3,682 matches
-
Făcuse asta și în acel moment din trecut. O costase atât de scump, încât ai fi presupus că învățase să se controleze. Dar nu. Iat-o acum chinuindu-se să nu roșească. — Uri Guttman s-a dovedit o sursă inestimabilă. —Arheologie, zici? Bruce Miller își punea șervețelul în jurul gâtului. — Asta transformă și noaptea trecută într-o coincidență sau cum? —Noaptea trecută? —Atacul împotriva Bet Alpha. —Vă referiți la kibbutz? — Da, e un kibbutz. Kibbuutz. Și în același timp situl uneia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
prea mare, spuse Maggie, conștientă că întrerupea doi funcționari oficiali superiori. —Bet Alpha? — Da. Până acum au avut de suferit ambele tabere, din momentul în care această subită deteriorare a fost pusă în legătură cu asta. Arătă înspre fotografia din ziar. —Cu arheologia, cu ruinele. Cu trecutul. Miller se uită la ea zâmbind, de parcă Maggie i-ar fi părut amuzantă. — Crezi că avem o problemă cu fantomele? Spiritele antichității au venit să bântuie prezentul? Făcu un gest înfricoșător, ca de Halloween, cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mari comori ale sale. De asemenea, le sunt recunoscător domnului dr. Rupert L. Chapman III, fost secretar executiv al Fundației pentru Explorarea Palestinei, și lui Edward Fox, a cărui carte, Palestine Twilight, explică atât de bine încărcătura politică generată de arheologie în Orientul Mijlociu. Personalul de la BA Cargo din Heathrow și de la HM Revenue and Customs mi-a fost, de asemenea, de foarte mare ajutor. Second Life mi-a fost adus în atenție de colegii mei păzitori Aleks Krotoski și Victor Keegan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
și prezente toate celelalte, atât tonurile culorilor care au nume cât și tonurile celor care încă îl așteaptă, la fel cum o întindere ce pare netedă poate acoperi, manifestându-le, urmele tuturor lucrurilor trăite și întâmplate în istoria lumii. Toată arheologia materialelor e o arheologie umană. Lutul ascunde și arată trecerea ființei prin timp și prin spații, semnele degetelor, zgârieturile unghiilor, cenușa și tăciunii rugurilor stinse, oasele proprii și străine, drumurile care veșnic se bifurcă, distanțându-se și pierzându-se unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
atât tonurile culorilor care au nume cât și tonurile celor care încă îl așteaptă, la fel cum o întindere ce pare netedă poate acoperi, manifestându-le, urmele tuturor lucrurilor trăite și întâmplate în istoria lumii. Toată arheologia materialelor e o arheologie umană. Lutul ascunde și arată trecerea ființei prin timp și prin spații, semnele degetelor, zgârieturile unghiilor, cenușa și tăciunii rugurilor stinse, oasele proprii și străine, drumurile care veșnic se bifurcă, distanțându-se și pierzându-se unele de altele. Acest grăunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
brăzdează acum fața Americii de Nord. Un timp Încă și mai scurt s-a scurs Între dispariția acestor drumuri și ascensiunea magistralelor virtuale fără de trup. Dar viziunile futuriștilor și visătorilor Înfloresc și dispar Într-o succesiune rapidă, lăsînd În urma lor o bizară arheologie. Wakefield ar dori să găsească din nou drumurile fragmentate, narative, primitoare din amintirea sa. Conduce toată ziua și toată noaptea care urmează prin Iowa, Missouri, și o parte din Oklahoma, brunul iernii făcînd loc verdelui, zăpada - ploii, noroiul umed - solului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
a secolului al XIX-lea românesc, deplînsă de Vinea (cu puținele contraexemple de originalitate autentică: Eminescu, Caragiale, Creangă, Odobescu, Coșbuc), indică o cultură de „excepții valorice” accidentale într-o epocă a imitațiilor. Adept și el, dar în alt sens, al arheologiei tradiției „balcanice” locale în căutarea unei himerice Grecii orfico-platonice, esențializate, Ion Barbu e mai aproape de teza lui Jung privind fondul arhetipal al inconștientului colectiv: „nu sincronic și în extensiune, ci pe linia de adîncire a misterului individual vom descoperi fondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În loc să-i Învețe ce Înseamnă viața și să-i ajute să se bucure de ea și s-o trăiască, școala Își făcea o datorie din a o zdrobi, transformând-o Într-un eșec amar și chinuitor. Sasha era licențiat În arheologie romană și participase deja cu mult entuziasm la campanii de săpături În Liban, În Siria și În Turcia. Dar apoi comisese teribila eroare de a părăsi arheologia, căci la un moment dat nu mai simțise nici o pasiune pentru cioburile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
