea. Orice ! Adică, vreau să zic... despre ce anume e vorba ? — Din mai multe motive, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de Lan Ping o întreabă dacă a văzut ceva interesant. Fără să aștepte un răspuns, îi atrage atenția că trec prin locuri care au fost câmpurile de bătălie ale antichității. Începe să răsară soarele. Bărbați și femei cu pielea întunecată ară ogoarele. Femeile își cară bebelușii în spinare. Bărbatul îi spune că în 1928 și 1929 în regiune au murit trei milioane de oameni din cauza foametei. La început, Yenan e un cuvânt ciudat pentru ea. Un loc în mijlocul pustietății. Este opusul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
funcțiile care li s-ar fi cuvenit, majoritatea boierilor moldoveni preferă să se strămute cu totul în dreapta Prutului, pierzându-și, astfel, toate drepturile de proprietate. Doar câțiva au mai rămas, seduși, probabil, de unele promisiuni. În sate, desigur, tot omul ară și seamănă după obiceiul pământului, așa cum a apucat din moși-strămoși. Numai că se petrec și unele mișcări mai ample, datorate diferenței enorme de statut social dintre țăranii moldoveni și cei ruși care, în Rusia, nu au nici un fel de drepturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
mi-a spus Moș Iacob: Severin se Înhăma, cu nevasta, la plug, Își băgau gâturile În șlih și trăgeau, Pantelimon, băiețelul avea cinci ani, trebuia să stăpânească plugul, să-l ție drept... Acela Adam! Aceea „sudoare a frunții”... Așa a arat, a boronit Severin - dar cum să-i ceri unui suflet să tragă În ham, de bunăvoia lui? - Nu poate, nu-și permite..., Încerc, tata nu mă ia În seamă: - De bunăvoie numai omul liber, un răzeș ca Severin putea lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
În casă, deschid ușa spre odaia domnișoarei, o Închid la loc și plec: domnișoara nu mai are nevoie de mine, să-i arăt cum Îmi arătase mie Tecla - Îi arată bătrânul Severin, cel mai silitor bărbat din Mana, cel care ară, trăgând el În ham. Dar nu sunt prea-prea trist, oricum, Tuza nu-i de pe la noi. Și prea vorbește mult, când e numai de-arătat; și de uitat În sus cu ochiul minții. Și prea Întreabă ea, cum se face asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și i-am zis: Amu, davai! Du-te un’-ei vidè cu ochii-naintea ochilor!... Îi mai dau on dos di mână: Cum era-mbrăcată?, zic. Zice: Nu prè era è-mbrăcățâcă, c-adica nu era nicicacum, cine ștìi ce alți tal’ari i-o’ luat hainili... Zic: Da parcă ziceai că ție ți-a căzut În brațe, tu ai deshămat-o - era dezbrăcată, -n ham? Că să vezi, că nu, că câr, că mâr... Că nu mai știe, i-a ieșit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ca acasă, unde doarme Noga și problemele ne presează. O lumină încărcată de ploaie se agață de fereastra noastră, învelindu-i partea inferioară a trupului, ca și când i-ar fi crescut blană, ca și cînd ar fi acoperit-o pământul acela arat de la marginea satului, care întotdeauna, după prima ploaie, se acoperea cu o pătură verde, iar eu pășeam cu mare atenție printre firele bebelușe de iarbă, privind spre șosea. La fiecare oră venea câte un autobuz gol la capăt de linie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
școală. Odată intrați în clasa ei, colegul cel rău ne luă în râs: ai venit cu puradelu’ ăsta să ne bați? hă hă hă. Neagră de supărare, Cristina s-a oțărât la el: nu ti râdi, uăi, cî uiti și ari frati-miu în cizmî! Și odată trage paloșul de bucătărie din bocanci și mi-l pune în mână. Toată școala se buluci pe ușă urlând: săriți! asasinu! asasinu! Am fugit și eu, m-am ascuns după un stejar. Profesorii mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]