4,016 matches
-
aliniamentele stradale vor avea coroana îngustă și înaltă, pentru ca vehiculele încărcate cu diverse materiale să nu agațe ramurile. În general, în regiunile cu climă rece, umedă și cu puține zile însorite se recomandă folosirea arborilor de mărimea a III-a, arbuștilor, gazonului și speciilor floricole. În cazul unităților cu număr mare de muncitori care lucrează în echipe numeroase, se recomandă crearea unor nișe din boschete arbustive, pentru ca grupuri mici de muncitori să poată avea posibilitatea unei pauze în liniște, în timp ce, pentru
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
SPAȚIILE VERZI DE PE LÂNGĂ SPITALE, SANATORII ȘI STAȚIUNI BALNEOCLIMATERICE Medicina actuală recunoaște efectul benefic al naturii, în particular al vegetației, asupra sănătății fizice și psihice a oamenilor. Unele cercetări au evidențiat faptul că până și cele mai simple peisaje (arbori și arbuști izolați) pot avea efecte benefice asupra refacerii sănătății. Amenajarea teritoriului de pe lângă spitale, sanatorii, case de odihnă, trebuie făcută cu multă grijă pentru ca elementele introduse în peisaj să contribuie efectiv la ameliorarea sănătății oamenilor. Astfel, teritoriul din jurul caselor de odihnă trebuie
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
încât să producă o reacție de relaxare prin simplitatea peisajului, lumina difuză și culorilor liniștitoare, formele și spațiile curbilinii ș.a. Într-o grădină sanatorială pentru bolnavii care suferă de surmenaj se va urmări realizarea unor spații vesele, cu arbori și arbuști exotici, rozarii și spații floricole, în care se pot instala voliere cu păsări cântătoare sau doar decorative. Pentru bolnavii psihic o grădină sanatorială trebuie să realizeze un sentiment de bucurie, amenajarea vegetației urmărind realizarea unor nișe separate asemănătoare celor din
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
evitându-se combinații vegetale care să producă efecte neașteptate, precum și cele prea contrastante. Se pot amenaja mici boschete umbrite, amplasate izolat, prevăzute cu hamacuri, bănci, mici căderi de apă, chioșcuri acoperite cu plante agățătoare, mici poieni mărginite de arbori sau arbuști cu înflorire cât mai îndelungată, partere cu plante aromatice, exotice, sempervirescente, alei cât mai plane, semiumbrite, prevăzute obligatoriu cu bănci, etc. În cazul bolnavilor de plămâni se recomandă utilizarea de specii care degajă uleiuri eterice și fitoncide, vegetația fiind sub
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
sectoare pentru activități gospodărești ș.a. Suprafața acestor categorii de teritorii se apreciază a fi de 10 m2/elev, vegetației fiindu-i atribuită peste 50% din întreaga suprafață. Perimetrul instituției de învățământ se plantează cu o fâșie compactă de arbori și arbuști, pentru protecție împotriva zgomotului, prafului, noxelor ș.a. Grupările de arbori și arbuști ornamentali se amplasează în așa fel încât să nu întunece sălile de clasă și să nu împiedice buna supraveghere a elevilor. De asemenea nu se vor dispune grupări
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a fi de 10 m2/elev, vegetației fiindu-i atribuită peste 50% din întreaga suprafață. Perimetrul instituției de învățământ se plantează cu o fâșie compactă de arbori și arbuști, pentru protecție împotriva zgomotului, prafului, noxelor ș.a. Grupările de arbori și arbuști ornamentali se amplasează în așa fel încât să nu întunece sălile de clasă și să nu împiedice buna supraveghere a elevilor. De asemenea nu se vor dispune grupări compacte la ieșire/intrare sau în locuri intens frecventate, pentru a nu
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
erectă sau pletoasă, ș.a.) dar și în funcție de modalitățile de folosire peisagistică (rabate, grupări, aliniamente, exemplare izolate, exemplare urcătoare ș.a.) (după Iliescu A.F., 2003). De obicei prezentarea trandafirilor se face într-un ansamblu peisagistic din care nu lipsesc arborii și arbuștii, pentru a se realiza fundaluir și încadrări, evitându-se umbrirea exemplarelor de Rosa. Se consideră că gardurile vii și bordurile tunse de Buxus delimitează parcelele și soiurile de trandafiri iar exemplarele solitare sau grupările de conifere mici contribuie la diversificarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
