13,008 matches
-
3 din legea criticată, contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind calitatea legii, dat fiind faptul că se creează o confuzie între bunuri protejate de regimul juridic al monumentelor istorice, pe de o parte, și zone declarate situri arheologice de interes prioritar, respectiv terenurile aferente acestora, pe de altă parte. Fiind folosită în cuprinsul unor norme juridice cu semnificații diferite, această sintagmă reglementează operațiuni juridice diferite. În acest sens, se arată că, deși în cuprinsul articolul unic pct. 1
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
o parte, cetățile dacice au fost înscrise în Lista monumentelor istorice, potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, iar, pe de altă parte, prin ordin al ministrului culturii, zona care cuprinde cele șase cetăți a fost desemnată ca „zonă arheologică de interes prioritar“. În aceste condiții, în lipsa individualizării bunurilor la care se referă reglementările criticate, respectiv a terenurilor aferente monumentelor istorice care fac obiectul legii, sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“ este lipsită de claritate și previzibilitate, contrar exigențelor
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție. Astfel, se arată că dispoziția legală criticată introduce un nou alineat, alin. (2), în cadrul art. 2 din Legea nr. 23/2020, potrivit căruia exproprierea terenurilor aferente ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Cetățile dacice din Munții Orăștiei se face în temeiul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, cu modificările și completările ulterioare. Se arată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
ca o procedură care alternează cu procedura derulată potrivit Legii nr. 33/1994, în absența unor alte criterii pentru a determina aplicarea celei dintâi. ... 13. Mai mult, de lege lata, competența de a expropria terenurile aferente ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Cetățile dacice din Munții Orăștiei aparține consiliilor județene. Prin norma nou-introdusă, în completarea celei existente, expropriatori sunt județele, pentru obiectivele de interes județean, precum și municipiile, orașele și comunele, pentru obiectivele de interes local. Se arată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
precum și prin necorelarea cu ansamblul reglementărilor existente, prevederile articolului unic pct. 2 din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) și art. 44 din Constituție, lipsind titularii dreptului de proprietate asupra unor terenuri aferente ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Cetățile dacice din Munții Orăștiei de posibilitatea de a identifica regulile aplicabile, afectându-se totodată securitatea raporturilor juridice. ... 15. În același sens, se mai arată că, prin introducerea unui nou alineat (2) în cuprinsul art. 2
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
ani direcțiile județene pentru cultură constată neîndeplinirea condițiilor, a scopului și a obligațiilor pentru care au fost preluate, bunurile revin în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Culturii, în condițiile legii. Se arată că ansamblurile, siturile istorice și arheologice aparțin domeniului public al statului, ca regulă generală, iar nu domeniului public al județelor, iar potrivit anexei nr. 3 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ansamblurile și siturile istorice și arheologice pot aparține
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
istorice și arheologice aparțin domeniului public al statului, ca regulă generală, iar nu domeniului public al județelor, iar potrivit anexei nr. 3 pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, ansamblurile și siturile istorice și arheologice pot aparține domeniului public al județelor numai în măsura în care nu sunt declarate de interes public național. Mai mult, bunurile ce fac obiect de reglementare al legii criticate au fost declarate situri arheologice de interes prioritar, potrivit Ordonanței Guvernului
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
administrativ, ansamblurile și siturile istorice și arheologice pot aparține domeniului public al județelor numai în măsura în care nu sunt declarate de interes public național. Mai mult, bunurile ce fac obiect de reglementare al legii criticate au fost declarate situri arheologice de interes prioritar, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu consecința apartenenței acestora la domeniul public al statului. În acest sens, se arată că, dată fiind importanța
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