zdrobi, transformând-o Într-un eșec amar și chinuitor. Sasha era licențiat În arheologie romană și participase deja cu mult entuziasm la campanii de săpături În Liban, În Siria și În Turcia. Dar apoi comisese teribila eroare de a părăsi arheologia, căci la un moment dat nu mai simțise nici o pasiune pentru cioburile acelea prăfuite ce aparțineau trecutului, și Îi părea că era de datoria lui să Încerce a trăi În prezent, oricât de banală și de nesemnificativă ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se lăsă tăcerea. Sasha spuse că Începuse să scrie despre problemele sociale pentru un jurnal venețian, dar dăduse concurs pentru ocuparea postului În Învățământ ca să facă pe placul părinților, care nu credeau că va fi În stare să trăiască din arheologie sau din jurnalism. Fusese numit profesor fără catedră, astfel Încât acum nu era nici profesor, nici arheolog și nici scriitor. Lecțiile Îi furau În fiecare zi pofta de a scrie, iar a scrie Înseamnă Înainte de toate dorință și toate lucrurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în privința filmului: - Banii s-au dus, șederea voastră în Franța, salariul lui Daniel și deplasările la fața locului au epuizat mica subvenție. Doar să mai aranjezi ceva cu tatăl tău. Cât despre cameră, știi și tu că e una pe la Arheologie, dar sunt oameni înscriși pe listă la ea, cred că de anul trecut. - Nici măcar niște poze? - Sunt câteva, dar nu au calitate și trebuie prelucrate electronic ca să ți le trimit și știi că nu avem unde. - Dar dacă am găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
creat de un individ fără talent, care nu o are nici în clin, nici în mânecă cu regia, dar s-a găsit în treabă! E ca și cum ai dansa rock în cimitir, pe lespedea unui mormânt, cu muzica urlând la maximum! Arheologia, vestigiile istorice au o sacră și misterioasă pioșenie, care impune respect și de care nu te poți atinge tulburându-i tainele mai mult sau mai puțin cunoscute. La întoarcere mi-a prins bine popasul de pe o insuliță cu plajă îngustă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mormânt și mai știu eu ce, păstrate de la strămoși. Spune-mi, unde să caut? Patriarhia clatină din cap și se uită la mine ca la un căzut din lună, zicând că n-a auzit niciodată de așa ceva. Muzeul de istorie, arheologia, academicienii, la fel, am dat sfară în țară la toate mănăstirile, la toate muzeele, au răscolit oamenii prin depozite, au cercetat criptele, nimic! Atunci mai caută. Crezi că-l voi găsi? Ce cauți nu e o imposibilitate de fond, principială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
ține la băutură. Hai să mai așezăm odată cărțile, mai zice Pascal. De data asta dați-mi-le mie. Poftim, i le întinde Aurora. Și în timp ce Pascal reia pasiența, ea reîncepe să sporovăiască. Nu trebuie să vă mai spun că arheologia e pentru mine mai mult decât o pasiune. Când am auzit de Ozymandias, regele din poemul lui Shelley, pe care îmi voi permite pentru început să vi-l recit, am și început să adulmec vânatul. Dar ascultați mai întâi poezia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
sale și și-o puse în cap. Apoi îngropară pe Adam cu cununa ce era în capul lui, în locul ce se chema Gherosia Plata. Șase zile după Adam muri și Eva. Din cununa aceea crescu un lemn (Revista pentru istorie, arheologie și filologie, I, 1882, fasc. I, p. 74-78).” Cercetătoarea se oprește din scris și se gândește. Va să zică undeva a crescut un pom. Apoi ridică privirea de pe foaie, așa cum face de obicei ca să se gândească mai bine, și dă de oțetarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
din Germania la începutul anilor ’30. Bunicul lui, mi-a povestit el, fusese decorat cu o cruce de fier în primul război mondial. Arnold se pregătește să devină avocat. Îndeletnicirea preferată a lui Arnold și a tatălui său, armurier, este arheologia. Tatăl și fiul își petreceau mai tot timpul liber făcând săpături la minele de la Hazor. Fac lucrul acesta sub îndrumarea lui Yigael Yadin, cel care a fost șeful de stat major al armatei israeliene în timpul războiului cu statele arabe. Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
