4,609 matches
-
Nestorie din 429). Diversele scrieri contra arienilor ale lui Chiril nu par așadar să se înscrie într-un context creat de conflicte curente, ci într-o tradiție a polemicii teologice a episcopatului alexandrin. Epistola sărbătorească nr. 12 din 424 conține argumentări cristologice privitoare la consubstanțialitatea Fiului cu Tatăl. Comentariul la Ioan, bogat, așa cum am spus, în dezvoltări doctrinale în bună parte polemice, atacă, pe lîngă dualismul cristologic, și arianismul, reproducînd chiar citate din texte ariene (cf. I, 4, PG 73, 56-57
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
al VI-lea, teologia lui Chiril a devenit mai cunoscută teologilor latini din Evul Mediu; alte traduceri au fost făcute ulterior, în secolul al XV-lea, de către George din Trebizonda. O mare influență a exercitat metoda referirilor la „Părinți” în argumentarea teologică, pe care Chiril a practicat-o ocazional înainte de controversa nestoriană (epistola sărbătorească nr. 8 din 520: trimitere la Atanasie), iar în manieră sistematică începînd din 429 (epistola 1). Cu siguranță, nu el a inventat acest procedeu, dar a fost
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
care l-a folosit sistematic, inaugurînd o practică ce avea să fie adoptată de conciliul de la Efes și care avea să fie apoi întîlnită în mod curent în creștinismul oriental. Citatelor inatacabile extrase din Scripturi li se adaugă astfel, în argumentarea teologică, o altă autoritate (evident, mai mult sau mai puțin „construită”), tradiția universală a Părinților „ortodocși”. însă lui Chiril îi place să folosească și logica rațională, așa cum am observat mai sus, cînd am vorbit despre Tezaur: o teză se sprijină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să se implice în controverse. Limbajul devine foarte tehnic; retorica și, în special, dialectica cea mai subtilă sînt puse în slujba dezbaterii cristologice. Dintre formele literare, pe lîngă tratatul teologic, adesea polemic, sînt cultivate cele mai potrivite pentru dezvoltarea unor argumentări teologice în contextul unei politici ecleziastice dominat de definirea frontierelor și de căutarea de alianțe, și în primul rînd epistola, de la Chiril la Acaciu de Bereea, de la Ioan de Antiohia la Eutherius de Tyana, de la Efrem din Antiohia la Sever
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la conciliul de la Efes. El se folosise deja de culegeri de origine apolinaristă ce conțineau pasaje din Diodor din Tars și Teodor de Mopsuestia. Ideea unui permanent consens al Părinților ortodocși ca garanție a doctrinei sănătoase nu a eliminat complet argumentarea dialectică, ci a completat-o, căpătînd o funcție tot mai importantă; în Imperiul Bizantin, practica teologică tinde să se caracterizeze tot mai mult printr-o voință de a nu inova, de a respecta ceea ce s-a crezut dintotdeauna. Nu numai
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
separabile doar în mod abstract, astfel încît „nu înțelegem cele două naturi separat, ci spunem că există una a unei singure ființe”; după Efrem, „una” desemnează ipostasul, și nu natura. El dezvolta apoi, cu ajutorul unui dosar de extrase patristice, o argumentare prin care nega echivalența dintre physis și hypostasis. Scrierea ar putea fi aceea din care se cunoaște un fragment ce ar proveni „din a treia carte contra lui Sever”, dedicată celor două tipuri de voință, divină și rea, care se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
să creeze, pe baza unor principii comune, o modalitate sistematică de discutare a problemelor legate de cultură. Era refuzată orice imixtiune a chestiunilor cotidiene (politice ori mondene), cultivându-se în schimb „zeflemeaua” - persiflarea exceselor de orice natură și a ridicolului argumentării. Începute în 1864, „prelecțiunile populare” au continuat aproape douăzeci de ani, reprezentând una dintre principalele forme prin care junimiștii își răspândeau ideologia. Dorind să contribuie la progresul culturii române, ei au acordat atenție mijloacelor oferite de presă. Au înființat ziarele
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
Lectura sa publică a fost în cele din urmă acceptată cu condiția, se pare, ca ea să fie interpretată alegoric, după modelul alexandrin. Din aceste motive, Irineu consideră necesar să își ia toate precauțiile înainte de a introduce textul în trama argumentării sale. În consecință, nu întâmplător între citatele de la Daniel și cele din Apocalipsă se află cuvintele lui Pavel și mai ales ale lui Isus însuși, autorități evanghelice incontestabile. Irineu subliniază caracterul cristologic al vedeniilor lui Daniel, lăsând deoparte diferențele existente
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
teologic. Într‑un articol din 1965, Salvatore Pricoco face o analiză a structurii scrierii în discuție, respingând teza cercetătorului german F.C. Overbeck, conform căreia tratatul lui Hipolit ar fi o lucrare confuză și dezorganizată, lipsită de orice logică la nivelul argumentării. Tratatul este „decompozabil” în funcție de schema cvadripartită descrisă de Aristotel în Ars rhetorica (III, 13, 1414b): ΒΔ≅≅∴:4≅<, ΒΔ2γΦ4Η, Β∴Φϑ4Η și ƒΒ∴8≅(≅Η. În cazul monografiei noastre, primele patru capitole constituie introducerea (ΒΔ≅≅∴:4≅<). Capitolul 5 prezintă în
