2,289 matches
-
După cîte știm, fiecare societate a avut asemenea categorii suprapersonale în ritualul său colectiv. Este destul de îndoielnic că viața omenească în colectivitate poate supraviețui, pentru un timp oarecare, în lipsa unui simț comun al conștientizării acestor categorii transpersonale" (în Ego și arhetip. Individuarea și funcția religioasă a psihicului, Nemira, București, 2014, pp.102-103). Poate că niciodată societățile umane nu au fost atît de departe de ele însele și de Zeul lor. Deși tot de acolo mai licărește speranța, chiar în ceasul al
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prea sus, ca Icar, prea aproape de soare, ni se pot topi aripile și iar cădem... Adam era fericit, era inconștient. Căzînd, în procesul de individuație, am dobîndit conștiința, cunoaște rea binelui și răului, dar scopul ei este regăsirea originilor, înțelegerea arhetipurilor prin cultivarea binelui, adevărului, a frumosului moral și dreptății. Căci dacă nu, Eriniile, slujitoarele dreptății, ne vor da în vileag. Avem de redescoperit în special arhetipul central sau arhetipul unității, pe care Jung, inspirîndu-se din buddhism, l-a numit Sine
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
dobîndit conștiința, cunoaște rea binelui și răului, dar scopul ei este regăsirea originilor, înțelegerea arhetipurilor prin cultivarea binelui, adevărului, a frumosului moral și dreptății. Căci dacă nu, Eriniile, slujitoarele dreptății, ne vor da în vileag. Avem de redescoperit în special arhetipul central sau arhetipul unității, pe care Jung, inspirîndu-se din buddhism, l-a numit Sine, Imago Dei, zeitatea noastră interioară. Obîrșia noastră este în Dumnezeu, ca și sfîrșitul amarei noastre călătorii, a eternului circulatio. Întîlnirea cu Sinele echivalează cu descoperirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
rea binelui și răului, dar scopul ei este regăsirea originilor, înțelegerea arhetipurilor prin cultivarea binelui, adevărului, a frumosului moral și dreptății. Căci dacă nu, Eriniile, slujitoarele dreptății, ne vor da în vileag. Avem de redescoperit în special arhetipul central sau arhetipul unității, pe care Jung, inspirîndu-se din buddhism, l-a numit Sine, Imago Dei, zeitatea noastră interioară. Obîrșia noastră este în Dumnezeu, ca și sfîrșitul amarei noastre călătorii, a eternului circulatio. Întîlnirea cu Sinele echivalează cu descoperirea lui Dumnezeu. Acesta e
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
Kegan Paul, London, 1980; * Brăilean Tiberiu, Teoeconomia, Junimea, Iași, 2011, * Brăilean Tiberiu, Omeconomia, Junimea, Iași, 2012; * Campbell Joseph, Myths to Live By, Bantam, New York, 1972; * Dyer W. Wayne, Ești ceea ce gîndești, Curtea Veche, București, 2012; * Edinger F. Edward, Ego și arhetip. Individuarea și funcția religioasă a psihicului, Nemira, București, 2014; * Graz Jean-Christophe, La Gouvernance de la mondialisation, La Decouverte, Paris, 2013; * Grof Stanislav, Jocul cosmic. Explorări ale frontierelor conștiinței umane, Antet, București, 1998; * Grof Stanislav, Dincolo de rațiune, Curtea veche, București, 2009; * Grumaz
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
din el un idol postmodern, un nou vițel de aur, la care ne închinăm cea mai mare parte a timpului. "Căci la ce-i va folosi omului de-ar avea toate bogățiile pămîntului, dar și-ar pierde sufletul?" 5.12. ARHETIPUL APOCALIPSEI O altă valoare greșit exploatată este pă-mîntul, adică mama noastră, care ne-a hrănit și ne-a susținut energetic. Ei bine, am adus și pă-mîntul și întreaga natură în criză prin comportamentul nostru economic, intens consumator de resurse și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vi-teză, atrăgînd psihicul și fizicul nostru într-o relație din ce în ce mai strînsă. Vălul lui Isis, vălul dintre materie și conștiință, dintre cer și pămînt, devine tot mai subțire și permeabil. Potrivit lui Edward Edinger, discipol al lui Jung, în prezent experimentăm "arhetipul Apocalipsei", care este tot o dezvăluire, o Revelație. Cerul și pămîntul se întîlnesc în noi. Modul nostru de viață de pînă acum este distrus, dar se naște unul nou și noi renaștem odată cu el. Se produce fuziunea dintre ego și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
