1,109 matches
-
un sunet propriu, numit parțial. O coardă are un fundamental, și o serie de parțiale. Combinația cea mai pură a două sunete se poate obține atunci când unul din ele este dublul frecvenței celui de-al doilea. Tensiunea provocată de apăsarea arcușului pe coardă în timp ce aceasta vibreaza poate provoca o plecare vizibilă de la această situație ideală. Partiturile pentru violoncel folosesc cheia fa (bas) și cheia do de pe linia a patra (tenor). Uneori se poate folosi și cheia sol. ul și-a făcut
Violoncel () [Corola-website/Science/313464_a_314793]
-
neprezentat dacă a absentat la cel puțin una din probele de aptitudini. 6. La probele de aptitudini pentru profilul artistic - arte vizuale nu se admit contestații. PROFIL ARTISTIC - MUZICĂ SECȚIA INSTRUMENTALĂ A. Instrumentele orchestrei simfonice 1. Instrumente cu coarde cu arcuș, coarde ciupite, instrumente de suflat Proba I Proba de instrument compusă din: a) o gamă, aleasă, prin tragere la sorți, de către candidat, din patru game pregătite de acesta, conform programei claselor de gimnaziu; ... b) un studiu, pe note, la alegerea
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
marea lor majoritate de păduri. Teritoriul județului Covasna este bogat în izvoare de ape minerale înșiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcția nord-sud, prima pe versantul vestic al Munților Bodoc unde găsim izvoarele de la Băile Șugaș, Bodoc, Arcuș, Balvanyos, Micfalău și Malnaș-Băi cu ape carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice etc. Județul Covasna are o climă moderată, cu veri calduroase și ierni geroase. Temperatura maximă absolută de 39,3 grade a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea
Județul Covasna () [Corola-website/Science/296655_a_297984]
-
sărbători, de-a pururi, dar nu în chip mistic, ci cu paharul în mână""... În sprijinul acestui mod de a vedea viața vine și [[Ionel Teodoreanu]] cu romanul său "Să vină Bazarcă!" (1947, apărut postum), unde un lăutar localnic "prin arcușul căruia curge tot vinul vechi de la Urlați", vin care e sprinten la băut, dar și cu o ușoară melancolie care amintește buchetul marelui Cotnar . În acest Urlați, a cărui față a început să se mai schimbe în ultima vreme, întâlneam
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
din toate sistemele de intonație. Faptul că intervalele sunt cele ce se regăsesc în armonicele sunetului fundamental, fac din sistemul netemperat pitagoreic, un system propice pentru manifestarea expresiva a melodiei, si de asemenea servește pentru acordajul instrumentelor cu coarde și arcuș. J.S. Bach - Clavecinul bine temperat - Intervalele mari și mărite formează grupa de interval expansive - Grupa intervalelor mici și micșorate formează grupa intervalelor de natură depresiva Iată câteva exemple : - Secundă mare provine din succesiunea a doua cvinte ascendente - Secundă mică reiese
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
pertinet”", între altele împodobirea cu perle, smaralde și ametiste a șeilor și a harnașamentului cailor, iar pentru fibule "“fibulis in chlamidibus his utantur quae solo auro et arte pretiosae sunt”". Cel mai vechi tip de fibulă este în formă de arcuș de vioară, foarte asemănătoare unui ac de siguranță și ca formă și ca întrebuințare. Ulterior s-au dezvoltat tipuri noi de fibule, creatorii lor punând un accent mai mare pe latura lor ornamentală, ele având în continuare și un rol
Fibulă () [Corola-website/Science/318024_a_319353]
-