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
accentuând latura sa tiranică și sângeroasă. De asemenea, el nu uită să denunțe ilegitimitatea puterii acestuia („nu va moșteni împărăția de la părinții săi, ci va răpi domnia prin vrăjitorie”) (13). Până aici, discursul catehetului urmează cu rigurozitate o tehnică de argumentare în doi timpi. Mai întâi propune teza, apoi o argumentează printr‑o serie de citate extrase, probabil, din diferite testimonia. În acest punct însă cadența este ruptă, iar pasajul de la 2Tes. rămâne, ca să spunem așa, în aer. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
propriu‑zis al lumii. Desigur, se poate risca un calcul estimativ al perioadei scurse între momentul prezent și cel al încheierii evanghelizării. Rămâne totuși celălalt segment, și mai neclar, care se întinde între sfârșitul evanghelizării și cel al lumii. Schematic, argumentarea lui Augustin poate fi prezentată în felul următor: HIC ———— TEMPORA (? ) ———— FINIS SAECULI (??) Gradul de incertitudine crește cu fiecare etapă luată în calcul. Misterul pare să se adâncească pe măsură ce se încearcă elucidarea lui, soluțiile se dovedesc inadecvate, naive chiar, câtă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fie judecați; iar această dreptate nu este crudă, fiind precedată și prevăzută de bunătate”. Marcion susține că Dumnezeu ar fi înțelept, dar nu justițiar. Acest atribut i se potrivește mai degrabă demiurgului gelos și răzbunător. Irineu denunță o contradicție în argumentarea lui Marcion: Dumnezeu nu poate să nu fie drept/justițiar, din moment ce este înțelept. Dacă este înțelept, el este de asemenea probator: ia decizii; dacă ia decizii, trebuie să aibă spiritul dreptății, adică să fie înzestrat cu facultatea de a judeca
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
părțile să fie temeinice și cu dreptate. Pentru ca să nu urmeze pe urmă despărțeală și să fie preotul satului împreună cu 3 mărturii iscăliți în foaie pentru mai multă întărire a adevărului”287. —, modificările esențiale înregistrate în timp fiind produse doar de argumentări 288 datorate în dese rânduri nivelului social. Foile de zestre ale fiicelor lui Constantin Brâncoveanu (identice aproape, probe ale manificenței părintești) sunt cuprinzătoare și au „secțiuni” bine reprezentate vizând toaleta și vestimentația, camera de dormit, sala de mâncare, bunurile mobile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în structura argumentației. Discursul lui Toader din Feldru (pe care cred că trebuie să ni-l imaginăm ca pe o „inserție” cultă într-o „reprezentație” dominată de semnele ritualice aparținând discursului funebru popular), arătând o notabilă stăpânire a artei oratorice (argumentarea urmează un traiect ce solicită formarea unor „convingeri”), este de marcă esențialmente livrescă. Cărturar de bună formație, diacul Toader se mișcă nestânjenit printre „izvoare”, „topind” pasajele împrumutate din scrierile religioase în construcții ce par a-i aparține. învățații au deslușit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
conștiință ale euluiă, care sunt desprinse de experiență și privesc exclusiv persoana, suferințele psihomorale ne apar ca probleme de conștiință care pun În discuție valoarea persoanei umane. Vom pleca de la prezentarea câtorva exemple care să clarifice și să justifice totodată argumentarea noastră. Orice suferință psihomorală este resimțită, În planul conștiinței, atât ca durată, cât și ca Întindere În raport cu persoana respectivă. Suferința este interiorizată și trăită ca o experiență a simțului interior al individului, desprins de orice experiență. Modalitatea În care este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al Convenției de la Paris, „singura Încercare de vot universal, care s-a făcut la noi În țară”, cu efecte nu „din cele mai bune” . Am arătat deja oscilațiile de mai târziu ale politicianului, precum și Încercarea de a mima, la nivelul argumentării, constanța. Recuperarea trecutului imediat, a tradiției organice, nu s-a limitat Însă la momentul Convenției de la Paris. O importantă contradicție față de discursul primilor ani a apărut În textul citat mai sus. Afirmând continuitatea regimului reprezentativ, Boerescu evoca perioada regulamentară: „Acest
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
așezi lucrurile la locul lor; cărțile să-ți fie împrăștiate prin cameră; hainele să atârne după tine; să fii murdar,nepieptănat. După o pauză de câteva minute, în care elevii au citit individual enunțurile, s-a întrecut la analiza,evaluarea,argumentarea ideilor emise.Elevii au fost apreciați pentru ceea ce au știut,fără a fi criticați cei care au avut idei greșite. Exemple ar fi foarte multe.Ceea ce este mai important este faptul că folosirea metodelor cu caracter mobilizator plasează elevii în
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
și a raporturilor dintre ele C.2 Determinarea factorilor care generează conflictele C.3 Analiza conflictelor din diferite perspective C.4 Precizarea diagnosticului etic privind un caz concret C.5 Formularea unei decizii de soluționare a unui conflict C.6 Argumentarea pro/contra a soluțiilor propuse. a) METODE SI PROCEDEE : Explicația ; Conversația multidirecțională, instructajul; Studiul de caz învățarea prin cooperare, învățarea prin descoperire; Interevaluarea, evaluarea de proces, de produs b) FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR Activitate pe grupe Activitate individuala
