6,861 matches
-
îndrăznesc să spun europeană!) sunt ancorați într-o dezastruoasă fascinație a naționalismului și stupidității. Am o oroare instinctivă față de orice manifestări ale spiritului primar agresiv, xenofobiei și intoleranței. Așa m-au învățat părinții și bunicii mei, întru nimic mai puțin ardeleni decât politrucii de portativ care ne mitraliază cu sulfurosul lor „dor”. Din acest motiv, sunt șocat că ființe care ar trebui să fie asemeni mie se dovedesc a fi niște suboameni. Iar animalitatea lor e cu atât mai respingătoare cu
Mai slăbiți-mă cu „dorul” vostru... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2934_a_4259]
-
poporului nostru și pentru apărarea pământului său În afară. Rând pe rând s-a dat dreptul și sarcina de a fi călăuză a acestei reviste, - carte a neamului, păstrătoare de tradiție, deschisă acum 71 de ani -, când unui Moldovean sau Ardelean, când altora, de dincoace de Milcov. Astăzi JUNIMEA se gândește la Moldova de Sus și cheamă pentru conducere pe cineva din Bucovina, care iscălește aceste rânduri. Frumoasă povară, care n-a fost râvnită, grea povară de care Bucovina să se
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
Nicolae Manolescu Ion Agîrbiceanu (1882-1963) este un scriitor pe trei sferturi uitat, în pofida prețuirii de care s-a bucurat din partea criticilor ardeleni ca Mircea Zaciu, Cornel Regman sau Ion Negoițescu și a faptului că Fefeleaga, cea mai bună povestire a lui, n-a lipsit din manualul de liceu până de curând. Dificultatea receptării moderne a prodigioasei proze a scriitorului a fost identificată
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
cu totul alta. La debutul său, în 1905, cu volumul de povestiri intitulat De la țară, Agârbiceanu a produs o impresie puternică, pe care unii au socotit-o comparabilă cu aceea a Poeziilor lui Goga din același an. Ei păreau scriitorii ardeleni cei mai promițători din zorii noului veac, după Coșbuc și înainte de Rebreanu. Deși nu e nimic în povestiri din palinodia de la Goga, ele ne aduc sub ochi scene de viață rurală și personaje la fel de tipice precum cele din Poezii. Dacă
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
ales în detalii și în vorbirea oamenilor, superficial aburite de nostalgii sămănătoriste, aceasta este dureri înăbușite. Nu întâmplător, titlul volumului lui Sadoveanu din 1904. Mircea Zaciu, cel mai important monografist al lui Agârbiceanu, a susținut ideea admirației pe care scriitorul ardelean ar fi arătat-o celui moldovean. Nu poate fi vorba însă de influență. Când Agârbiceanu începe a publica în reviste povestirile „de la țară”, cu nimic deosebite de cele care le urmează vreme de un deceniu și mai bine, Sadoveanu nu
Ion Agârbiceanu, 50 de ani de la moarte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2958_a_4283]
-
SUA ne dau speranța că acest obiectiv va fi îndeplinit în viitorul apropiat", a susținut președintele Camerei. La discuțiile cu senatorii SUA au mai participat vicepreședintele Camerei Deputaților, Viorel Hrebenciuc, deputații Ana Birchall, Georgian Pop, Zsolt Molnar și senatorul Ben-Oni Ardelean.
Valeriu Zgonea s-a întâlnit cu cei trei senatori americani aflaţi în România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29632_a_30957]
-
cameră video, doi intelectuali dialoghează retro, pe aproape cinci sute de pagini. Corespondează, de fapt, dacă e să fim stricți cu termenii. (Iar eu cred că ar trebui să fim). N-aș pune opțiunea aceasta pe seama eventualelor tabieturi ale poetului ardelean. În fond, nu foarte demult, același Ion Brad a fost protagonistul unui consistent interviu luat ca la carte de Alexandru Dumitriu (Plăcut sau neplăcut, adevărul, Galaxia Gutenberg, 2009). Mai degrabă l-aș suspecta pe Ilie Rad de o anume comoditate
Tradiție și inovație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2962_a_4287]
-
fel de fel de locuri și activități! Am fi vrut să ne unim forțele cu mai multe organizații „Comunitatea” basarabenilor (moldovenilor) de exemplu, ar fi fost foarte bine venită lângă Eminescu. Dar aceștia, continuând tradiția lor, Împreună cu mulți români (olteni, ardeleni, evrei, bănățeni etc.) au serbat foarte frumos Ziua Limbii Române la un centru comunitar. Merită felicitări și respect, absolut toți cei care au celebrat această zi... sfântă, așa Îmi vine să-i zic. A fost o adevărată minune că nu
Cum am sărbătorit Ziua Limbii Române la Montreal. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_383]
-
construi mai nimic încercând să capacitezi un popor prost ajutat, din rațiuni financiare, din unghiul sănătății fizice și cerebrale. Dar poate că e simplă impresie de-a noastră, câtă vreme ea nu trezește conștiințele decidenților unui neam. Oricum, Adrian Sângeorzan, ardelean cumpănit (o tautologie?) și bun comparatist de continente, constată diferențele între cutume și practici, observă eficiența americană, ca și micile bizarerii de acolo, fără să idealizeze ceva, și, mai ales, fără să demonizeze vreun tronson al țării natale. „Metoda“ lui
Eternul feminin - o ipoteză „tehnică“ by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2897_a_4222]
-
să le rostesc în acest spațiu în care s-a pronunțat o voce înaltă și nobilă care vorbea despre „Datoria vieții noastre”, pe când se întemeia această Universitate, după marea Unire. Un spațiu care nu e departe nici de bronzul Școlii Ardelene, așezat lângă noi ca un neclătinat semn de exclamație. Echinoxul s-a împărtășit, prin ani, din acest mare spirit și trag nădejde că oamenii de sub această emblemă vor avea voința și energia de a-l continua și întări. * Fragmente din
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
presedintele Senatului Universității din București, fost consilier de Stat în echipa Președintelui Emil Constantinescu, fost Director al Institutului de Studii Diplomatice. Alt nume despre care se vehiculează că ar putea fi noul ministru al Culturii este cel al lui Ben-Oni Ardelean. Senator, el este fost Pastor Uniunea Baptista din România și cadru universitar la Institutul Baptist, mai notează sursa citată anterior.