dar totuși trebuie să li se asigure unele condiții mai speciale. De exemplu, speciile sensibile la umezeală, cum sunt primulele alpine (Primula allionii) cresc doar protejate de roci cât mai mari; ferigile Matteuccia se dezvoltă cel mai bine în semiumbra arbuștilor; printre pietre și în zonele însorite se dezvoltă bine clopoțeii (Campanula poscharskyana), floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
contracurbe. De asemenea, nu este bine să se vadă dintr-o dată două curbe ale aceluiași drum, însă dacă acest lucru nu poate fi evitat una din curbe va avea o rază mai mică și va fi mascată de grupuri de arbuști și arbori iar a doua curbă se va prelungi mult. Aleile situate de-a lungul cursului unei ape nu vor avea traseul paralel cu malurile acesteia. Ele vor trece prin punctele cele mai atrăgătoare, la nevoie traversând apa peste un
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
a unghiurilor și distanțelor de vedere, o variație a perceperii spațiilor și priveliștilor în funcție de acestea. În general, pe parcursul aleilor sinuoase, privirea nu trebuie să cuprindă mai mult de două schimbări de direcție succesive; restul traseului este camuflat de mase de arbuști sau arbori, eventual de forme de relief pozitive. De obicei aleile sinuoase divizează terenul în suprafețe inegale și asimetrice, conducând de la un obiectiv la altul, parcurgând formele de relief sau ocolindu-le. Anumite sectoare delimitate de alei pot avea dimensiuni
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
deoarece acestea se sprijină pe grilajul betonat. Prin acest procedeu suprafața de parcare este constituită din 2/3 gazon și 1/3 beton. În spațiile verzi de la periferia orașelor se recomandă ca parcările să fie mascate cu mici grupuri de arbuști cu lățimea de cca. 0,5 m, delimitând astfel mici spații pentru staționarea a 3-4 autoturisme. APELE ÎN PARCURI ȘI GRĂDINI În spațiile verzi apele pot fi: stătătoare, curgătoare și țâșnitoare. După natura lor apele pot fi: ape naturale (fluvii
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
limitrofă unei clădiri și malurile ei sunt joase permițând o bună vizibilitate pe distanța cea mai scurtă, este indicat ca pe această direcție să se amplaseze o peluză cât mai mare, evitându-se plantarea unor grupuri compacte de arbori sau arbuști. Dacă dimpotrivă, malurile înalte și abrupte împiedică observarea apei, se vor crea perspective oblice, în direcția curgerii sau opus acesteia, care să ofere vizionarea unei porțiuni cât mai mari din luciul apei. În cazul unui lac, dacă malul opus este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
SPAȚIULUI VERDE Pentru peisagist vegetația reprezintă elementul cel mai manevrabil, prin prezența atât de variată ca dimensiuni, forme, culori și posibilitățile diverse de compunere a spațiului cu ajutorul acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
acesteia. Compunerea peisajelor cu vegetație se bazează pe efectele dominante ale arborilor și arbuștilor, cărora li se asociază subarbuștii, speciile floricole și plantele erbacee. Se disting următoarele elemente vegetale în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în cadrul unui spațiu verde: a) Iarba, gazonul, plantele înlocuitoare de gazon, arbuștii târâtori: fac parte din planul inferior (suprafața solului); b) Specii floricole, anuale, bienale și perene (fac parte din planul inferior al amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime medie de 1,5 m
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
amenajării, foarte decorativ și deosebit de important; c) Arbuștii cu port prostrat și subarbuștii de până la 50 cm, dispuși în masive constituie un obstacol fizic care delimitează deplasarea pietonală dar în același timp permite ca spațiul vizual să rămână deschis; d) Arbuștii cu înălțime medie de 1,5 m, dispuși în masive sau garduri vii: pot fi un obstacol fizic, pentru delimitarea spațiului, dar permit pietonilor privirea pe deasupra; în unele situații pot ecrana vizual (pentru persoanele așezate pe bănci) sau pot ascunde
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