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
primește toate variantele de fișe f) Baremul de corectare și schema de prezentare a soluțiilor este scrisă pe tablă de către profesor 2. REALIZAREA ACTIVITĂȚII 25 minute a) Elevii lucrează pe grupe 10minute b) Prezentarea soluțiilor în ordinea nr. extras plus argumentarea c) Evaluarea soluțiilor de către grupa de evaluare d) Notarea elevilor de către profesor ( evaluare sumativă , apreciere verbală) Barem de corectare Identificarea părților implicate. 1 p Precizarea raporturilor 1.p Depistarea sursei de conflict 1.p Diagnosticul etic 3.p Decizia 1
ETICA AFACERILOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Epure Marcel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_913]
-
TIPUL ACTIVITĂȚII: Consiliere colectivă TEMA ACTIVITĂȚII: Decizii individuale și decizii colective GRUP ȚINTĂ: clasa a XI a A SCOPUL ACTIVITĂȚII: • Formarea și dezvoltarea unui stil decizional adecvat • Dezvoltarea abilităților de comunicare COMPETENȚE VIZATE: • Argumentarea punctelor de vedere proprii cu privire la situația problematică de rezolvat; • Armonizarea, prin comunicare, a opiniei personale cu cea a grupului din care fac parte; Compararea eficacității adoptării unei decizii atât individuale cât și colective • Conștientizarea importanței lucrului în grup ca modalitate
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
fiecare răspuns al elevului; 12. fiecare temă abordată este compusă dintr-un ansamblu de unități de interacțiune, grație cărora activitatea elevului poate fi monitorizată. Dezavantajele instruirii asistate de calculator: 1. reduce capacitatea de exprimare verbală prin pierderea obișnuinței discuțiilor, a argumentării și contraargumentării; 2. dacă soft-urile nu sunt suficient de interactive atunci accentul cade pe memorie; 3. absența competiției între elevi; 4. nivelul slab al utilizării tehnologiilor informaționale îl pun pe profesor în situații de problemă; 5. necesitatea unei administrări
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
6. Asigurarea feed-back-ului Analiza unor situații concrete existente în cadrul temei propuse: smogul din atmosferă, dispariția unor specii de plante si animale, etc Identificarea unor acțiuni și situații care au generat rezultate pozitive sau negative la nivel global 7. Formularea concluziilor Argumentarea necesitații evitării sau diminuării pericolului pentru viață reprezentat de poluare 8. Precizarea următoarei teme formularea unor recomandări de documentare în legătură cu subiectul următoarei lecții educative: „România țară europeană” - clasa a XI-a B; „Portofoliul personal” - clasa a XII-a B
RESPONSABILITATEA FAŢĂ DE MEDIUL ÎN CARE TRĂIM. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Andriev Sorina-Octavia, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_925]
-
oferi informații relevante referitoare la nivelul de pregătire a elevilor deoarece evaluatorul are posibilitatea să surprindă: cantitatea de cunoștințe asimilate de elev în urma instruirii, eventualele lacune care trebuie completate prin activități de recuperare, profunzimea cunoștințelor asimilate de elevi, capacitatea de argumentare a elevului. Metodele de examinare orală au și o serie de limite, mai semnificative fiind următoarele: se examinează mai puțini elevi pe unitatea de timp; se examinează o cantitate mică din materia pe care elevii trebuie să o asimileze; factorii
Evaluarea procesului de învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
prin: • Utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme; • Elaborarea unor modele de acțiune și de luarea a deciziilor într-o lume dinamică; • Formarea și utilizarea unor deprinderi de judecata critică; • Folosirea unor tehnici de argumentare variate în contexte sociale diferite; 2. Să folosească diverse modalități de comunicare în situații reale prin: • Dobândirea deprinderilor specifice achizițiilor fundamentale (citit, scris, calcul aritmetic) și aplicarea lor efectivă în procesul comunicării. Formarea și utilizarea deprinderilor de comunicare socială, verbală
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
se realizează sub formă de examen și se finalizează cu o notă. 2.2.5. ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ I Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... ORARUL PROFESORULUI MENTOR PRACTICĂ PEDAGOGICĂ II Profesor mentor..................................................................... ........ Școala................................................................... ........ ....................................... COMPETENȚELE VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINELOR LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE, FILOSOFIE 3.1. În cele ce urmează ilustrăm, corelativ, competențele generale și competențele specifice, vizate prin studiul disciplinei Logică și argumentare, potrivit Programei școlare. Competențe generale Competențe specifice derivate 1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]