Cine ar putea fi noul Ministru al Culturii by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33590_a_34915]
-
menționate ca originale abordarea temei copilăriei și a motivelor religioase, mai ales că în monografia sa, Liviu Grăsoiu arată că în creația lui Emil Giurgiuca, fiu de preot, lipsește inspirația religioasă”. (Ca o curiozitate literară, menționăm că toți marii poeți ardeleni - Ion Budai-Deleanu, G. Coșbuc, Lucian Blaga, Octavian Goga, Emil Giurgiuca - au fost fii de preoți). După ce stabilește că debutul absolut în paginile revistei școlare gherlene este cu o scriere în proză, autoarea notează că Giurgiuca însuși și-a dat seama
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
Brad, tipărise revista „Abecedar”, pe lângă alte scrieri ce s-au dovedit opere valoroase în perspectiva istoriei literare. La opera lui Emil Giurgiuca trebuie să adăugăm alcătuirea de antologii, și monografia subliniază cu pregnanță valoarea celor două crestomații poetice: Poeți tineri ardeleni, 1940 și Transilvania în poesia românească, 1943. Antologia Poeți tineri ardeleni (1940) se remarcă prin judicioase aprecieri critice în scurte medalioane literare consacrate poeților, în marea lor majoritate în preajma debutului editorial. Cei mai mulți au confirmat aprecierile lui Giurgiuca, impunându-se prin
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
opere valoroase în perspectiva istoriei literare. La opera lui Emil Giurgiuca trebuie să adăugăm alcătuirea de antologii, și monografia subliniază cu pregnanță valoarea celor două crestomații poetice: Poeți tineri ardeleni, 1940 și Transilvania în poesia românească, 1943. Antologia Poeți tineri ardeleni (1940) se remarcă prin judicioase aprecieri critice în scurte medalioane literare consacrate poeților, în marea lor majoritate în preajma debutului editorial. Cei mai mulți au confirmat aprecierile lui Giurgiuca, impunându-se prin volumele pe care le-au publicat mai târziu. Dincolo de ținuta grafică
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
revistelor pe care le-a întemeiat sau coordonat, de la „Abecedarul” din Brad și până la „Colocviile” din ultimii ani ai carierei didactice. Personalitatea lui Emil Giurgiuca, este, în fine, întregită prin prezentarea bogatei sale activități de traducător din lirica maghiară, scriitorul ardelean integrându-se în această privință întro lungă tradiție transilvană, inaugurată de pașoptiști și continuată de contemporanul său Ion Chinezu, care, în același an, neavând drept de semnătură, își câștiga existența prin tălmăciri din ungurește. Autoarea reproduce, și sunt perfect justificate
Un studiu monografic despre Emil Giurgiuca by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3373_a_4698]
-
secolul al XX-lea trebuie să meargă mai departe decât simpla consemnare a volumelor postume. Unul dintre ciclurile volumului de față ne și avertizează, de altfel, că modelul lui Radu Brateș nu mai este poezia tradițională interbelică, nici lirica tânără ardeleană de la începutul anilor ’40, din care el însuși făcea parte. Ciclul se numește Tristia și trimite, evident, la figura ilustrului exilat pe malurile dobrogene ale Pontului Euxin. Excelentă este plasarea acestei poezii în contextul istoric. Editoarele au structurat cartea în
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
reușit să-și creeze un mediu și o atmosferă, din care, la momentul oportun, să se desprindă câțiva inși cu interes și cu pricepere pentru problemele teatrale. O dovadă în plus că trebuie reclădit totul din temelie. Concluzia noastră, a ardelenilor, este că cel puțin pentru moment altă soluție nu se poate găsi decât trimițând un om bine pregătit, și cu prestanță, de la București. O spunem cu unicul gând de a vedea în plină înflorire acest teatru ardelenesc, la care ținem
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
agrii semănați.../ De n-a pierit românul când nu vedea lumină,/ Când simțul libertății era ucigători,/ Acum, când tirania se zbuciumă-n dureri,/ Tu, bravule române, mai crezi că o să pieri?” Caracterul profetic - se știe - este o trăsătură a liricii ardelene inaugurată de Andrei Mureșanu și prezentă în toată lirica sa patriotică; la Șt. O. Iosif ea este prezentă sub forma unei certitudini profetice:„ Și-i scris în cartea celor viitoare,/ Că va să vină ceasul preamărit,/ Când mândru străluci-va