vreme aflat în spatele decorului (sec. XVII). Din această epocă datează sensul modern al cuvântului orchestră (ansamblu de instrumente din diverse familii). Orchestra simfonica se naște la Veneția în jurul anului 1600. La început ea nu cuprindea decât instrumente cu coarde și arcuș (familia viorii) și un instrument de "basso continuo" (de obicei un clavecin). O orchestră din Dresda avea în 1731: 8 viori I, 7 viori II, 4 viole, 3 violoncele, 3 contrabași, 2 flaute, 5 oboaie, 5 fagoți, 2 corni, trompete
Orchestră () [Corola-website/Science/315499_a_316828]
-
În anul 2013 obține titlul de doctor în Muzică cu teza „Cântărețul de operă și epoca să. Secolul XX”, la Universitatea Națională de Muzică din București. Conducător de proiect: Prof.Univ.Dr. Grigore Constantinescu. Desemnată “Soprana anului 2009” (Gala Premiilor în Cultură, Arcuș 2010), Cristina Radu este laureata a concursurilor „Verviers Internațional Singing Competition”, „Mihail Jora”, „Marțian Negrea”, „Joseph Schmidt”, „Festivalul Muzicii Maghiare” etc. În perioada studiilor universitare îi sunt decernate bursă "Yolanda Mărculescu" de către Prof.Univ. Georgeta Stoleriu, în cadrul Universității Naționale de Muzică
Cristina Radu () [Corola-website/Science/315783_a_317112]
-
cunoscute instrumente cu coarde lovite sunt pianul și țambalul. Pianul, „urmaș” al clavecinului, are avantajul unei dinamici mult mai bogate și a unui tușeu care permite apăsarea mai ușoară și rapidă a clapelor. Principalele elemente ale instrumentelor cu coarde cu arcuș sunt cutia perforată de două f-uri, eclisele, fundul, inima viorii și gâtul pe care este fixat prăgușul; cele patru coarde sunt întinse de rotația cuielor de abanos. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcuș sunt cele din familia
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
instrumentelor cu coarde cu arcuș sunt cutia perforată de două f-uri, eclisele, fundul, inima viorii și gâtul pe care este fixat prăgușul; cele patru coarde sunt întinse de rotația cuielor de abanos. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcuș sunt cele din familia viorii. Aceste instrumente folosesc de regulă un arcuș pentru punerea în vibrație a coardelor. Tehnica avansată de construcție și interpretare plasează inventarea coardelor frecate într-o epocă ulterioară apariției tipurilor deja prezentate. Frecarea este produsă cel
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
eclisele, fundul, inima viorii și gâtul pe care este fixat prăgușul; cele patru coarde sunt întinse de rotația cuielor de abanos. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde si arcuș sunt cele din familia viorii. Aceste instrumente folosesc de regulă un arcuș pentru punerea în vibrație a coardelor. Tehnica avansată de construcție și interpretare plasează inventarea coardelor frecate într-o epocă ulterioară apariției tipurilor deja prezentate. Frecarea este produsă cel mai frecvent prin intermediul unui arcuș controlat în mod direct de mâna instrumentistului
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
viorii. Aceste instrumente folosesc de regulă un arcuș pentru punerea în vibrație a coardelor. Tehnica avansată de construcție și interpretare plasează inventarea coardelor frecate într-o epocă ulterioară apariției tipurilor deja prezentate. Frecarea este produsă cel mai frecvent prin intermediul unui arcuș controlat în mod direct de mâna instrumentistului; există, totuși, cazuri în care coardele sunt frecate de un mecanism (exemplul cel mai cunoscut este viela cu roată, sub ale cărei corzi se află o roată care le pune în vibrație prin
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
