1,444 matches
-
249 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 255 2. Între perioadă și secvență: descrierea / 259 3. Structura secvenței narative / 269 4. Structura secvenței argumentative / 279 4.1. De la perioadă la secvență / 279 4.2. Lectura unui peritext argumentativ jurnalistic (2) / 282 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> / 284 5. De la perioadă la secvența explicativă / 286 5.1. Structurile periodice explicative în DACĂ... (ACEASTA) E PENTRU CĂ / 286 5.2. Structuri periodice retroactive / 288 5.3. Structura
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe analiza de texte concrete. Pe de altă parte, lucrările lui Jean-Michel Adam se înscriu, în egală măsură, în direcția de tip cognitivist care propune modele de analiză modulară și, de aceea, se consideră îndreptățită identificarea secvențelor prototipice narative, descriptive, argumentative, explicative și dialogice (instructive, procedurale etc.), constituite pe baza unor reguli compoziționale de tip secvențial, demers destul de dificil datorită constatării faptului că într-o tipologie textuală globală este aproape imposibil de aplicat o grilă unică secvențelor textuale eterogene; totuși se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și de interpretare decalate sau nu în timp și/sau în spațiu. • Mediul lingvistic imediat: cotext și cunoștințe construite din punct de vedere lingvistic prin text. • Cunoștințele generale presupuse a fi comune: cunoștințe lexicale, preconstrucții enciclopedice și culturale, locuri comune argumentative întipărite în istoria unei societăți date. Pornind de la faptul că un context nu este extern, ci parte integrantă a întregului proces de interpretare, desprindem, împreună cu G. Kleiber, trei consecințe: • a. Orice frază, oricare ar fi ea, are întotdeauna nevoie de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acele evenimente, constituind ele înseși evenimente. Orice enunțare, odată săvîrșită, este de asemenea obiectul unei tranzacții: "O enunțare care nu este recuzată pe loc, este validată automat, și nu numai ea și conținutul ei literal, ci și toate concluziile logice, argumentative, etc., care pot decurge din ea." (Berrendonner 1983: 231) A nu nega o propoziție înseamnă a o valida în situația dată, împreună cu consecințele care decurg din ea. Referințe și lecturi recomandate - BAHTIN, Mihail M [1975]: Probleme de literatură și estetică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Îl scoaseră la suprafață, dar mort. Tipul de segmentare tipografică prin cuplul majusculă-punct este totuși departe de a fi canonic. Fraza nominală P3 accentuează rapiditatea, spontaneitatea reacției salvatorilor, în timp ce P4 conține două propoziții narative despărțite prin virgulă și prin conectorul argumentativ DAR. Caracterul de monoremă al ultimei propoziții: dar mort, contrastează cu lungimea frazelor precedente, mai ales cu P1. Cele două monosilabe cu aliterația lor în consoana r contrastează cu lungimea de șapte plus șase silabe despărțite prin virgula centrală din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un enunț elementar răspunde la unul sau mai multe alte enunțuri și/sau cheamă unul sau mai multe alte enunțuri ca răspuns sau ca o simplă continuare. Această condiție de legare este determinată în mare parte de ceea ce numim orientare argumentativă (ORarg) a enunțului. Cele trei dimensiuni complementare ale oricărei propoziții enunțate sînt: dimensiunea enunțiativă [B] care asumă un conținut referențial [A] și îi dă o anumită potențialitate argumentativă [ORarg] care îi conferă o forță sau valoare ilocuționară [F] mai mult
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
condiție de legare este determinată în mare parte de ceea ce numim orientare argumentativă (ORarg) a enunțului. Cele trei dimensiuni complementare ale oricărei propoziții enunțate sînt: dimensiunea enunțiativă [B] care asumă un conținut referențial [A] și îi dă o anumită potențialitate argumentativă [ORarg] care îi conferă o forță sau valoare ilocuționară [F] mai mult sau mai puțin identificabilă. Modalizarea enunțiativă, lucrată în profunzime de argumentație, explică diversitatea extremă a realizării acestei valori ilocuționare a enunțurilor. De exemplu, A felicita poate fi la fel de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceilalți (delocutivi EL/EI/EA/ELE-valid), de toți (NOI-valid) sau în funcție de opinia comună, doxa maximelor, proverbelor și dictoanelor (SE-valid)5. Greutatea validității enunțurilor care leagă o Rd [ A] și un PdV [B] este un aspect esențial al valorii sale argumentative [C1] și al valorii sale ilocuționare [C2]. Putem rezuma aceasta printr-un triunghi care nu ierarhizează cele trei componente, ci situează [A] și [C] pe aceeași linie (ceea ce corespunde cu codajul clasic F(p) al pragmaticii actelor de discurs) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dintr-un punct de vedere anonim (PdV al lui SE) și a unei judecăți. Axiologizarea [C1] descalifică actele judecate drept deviante social, atribuindu-le unor "nebuni". Acest exemplu ne permite să subliniem importanța problemei asumării enunțiative [B] și a orientării argumentative [C1] mai mult sau mai puțin explicită a oricărei Rd. Prin adăugarea frazei-propoziții P3, T10 se deosebește de T9 care nu comportă nici cea mai mică legare între P1-Rd1 și P2-Rd2. Cititorul este invitat să opereze el însuși munca interpretativă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și coadă de două fraze care nu se leagă. Înainte de a relua totul punct cu punct, să spunem că orice reprezentare discursivă [Rd] este expresia unui punct de vedere [PdV] (relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată din orientarea argumentativă este inseparabilă de atașarea sensului unui enunț la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț [A] nu capătă sens decît în raport cu valoarea sa argumentativă [C1]. Sensul unui enunț (ceea ce se spune) este inseparabil de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
relația [A]-[B]) și că valoarea ilocuționară derivată din orientarea argumentativă este inseparabilă de atașarea sensului unui enunț la o intenție enunțiativă (relația [C1]-[B]). În fine, valoarea descriptivă a unui enunț [A] nu capătă sens decît în raport cu valoarea sa argumentativă [C1]. Sensul unui enunț (ceea ce se spune) este inseparabil de faptul de a spune, adică de intențiile enunțiative marcate. Referințe și lecturi recomandate - Charles BALLY: Linguistique générale et linguistique française, Berne, Francke, 1965 (1944): § 61-67. - Alain BERRENDONNER: "Le fantôme de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
P2, semnalează finalul influenței lui după și introducerea unui nou PdV sau schimbarea de cadru (PdV2). Purtător de valoare restrictivă, cu toate-acestea marchează rezerva asumată de locutor. P3 tranșează radical în sensul respingerii lui P1, dînd astfel textului o orientare argumentativă refutativă, subliniată prin modalitatea exclamativă. Această modalizare arată prezența enunțătorului și deci a propriului său PdV. Aserțiunea finală (P3) respinge PdV1. Textele literare pot proceda în același mod. Astfel acest text scurt din Kafka: T16 Povestirea tradițională încearcă să explice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
inexplicabilul masiv stîncos.7 Propozițiile asertive din primul paragraf par evidente. Greu de negat, ele se încheie totuși cu raționamente îndoielnice. Sîntem în situația de a admite cea de a treia propoziție modalizată prin deonticul are datoria să, pe baza argumentativă a adevărului prezentat ca admis din propoziția introdusă prin cum, precum și a adevărului exprimat la începutul textului. Folosirea prezentului de adevăr general introduce un PdV al opiniei comune (SE-PdV). În continuare textul se prezintă ca o narațiune împărțită în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
FLØTTUM, COCO NOREN: ScaPoLine. La théorie Scandinave de la polyphonie linguistique, Paris, Kimé, 2004. - Alain RABATEL: La construction textuelle du point de vue, Lausanne-Paris, Delachaux et Niestlé, 1998. - Laurence ROSIER: Le discours rapporté, Bruxelles, Duculot, coll. Champs linguistiques, 1999. 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor Orice enunț posedă o valoare argumentativă, chiar și o simplă descriere precum cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
linguistique, Paris, Kimé, 2004. - Alain RABATEL: La construction textuelle du point de vue, Lausanne-Paris, Delachaux et Niestlé, 1998. - Laurence ROSIER: Le discours rapporté, Bruxelles, Duculot, coll. Champs linguistiques, 1999. 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor Orice enunț posedă o valoare argumentativă, chiar și o simplă descriere precum cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cea din legenda unei fotografii a unei faleze pentru escaladă: T19 Decor verde Stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă 13. Conotațiile euforice pe care le vehiculează cele trei adjective din primele două rînduri (enunțuri descriptive) orientează argumentativ cititorul în direcția dorinței de a se duce într-un asemenea loc. Predicatul verbal final generalizant Are totul ca să placă face implicit loc destinatarului: Are totul ca să [vă] placă sau să placă [tuturor]. ORarg [C1] apare astfel la finalul frazei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în interacțiunea ziarului cu cititorii săi). ORarg este marcată mai explicit în această publicitate la căile ferate federale elvețiene: T20 ZURICH Cosmopolit Și totuși tipic elvețian. Conectorul concesiv totuși decupează enunțul în două propoziții elementare (p și totuși q) orientate argumentativ într-un sens diferit, mai precis p [e1] incită la o concluzie [e0] în sens contrar lui q [e2]. Aceast tip de ORarg din fiecare reprezentare discursivă în parte (Rd1 și Rd2) este inseparabilă de asumarea lor enunțiativă. Pentru ca unul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