masive sau garduri vii: pot fi un obstacol fizic, pentru delimitarea spațiului, dar permit pietonilor privirea pe deasupra; în unele situații pot ecrana vizual (pentru persoanele așezate pe bănci) sau pot ascunde un anumit obiectiv inestetic situat în imediata apropiere; e) Arbuștii înalți, care depășesc nivelul privirii pietonilor, dispuși sub formă de masive sau de garduri vii: constituie o barieră fizică și vizuală, cu utilizările pentru mascare, îngrădire, orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere), ca reper vizual, în cazul arbuștilor mari
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
e) Arbuștii înalți, care depășesc nivelul privirii pietonilor, dispuși sub formă de masive sau de garduri vii: constituie o barieră fizică și vizuală, cu utilizările pentru mascare, îngrădire, orientarea privirii (încadrarea unei linii de vedere), ca reper vizual, în cazul arbuștilor mari izolați sau grupați ș.a. f) Arbori în plantații masive: constituie principalele planuri verticale de constituire a spațiilor, în funcție de dimensiunile, componența și densitatea plantației, aceasta putând ecrana complet sau parțial vederea; g) Arborii în aliniament: creează linii vizuale puternice, spații
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
solul, formele de relief, se asociază cu rocile, apele dar și elementele construite. Vegetația dă viață și dinamism peisajelor prin variația sezonieră și evoluția în timp a acestora, datorată, în principal, modificării dimensiunilor și habitusului plantelor lemnoase ornamentale. Arborii și arbuștii se impun în peisaj prin mărime (talie), habitus, frunziș dar și înflorire și deseori fructificare ornamentală. Aspectele referitoare la calitățile peisagistice ale vegetației lemnoase ornamentale se iau în considerație în primul rând pentru alegerea, amplasarea și gruparea lor în cadrul spațiilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lemnoase la care în condiții favorabile se formează trunchiul, iar în condiții de viață mai dificile, ramurile derivă din apropierea coletului. Pot ajunge la înălțimea de 5-7 m (de exemplu speciile Cornus mas, Euonymus europea, Ptelea trifoliata, Sambucus nigra, ș.a). Arbuștii sunt plante cu tulpina lemnificată, având poziție erectă în spațiu, fără trunchi, deoarece ramificațiile care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
înălțimea de 5-7 m (de exemplu speciile Cornus mas, Euonymus europea, Ptelea trifoliata, Sambucus nigra, ș.a). Arbuștii sunt plante cu tulpina lemnificată, având poziție erectă în spațiu, fără trunchi, deoarece ramificațiile care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de exemplu speciile Cornus mas, Euonymus europea, Ptelea trifoliata, Sambucus nigra, ș.a). Arbuștii sunt plante cu tulpina lemnificată, având poziție erectă în spațiu, fără trunchi, deoarece ramificațiile care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus, Salix rosmarinifolia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
plante cu tulpina lemnificată, având poziție erectă în spațiu, fără trunchi, deoarece ramificațiile care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus, Salix rosmarinifolia, ș.a; arbuști pitici, sub 0,5 m (de exemplu: Salix retusa, Salix reticulata, Bruckenthalia
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care formează coroana pornesc de la colet. După înălțime, arbuștii se grupează în: arbuști mari de 3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus, Salix rosmarinifolia, ș.a; arbuști pitici, sub 0,5 m (de exemplu: Salix retusa, Salix reticulata, Bruckenthalia spiculifolia, Acanthus caroli-alexandri, ș.a.). Lianele sunt plante cu tulpina slab ramificată, ramificate de la
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
3-5 m (exemplu: Cornus sanguinea, Staphylea pinnata, Cotinus coggygria, Syringa vulgaris, ș.a.; arbuști mijlocii de 1-3 m (exemplu: Euonymus verrucosus, Paliurus spinachristi, Tamarix ramossisima, ș.a.; arbuști mici de 0,5-1 m (exemplu: Euonymus nanus, Ceanothus americanus, Salix rosmarinifolia, ș.a; arbuști pitici, sub 0,5 m (de exemplu: Salix retusa, Salix reticulata, Bruckenthalia spiculifolia, Acanthus caroli-alexandri, ș.a.). Lianele sunt plante cu tulpina slab ramificată, ramificate de la colet, cu țesuturi mecanice care nu le pot menține în poziție verticală. În schimb dispun
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]