trei ori mare 342 5.5. Tărîmul celor trei Amin 346 5.6. Tihna unității 349 5.8. Un cer de sens 352 5.9. Biologia credinței 355 5.10. Știință și religie 359 5.11. Teoeconomia 364 5.12. Arhetipul Apocalipsei 367 5.13. Cuvintele Duhului 370 5.14. Fiii arși ai luminii 375 BIBLIOGRAFIE 379 Redactor: Viorel Dumitrașcu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Poetică eminesciană. I. Temeiuri folclorice. Iași: Junimea, 1989, 204 p. (Eminesciana 49) * STREINU, Vladimir. Eminescu. Ediție îngrijită, prefață, note și indice de nume de Mihai Drăgan. Iași: Junimea, 1989, 271 p. (Eminesciana 50) Seria II * CIOPRAGA, Constantin. Poezia lui Eminescu: arhetipuri și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1990, 212 p. (Eminesciana 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana 53
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de state care decid, în mod liber, în virtutea suveranității lor, să-și creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competențele lor în anumite domenii, cum ar fi: domeniul militar, al diplomației
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
a se autoguverna. b) Statul compus (federal) Statul federal este format din mai multe entități statale reunite într-un stat suprapus lor și legate între ele prin raporturi juridice. Este aproape întotdeauna o formă artificială, deoarece rezultă din conjuncturi politico-militare. Arhetipul statului compus este statul federal. O asociație de state care decid, în mod liber, în virtutea suveranității lor, să-și creeze organe comune, cărora le conferă o parte din competențele lor în anumite domenii, cum ar fi: domeniul militar, al diplomației
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și pe cea magică, pe care am numi-o, la un loc, ca fiind cogniția arhetipală. Semnificantul care unește cele trei căi cognitive ține de o absență, obținută prin simplificarea excesivă, prin abstracție sau prin credință. Căile cognitive ale contingenței, arhetipului și transcendenței elimină din natura (sau măsura) lucrurilor materiale sau spirituale rolul naturii umane sau cel puțin reduce acest rol la destin. Ele sunt căi ale cunoașterii reducționiste, mânate de criteriile purității logice și ale randamentului absolut. Toate explică fie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
către Pythocles, care critică religia populară, forma ei astrală, dar și frica de zei: de natură materială, situați în interlumi, ei nu se sinchisesc deloc de oameni, de destinul sau de activitățile lor. Preafericiți, imuabili, nemuritori, ei ne oferă un arhetip, o idee a rațiunii, un model: totul e să trăiești ca un zeu, și atunci nu mai ai de ce să te temi de moarte. Philodem completează portretul cerului, cel puțin al zeilor materiali - deși aceștia sunt constituiți din atomi mai
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Între cele care n-au reușit să ofere chei semnificative de integrare a sincroniei cu diacronia și cele care nu s-au dat În lături dinaintea acestei supreme Încercări a disciplinei noastre de studiu. Fascinația exercitată În secolul nostru de arhetipuri și repetiție, de formalism, structuralism și „morfologii” de tot felul nu mai are nevoie să fie demonstrată, și nici expusă aici. Cu toate acestea, foarte puțini dintre promotorii demersului cognitiv au reușit să Înțeleagă (și o mulțime dintre ei vor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de teologie la Universitatea din Gröningen. Din nefericire, fenomenologia Împarte cu morfologia lui Goethe neputința de a explica transformările istorice. Destul de asemănător cu versiunea pe care o dă psihanalizei Carl Gustav Jung, ea operează cu presupunerea existenței unui număr de „arhetipuri” inexplicabile (sau care nu pot fi explicate deocamdată), stocate În „psihicul” omenesc, ca un misterios cod genetic. Chiar dacă admitem posibilitatea unor asemenea sedimente filogenetice În psihicul individual, tot ne mai vedem siliți să combatem ciudățeniile teoriei lui Jung. În ultima
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