q] suferă o elipsă în T34. T34 este incompletă semantic și gramatical. Este redată numai apodoza [(atunci) q], lipsește protaza [Dacă p], a cărei sarcină este totuși să determine cadrul în care propoziția q devine adevărată. Ca să înțelegem această deplasare argumentativă, trebuie să înlocuim distincția gramaticală dintre Propoziție principală (q) și Propoziție subordonată (dacă p) prin distincția protază (așezată logic înainte) și apodoză (care decurge). Această ultimă distincție pune în evidență ordinea logică, și nu temporală, a propozițiilor. Urmarea [q, Dacă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În timp ce organizatorii textuali țin în marea lor majoritate de nivelul N4 din schema 3, iar mărcile de asumare enunțiativă mai ales de nivelul N7, numai conectorii argumentativi țin totodată de structurarea textuală (N4), de asumarea enunțiativă (N7) și de orientarea argumentativă (N8). Cele trei tipuri de conectori îndeplinesc aceeași funcție de legare semantică a unităților de rang diferit (cuvinte, propoziții, grupuri de propoziții și chiar porțiuni mari de text). Funcția lor fundamentală este de a marca o conexiune între două unități semantice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
marca o conexiune între două unități semantice pentru a crea o structură p CONEX q (Nølke 2002: 186). Ceea ce-i diferențiază este faptul că ei adaugă sau nu la această funcție de conectare indicația de asumare enunțiativă (PdV) și/sau orientare argumentativă (ORarg). Aceste morfeme care contribuie la liniarizarea discursului controlează o porțiune mai lungă sau mai scurtă de text. Este ceea ce numim incidență: incidență la stînga (<) și/sau incidență la dreapta (>). Astfel se întîmplă în acest fragment dintr-un poem de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Vedem clar diferența dintre DACĂ ipotetic care introduce o protază ficțională la condițional și anunță o apodoză tot la condițional care se întinde de la q la q', și organizatorul temporal PE URMĂ, a cărui funcție este mai mult aditivă decît argumentativă. Utilizările și frecvența conectorilor variază în funcție de genurile discursului. Textele juridice, de exemplu, integrează foarte puțini conectori, comparativ cu genurile argumentației (Sabatini 1990). Funcționarea morfemelor de conectare variază și în funcție de tipurile de punere în text: Într-un text narativ, în care
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în funcție de tipurile de punere în text: Într-un text narativ, în care succesiunea cronologică este relativ simplă, succesiunea enunțurilor este adesea suficientă pentru a figura desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
desfășurarea cronologică, fără să fie necesară utilizarea masivă a conectorilor temporali. Dar într-un text argumentativ sau descriptiv, complexitatea referentului impune folosirea conectorilor adecvați. În textul descriptiv, conectorii permit organizarea liniară a elementelor simultane ale unui tablou. Într-un text argumentativ, ei servesc la punerea în evidență a relațiilor dintre argumente și contra-argumente, între teza proprie și teza adversă. (Riegel et alii 1994: 623) Textele descriptive conțin mai puțini conectori argumentativi atunci cînd trimit la un univers preconstruit decît atunci cînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
un obiect de discurs la altul este adesea subliniată prin mărci de schimbare de topic precum cît despre, în ceea ce privește. Acești organizatori joacă un rol important în sublinierea unui plan de text și a structurii unei argumentări, dar propria lor valoare argumentativă nu intră în discuție. Ei doar ordonează părțile unui text dat. Astfel în T14, așa cum am văzut în capitolul 2 (§ 3.3), după marca de integrare liniară MAI ÎNTÎI și marca de încheiere a incidenței sale ATÎT DESPRE ALURĂ, trecerea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare enunțiativă și de orientare argumentativă a enunțurilor. Ei declanșează o recaracterizare a unui conținut propozițional fie ca argument, fie ca o concluzie, fie ca argument cu funcția de a fundamenta sau întări o inferență, fie ca un contra-argument. În această categorie intră atît conectorii argumentativi
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]