vibrație prin acționarea unei manivele). În cazul unui instrument cu coarde frecate, corzile sunt întinse deasupra unei cutii de rezonanță cu rozetă sau efuri. Aceste instrumente sunt mai sonore decât coardele ciupite. Cele mai cunoscute instrumente cu coarde frecate folosesc arcușul și fac parte din familia viorii (vioară, violă, violoncel, contrabas), fiind singurele coarde frecate ce intră în componența unei orchestre simfonice. Deși multe partituri orchestrale folosesc instrumente cu coarde ciupite (harpa sau, mai rar, chitara) și lovite (pianul), denumirea de
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
barocă, contrabasul interpretează linia basului continuu alături de cel puțin un instrument polifonic, de regulă cu coarde ciupite. În aceste cazuri, contrabasul poate nici să nu figureze în partitură, includerea lui în ansamblu ținând de stilistica dorită.) Partidele de coarde cu arcuș din orchestra simfonică, neacompaniate de alte instrumente, formează o orchestră de coarde. În muzica de cameră, un cvartet de coarde include două viori, o violă și un violoncel. Se cuvin amintite și membrele din familia violei (viola da braccio, viola
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
violă și un violoncel. Se cuvin amintite și membrele din familia violei (viola da braccio, viola da gamba, viola d'amore, violone ș.a.) folosite în special pentru interpretarea partiturilor de muzică veche. Sunetele originează cu vibrația coardelor (produsă cu un arcuș, prin ciupire sau prin lovire). Frecvența de oscilație a unei coarde, care determină înălțimea sunetului, este dată de trei factori: lungimea coardei, greutatea coardei pe unitatea de lungime și tensiunea din coardă. Coardele produc un sunet de volum redus. Din
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
este dată de trei factori: lungimea coardei, greutatea coardei pe unitatea de lungime și tensiunea din coardă. Coardele produc un sunet de volum redus. Din acest motiv sunetul este amplificat de o cutie de rezonanță. Pentru instrumentele cu coarde cu arcuș este posibilă vizualizarea oscilației cutiei de rezonanță în liniile Chaldni, numite astfel după cel care le-a observat pentru prima dată în secolul al XVIII-lea. Chiar și pentru forma cea mai simplă de disc există un mare număr de
Instrument cu coarde () [Corola-website/Science/315164_a_316493]
-
și desenator român, o personalitate marcantă a artei plastice românești . A absolvit în 1974 Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. În 1977 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. 1975 - Măgura Buzău România, 1976 - Lazarea România, 1977 - Arcuș România, 1978 - Măgura Buzău România, 1979 - Burgas Bulgaria, 1980 - Căsoaia România, 1982 - Măgura Buzău România, 1985 - Leipzig Germania, 1986 - Visnerysbacy Cehoslovacia, 1987 - Hobita România, 1989 - Mtheta Gruzia, 1990 - Soveja România, 1991 - Oarbă de Mureș România, 1992 - Dumbrava Sibiului România, 1992
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
Hokaydo Japonia, 1995 - Sângiorz Băi România, 1996 - Galați România, 1996 - Constantă România, 1997 - Iserlohn Germania, 1999 - Lebădă București România, 2007 - Dorohoi România, 2008 - Gărâna Reșița România, 2009 - Sculptură monumentala metal Giurgiu, România Ia parte la taberele de sculptură de la Măgura, Arcuș, Hobița, Burgas (Bulgaria), Soveja, Dumbrava Sibiului, Galați, Constantă, Leipzig, Otaru Hokaido (Japonia), Borkel & Schaft, Olanda; Simpozionul Internațional de Sculptură George Apostu ; 2007 Dorohoi ;2008 Gărâna, Banat „Cu o vocație descoperită de timpuriu și cultivata cu consecventă de-a lungul anilor
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
înainte, cu gândurile și posibilitățile noastre și să sperăm că intrarea în UE va aduce o schimbare benefică și acestei meserii", continuă Iancuț. Poate același Iancuț care, pe parcursul a trei decenii, a creat în taberele de sculptură de la Măgura, Lazarea, Arcuș, Hobița, Căsoaia, Burgas (Bulgaria), Soveja, Oarbă de Mureș, Dumbrava Sibiului, Leipzig (Germania), Apeldorn (Olanda), Otaru-Hokaido (Japonia), sculpturi nemuritoare. Pentru că arta are statutul duratei, iar artiștii calitatea de a măsura trecerea timpului, cu toate relele și bunele trăite, prin operele create