Doi „soli ai Ardealului”: Șt. O. Iosif și Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3263_a_4588]
-
1939. Venise aici de la Cluj, atras atît de numele sonore ale profesorilor de la Universitatea din București, cît și din nevoia de a depăși un anumit „complex de provincie“ pe care, după constituirea României Mari, îl resimțeau nu puțini tineri intelectuali ardeleni. Dragomir provenea dintr-o excelentă familie de intelectuali clujeni. Tatăl său, Alexandru Dragomir, era șeful baroului din Cluj și avocat la Banca Centrală, iar unchiul său, fratele tatălui, era faimosul istoric Silviu Dragomir. Tînărul, care urmase liceul „Seminarul Pedagogic Universitar
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
și gimnastică, ajunge la București în 1933, la 17 ani, adaptîndu-se cu oarecare dificultate la atmosfera „frivol-bășcălioasă“ specifică studențimii regățene, la acel soi de „miticism“ și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un moment dat, îi punea pe ardeleni, la primul lor contact cu această lume, într-o stare de stupefacție acută. Mihai Șora, care l-a cunoscut la sfîrșitul perioadei de studii filozofice și mai cu seamă în timpul serviciului militar la Craiova (pe care Dragomir îl va satisface
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Nicolae Manolescu Întâiul nostru critic profesionist, în sensul modern, este publicistul ardelean Ilarie Chendi (1871-1913). Foiletoanele din 1904 sunt prima operă de cronicar literar de la noi, străbunic al foiletoniștilor generației 2000. Cronicele, Chendi și le numește modest „dări de seamă“. Părerea lui despre rostul cronicii literare merită a fi reținută, mai ales
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
nereluate în volumul din 1883, din cele depuse de Maiorescu în custodia lui Ion Bianu la Academie, și împotriva publicării postume a cărora se ridică Ibrăileanu. Nu-i lipsea vocația filologică. Știa bine germana și maghiara, ca mai toți criticii ardeleni de după el. O descriere emoționantă a satelor din Mărginimea Sibiului și un portret sarcastic al lui Mihail Dragomirescu dovedesc resurse de prozator, insuficient exploatate din cauza morții timpurii la 42 de ani. Într-o revizuire din 1920, Lovinescu îi schița un
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
audiovideo de referință. În ultimele pagini, volumul include o secțiune de fotografii de suflet cu diverse personalități ale teatrului liric. Cartea a apărut la Editura Pegasus Press în 2013 și este însoțită de o prefață scrisă de criticul muzical Ligia Ardelean. Mărturisesc că lucrarea lui Costin Popa ne-a impresionat în mod cu totul deosebit prin capacitatea autorului de a transmite trăirile sale emoționale în mod nuanțat și sensibil, dovedindu-și marea sa dragoste față de operă și artiștii săi. Cartea este
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
că profesorul Adrian Papahagi este persoana potrivită pentru ca PMP să aibă perspectiva de a crește peste acest dezastruos 6%. Doctor al Sorbonei (unde a și predat, de la 24 de ani), provenit dintr-o familie cu trei generații de intelectuali străluciți, ardelean onest (care locuiește în trei camere, la bloc), patriot adevărat și adevărat om de dreapta, pro-european, Adrian Papahagi poate reprezenta impecabil valorile pe care PMP vrea să le apere. Îi rog pe toți membrii PMP și pe alegătorii care au
La PMP se caută un salvator de la DEZASTRU by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29977_a_31302]
-
lucrurile arată puțin altfel decît le prezintă scrisoarea a doua. Forma sînt, derivată din latinescul sint, a fost singura cunoscută și utilizată de români pînă spre jumătatea secolului al XIX-lea. O foloseau consecvent, în tipăriturile chirilice, chiar corifeii Școlii Ardelene, în toiul luptei lor pentru afirmarea latinității noastre. Forma sunt a fost practicată de ei exclusiv în grafia latină, adesea cu accent circumflex pe u, ceea ce , în fapt, nota rostirea sînt, tot astfel cum fontana cu circumflex pe o se
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]