județelor numai în măsura în care nu sunt declarate de interes public național. Mai mult, bunurile ce fac obiect de reglementare al legii criticate au fost declarate situri arheologice de interes prioritar, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu consecința apartenenței acestora la domeniul public al statului. În acest sens, se arată că, dată fiind importanța acestor monumente istorice, recunoscute ca parte a patrimoniului mondial UNESCO, transferul proprietății
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
care nu sunt declarate de interes public național. Mai mult, bunurile ce fac obiect de reglementare al legii criticate au fost declarate situri arheologice de interes prioritar, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu consecința apartenenței acestora la domeniul public al statului. În acest sens, se arată că, dată fiind importanța acestor monumente istorice, recunoscute ca parte a patrimoniului mondial UNESCO, transferul proprietății acestora, prin lege, către unitățile
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
caracter individual, de la procedura administrativă reglementată în Codul silvic, cu privire la aprobarea de către Guvern a solicitărilor individuale de scoatere definitivă din fondul forestier național, a terenurilor aferente zonei de sit și zonei de protecție a unor situri arheologice individual determinate, înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, respectiv a Cetăților dacice din Munții Orăștiei, echivalează cu legiferarea într-un domeniu care aparține în exclusivitate actelor cu caracter infralegal și cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
precum și a unor terenuri pe care sunt amplasate capacități de producție și/sau servicii pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională (art. 36 din același act normativ). Totodată, potrivit art. 37 alin. (1) lit. e) din Codul silvic, siturile arheologice înscrise în patrimoniul mondial UNESCO pot fi scoase definitiv din fondul forestier național, doar cu condiția compensării acestora, fără reducerea suprafeței fondului forestier și cu plata anticipată a obligațiilor bănești. ... 43. Or, prevederile articolului unic pct. 1 din legea criticată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
18 mai 2022, anterior citată, paragraful 179). ... 45. În cauză, Curtea reține că scoaterea din fondul forestier național, în mod definitiv, a zonelor de sit și a celor de protecție urmărește un scop legitim, respectiv cel de conservare a siturilor arheologice din zona Cetăților dacice. Din acest punct de vedere, prevederea legală criticată constituie o măsură adecvată, fiind capabilă, în abstract și în mod obiectiv, să îndeplinească scopul legitim urmărit. ... 46. Cu privire la necesitatea ingerinței, Curtea reține că scoaterea din
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
Astfel, prin întinderea semnificativă a suprafeței de teren vizate și prin absența oricăror criterii obiective de etapizare sau delimitare a suprafețelor indispensabile pentru punerea în valoare a monumentelor, reglementării criticate nu îi poate fi recunoscut un caracter necesar conservării siturilor arheologice din zona Cetăților dacice. Prin urmare, Curtea reține că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra integrității fondului forestier, ceea ce duce la concluzia că textul
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
că prevederile articolului unic pct. 1 și 3 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, cu privire la calitatea legii, dat fiind faptul că sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“ nu individualizează bunurile imobile vizate - monumente istorice sau monumente arheologice de interes prioritar, declarate ca atare prin ordin al ministrului culturii, pe de o parte, și terenurile aferente monumentelor istorice și arheologice, pe de altă parte. Or, analizând prevederile legale criticate, apelând la metoda de interpretare gramaticală și teleologică a
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
fiind faptul că sintagma „Cetățile dacice din Munții Orăștiei“ nu individualizează bunurile imobile vizate - monumente istorice sau monumente arheologice de interes prioritar, declarate ca atare prin ordin al ministrului culturii, pe de o parte, și terenurile aferente monumentelor istorice și arheologice, pe de altă parte. Or, analizând prevederile legale criticate, apelând la metoda de interpretare gramaticală și teleologică a normei legale, Curtea reține că obiectul de reglementare al acestora este precis determinat, cu îndeplinirea exigențelor de calitate a legii, reglementate de
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