legătură cu comerțul exterior sau cu afacerile cu minereuri, pentru a nu trezi suspiciuni că ar face jocul comuniștilor de la puterea din București. În mod special se insista ca acesta să fie cunoscător, cât de cât, al unor noțiuni de arheologie și istorie veche, întrucât cel care conducea toată afcerea cu minereurile era și directorul siturilor arheologice din Sudica. Și să nu uite cei care vroiau să facă afaceri cu Sudica: acolo era o puternică dictatură... Foștii „istorici “ din oraș, câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cabine, oftă din nou Aulius. E nepotu’ lu’ Tomnea, ăla care a fost profesor p’aici și-acuma dacă sa-ntors în oraș îl așteaptă toți să le aducă... Ce să le mai aducă! ’Nainte, de demult, le avea profesorul cu arheologia. Profesorul ăla... A făcut o prostie, a furat niște monede de’alea vechi, aur curat, dacic, îți dai seama ce valoare era, de-l căutau și romanii, și p’ormă s-a cărat. Dădu să prindă cu mâna un fluture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
dimineață cum se zice, și am dat nas în nas cu una Magda, profesoară, nu-ș’ cum venise, vezi că avea cheie, a intrat când eram eu acasă, o cunoșteam pă Magda, fusese prietenă cu profesorul Tomnea, care făcea cerc de arheologie și istorie locală cu noi la Casa Tineretului, că trebuia învățați uteciștii și la trecutul țării, se cunoscuse Tomnea și cu Păstrămaț, unul era cu folcloru-n Baltă, ălalalt cu oalele sparte și gropile pă deal la Cetatea Nouă, mai discutau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Roman, se cuvine subliniată în mod deosebit. În conceperea și definitivarea acestei lucrări au fost importante sugestiile, observațiile și lucrările bibliografice oferite cu amabilitate de conducătorul științific al tezei de doctorat, prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, de la Institutul de Arheologie din Iași, căruia îi adresăm o prețuire deosebită. De asemeni, referenții tezei de doctorat, cercetător dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Arheologie din Iași, cerc. pr. I dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
al tezei de doctorat, prof. univ. dr. Dan Gh. Teodor, de la Institutul de Arheologie din Iași, căruia îi adresăm o prețuire deosebită. De asemeni, referenții tezei de doctorat, cercetător dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Arheologie din Iași, cerc. pr. I dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din Iași, și prof. univ. dr. Ștefan Olteanu, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, au făcut pertinente observații, a căror considerare a contribuit la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de Arheologie din Iași, căruia îi adresăm o prețuire deosebită. De asemeni, referenții tezei de doctorat, cercetător dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Arheologie din Iași, cerc. pr. I dr. Virgil Mihăilescu-Bîrliba, de la Institutul de Arheologie din Iași, și prof. univ. dr. Ștefan Olteanu, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Dimitrie Cantemir” din București, au făcut pertinente observații, a căror considerare a contribuit la îmbunătățirea volumului de față. Autorul exprimă mulțumiri speciale dr. Ioan Mitrea, profesor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I d.Hr., care au stat la baza formării poporului român, susținând o continuitatea teritorială și culturală în spațiul carpato-dunăreano-pontic, s-a înființat în 1955 o Comisie pentru studiul formării limbii și poporului român, care includea personalități ale „Școlii Românești de Arheologie”. Majoritatea acestora au participat la cercetări arheologice și au cartat, pe teritoriul actual, vechile așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ales, contactul culturilor materiale și spirituale. Din a doua jumătate a secolului XX se constată o intensificare a activității arheologice, alături de periegheze fiind făcute cercetări sistematice (sondaje și săpături exhaustive). Ulterior, această perioadă a coincis cu apogeul „Școlii Românești de Arheologie”, al cărei fondator a fost considerat V. Pârvan. În consecință, între anii 1960-1970, prin cercetări arheologice sunt descoperite vestigii, nu doar izolate (mormântul de înhumație de la Buhăeni-Iași, cu o diademă de aur în inventar), ci și din inventarul diferitelor situri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
județului Vaslui (spre exemplu, C. Buraga, în perieghezele sale din 1965-1967, a găsit o cataramă din bronz, bizantină, de tip Sucidava, care ulterior s-a dovedit a fi din inventarul unui mormânt de înhumație de la Dănești). Amatori, însă pasionați de arheologie, unii au colecționat obiectele depistate prin cercetările de suprafață și le-au publicat în articole ori monografii, ultimele privind localitățile în care activau, precum N. Ciubotaru și S. Ștefănescu. Repertoriile amintite (din 1970 și 1980) au fost urmate de monografii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]