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
galeria lăutarilor din prima jumătate a sec. XX, așezat între violoniștii și șefii de orchestră valoroși, a căror moștenire artistică a intrat în anonimatul specific virtuozilor de muzică populară și lăutărească. Deși rar menționat (pe mai puțin de 10 discuri), arcușul său rămâne o patină inconfundabilă ce a influențat școala bucureșteană de vioară de la începutul anilor `30 până astăzi. Născut la 2 februarie 1897, în București, dintr-o familie de lăutari, ce locuia pe Str. Sfinții Voievozi, nr.47, și-a
Petrică Moțoi () [Corola-website/Science/325367_a_326696]
-
din , care provine din cuvântul dialectal venețian "zecchino". Cuvântul dialectal venețian italian "zecca" provine din , „matriță pentru bătut monede”. Pe aversul monedei, evanghelistul Marcu, patronul cetății, înmânează dogelui Veneției drapelul purtător al unei cruci; circular, în latină: S[anctus] M[arcuș] VENET[iae], în română: „Sfanțul Marcu al Veneției”. Pe revers, circular, figurează legendă, în limba latină: SIT Ț[ibi] XPE (Christe) DAT[uș] Q[uem] Ț[u] REGIS IȘTE DVCAT[uș]:SIT Ț XPE DAT Q Ț REGIS IȘTE DVCA
Țechin () [Corola-website/Science/323777_a_325106]
-
articulații, triluri și alte tehnici, schimbarea pozițiilor și alte aspecte ale mâinii drepte și stângi. Instrucțiunile din acest tratat sunt opuse celor oferite de Leopold Mozart în "Tratatul Principiilor Fundamentale ale Cântatului la Vioară" (1756) cu privire la unele tehnici precum ținerea arcușului sau despre vibrato. "Guida harmonica" (1752) este una dintre cele mai neobișnuite tratate de armonie din barocul târziu și servește pe post de ghid enciclopedic pentru modele de basso continuo; sunt 2.236 de modele per total. Geminiani a publicat
Francesco Geminiani () [Corola-website/Science/329884_a_331213]
-
o Guadagnini din 1742 achiziționată în mai 2004. Cu patru ani înainte de aceasta, ea a folosit un Stradivarius, 1716 Booth, împrumutat de la Fundația Niponă de Muzică, un instrument care a aparținut violonistei Iona Brown. Ea, în mod curent, folosește un arcuș Benoît Rolland, dar uneori folosește o copie Heifetz Tourte făcută de constructorul vienez Thomas Gerbeth din perioada timpurie a muzicii clasice. Am cântat la o vioară 4/4 pâna la vârsta de 10 ani. Calitatea instrumentului meu a fost îmbunătățită
Julia Fischer () [Corola-website/Science/329302_a_330631]
-
minor, Op. 102, ca o ofertă de pace pentru prietenul său vechi. Lucrarea a fost co-dedicată primilor interpreți, Joseph Joaquim și Robert Haussmann. În 16 aprilie 1889, în Anglia, lui Joachim i s-a oferit o vioară Stradivarius și un arcuș Tourte. La sfârșitul anului 1895 atât Brahms cât și Joachim au fost prezenți la inaugurarea Tonhalle din Zurich, Elveția; Brahms a dirijat iar Joachim a fost dirijor asistent. Dar în aprilie, doi ani mai târziu, Joachim și-a pierdut cel
Joseph Joachim () [Corola-website/Science/328421_a_329750]
-
fiul lui Grigore Murgu, Vasile Bisericosu (braci) și Nicolae Geagu zis Păpușoi (bas). Renumit a fost și taraful lui Nicolae Cazacu (n. 1911 - d. 1944), viorist primaș de mare talent și virtuozitate, care a murit pe frontul din Ungaria cu arcușul în mână, cântând să ridice moralul militarilor. Nicolae Cazacu a cântat o perioadă cu Rugină și Murgu la București, apoi a plecat la Constanța. În anul 1937 el se afla la Tismana, unde și-a format un taraf cu care
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]