în vedere că ipoteza normei juridice în discuție se referă la preluarea Cetăților dacice din Munții Orăștiei în domeniul public județean, în „scopul întreținerii, restaurării, consolidării, conservării și punerii în valoare“ a acestora, operațiuni tehnice specifice regimului juridic al siturilor arheologice, respectiv al monumentelor istorice, iar nu al terenurilor aferente acestora. Totodată, potrivit alin. (2) al art. 11^1, în acest scop bunurile sunt preluate în administrarea direcțiilor județene pentru cultură. De altfel, art. 1 din Legea nr. 23/2020 circumstanțiază în mod
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
în temeiul Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. De lege lata, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 23/2020, terenurile aferente ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Cetățile dacice din Munții Orăștiei pot fi expropriate de către consiliile județene, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, prin derogare de la prevederile art. 5 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
normativ nu poate fi aplicată decât pentru lucrări de utilitate publică enumerate expres în cadrul art. 2 din lege. Prin urmare, derogarea instituită în prezent, de la obligativitatea declarării ca fiind de utilitate publică a terenurilor aferente ansamblurilor și siturilor arheologice din care fac parte cetățile dacice, nu este corelată cu celelalte norme aplicabile în cadrul procedurii de expropriere derulată în temeiul Legii nr. 255/2010. Astfel, potrivit art. 7 din Legea nr. 33/1994, utilitatea publică se declară de către Guvern pentru
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
interes național și de către consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București pentru lucrările de interes local. În schimb, art. 2 din Legea nr. 23/2020 instituie competența consiliilor județene în privința exproprierii terenurilor aferente ansamblurilor și siturilor istorice și arheologice care fac parte din Cetățile dacice din Munții Orăștiei, asimilând aceste bunuri unor obiective de interes județean. Or, în condițiile în care textul de lege nou-introdus instituie, în același sens, aplicabilitatea legii speciale în materie, respectiv Legea nr. 255/2010, în
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
de reglementare al legii criticate fac parte din categoria nominalizată generic în anexa nr. 2 pct. 28 la Codul administrativ, intitulată „Lista cuprinzând unele bunuri care aparțin domeniului public al statului“, cu următorul cuprins: „28. ansamblurile și siturile istorice și arheologice;“ Așadar, Curtea reține că, fiind nominalizate generic în categoria bunurilor proprietate publică, bunurile vizate de legea criticată nu fac obiectul exclusiv al proprietății publice a statului. Potrivit jurisprudenței Curții în materie, nominalizarea bunurilor în anexa nr. 2 la Codul administrativ
DECIZIA nr. 726 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283433]
-
Olena (Elena). Amintim că frumoasa Evdokia s-a stins din viața la doar patru ani după căsătoria cu Ștefan cel Mare, în 1467, nu se știe dacă de boală sau în urma unei nașteri. Mormântul ei s-a descoperit, în urma săpăturilor arheologice, la biserica Mirăuților, fosta mitropolie a Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare. Când Evdokia se afla pe patul de moarte, Ștefan era plecat în campania împotriva lui Matrei Corvin. Prima sa soție n-a apucat să vadă nimic din gloria
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
de neam. Un exemplu concludent este cel al obștii sătești ce a precedat satului Hansca, raionul Ialoveni, care era formată din 12 cete de neam, și a avut o durată în timp de 900 de ani (fapte dovedit de descoperirile arheologice). În cadrul obștii sătești deosebim 3 principii, pe care le putem grupa în felul următor: 1. Teritorial - obștea sătească avea o întindere bine stabilită și doar foarte rar aveau loc schimbări ale amplasării acesteia. Ele erau amplasate preponderent în zone protejate
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru (Tache) Băjan au dat la iveală cărămizi ale castrului roman de pe vechiul drum al limesului transalutanus, în punctul numit "Scărișoara", aflat în imediata
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
I. - BEDELIONUL ȘI PIATRA DE ONIX - MAREA DESCOPERIRE ARHEOLOGICĂ, de Teodor Ardelean, publicat în Ediția nr. 2168 din 07 decembrie 2016. „Un râu ieșea din Eden și uda grădina; și de acolo se împărțea și se făcea patru brațe” (Geneza Cap. II vers10) „Numele celui dintâi este Pison; el
TEODOR ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/342066_a_343395]