enigmei gnostice 211. 11. Rezumat al mitului Demiurgului Analizînd comentariile gnostice despre Geneză asupra cărora ne-am concentrat pînă acum (HA, SST, AJ, EvEg și Irineu despre ofiți), Nils A. Dahl a ajuns la concluzia că s-ar putea reconstitui „arhetipul” mitului Demiurgului. Un asemenea arhetip ar cuprinde zece secvențe: apariția Demiurgului; descrierea lui; fanfaronada lui; comentariu asupra fanfaronadei; mustrarea lui de către Glasul din Înalturi; explicarea mustrării; provocarea adresată de către Demiurg Mamei sale pentru a dezvălui ce este deasupra; apariția imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
al mitului Demiurgului Analizînd comentariile gnostice despre Geneză asupra cărora ne-am concentrat pînă acum (HA, SST, AJ, EvEg și Irineu despre ofiți), Nils A. Dahl a ajuns la concluzia că s-ar putea reconstitui „arhetipul” mitului Demiurgului. Un asemenea arhetip ar cuprinde zece secvențe: apariția Demiurgului; descrierea lui; fanfaronada lui; comentariu asupra fanfaronadei; mustrarea lui de către Glasul din Înalturi; explicarea mustrării; provocarea adresată de către Demiurg Mamei sale pentru a dezvălui ce este deasupra; apariția imaginii sau Lumina; propunerea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
intenția autorilor de texte din HA a fost să reconstituie o „geneză veritabilă”, În opoziție cu cea „falsă” inclusă În Vechiul Testament 213. Ambii Învățați pornesc În căutarea unui „text originar” și Bernard Barc ajunge să creadă În existența unui asemenea arhetip; mai precaut, Dahl Îl consideră o simplă ficțiune euristică. Cercetările celor doi autori sînt de o importanță specială, Întrucît au arătat că secvențele mitului gnostic prezintă transformări ale unui mit, respectiv ale mitului creației prezent În Cartea Genezei. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
proiectat ca un eden tehnologic. Aceste versiuni tehnologice stranii ale Noului Ierusalim sunt elitiste, atribuind accesul la teritoriul sacru unei elite instruite în tainele tehnologiei digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având în vedere mai multe considerente. În primul rând, arhetipul digital al cyberspațiului nu este decât o fantezie matematică pitagoreică: un spațiu numeric ideal al lumii prin care se propune o întoarcere la dualismul devalorizării materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
programare, o metisare de forțe materiale, biologice, tehnologice, dar și de fluxuri subiective, ritmuri ficționale și intensități metaforice. Se poate produce în acest mod viziunea unei ontologii virtuale multistratificate, în care vibrații existențiale fizice sunt hibridate cu fluctuații informatice, cu arhetipuri ale imaginarului și cu simboluri societale. Avem de-a face cu o corporealitate difuză și diseminată în structurile complexe ale rețelelor vieții și culturii, mai degrabă decât cu destruparea ființei umane în spațiul virtual. Corpoidentitățile virtuale la care ne-am
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o asemenea expresie, am putea spune că Dumnezeu e ideea absolută În filosofia carteziană. Or, În acest caz el Își conține propria cauzalitate, sub toate formele și În toate gradele pe care această cauzalitate le poate presupune. Dumnezeu este un arhetip În care realitatea și perfecțiunea sunt continue, atât În formă cât și În fapt, așa cum se arată În Meditația a treia: „Înțeleg prea bine că ființa obiectivă a unei idei nu poate fi produsă de către o ființă care există doar
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
traduceri-recenzii ale acelui text ebraic original, reflectat de numeroasele manuscrise ebraice disponibile. Pentru mai bine de un secol, teoria lui Lagarde a fost constant confundată cu teoria lui Ernst Rosenmüller despre originea Bibliei ebraice 2. Lagarde susținea existența unui „singur arhetip” (ein einziges exemplar) pe care se bazează întreaga tradiție ebraică. Singurul exemplar ebraic din care derivă toate celelalte texte ebraice reprezintă „recenzia palestiniană”, iar singurul exemplar grec din care derivă toate manuscrisele Septuagintei reprezintă „recenzia egipteană”3. Lagarde a aplicat
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Testament, și teoria lui Kahle, care prezintă Vechiul Testament drept rezultatul unui proces de standardizare conștientă. Biblia ebraică în uz general poate fi înțeleasă, așadar, ca produsul unei recenzii efectuate într-o anumită perioadă de timp. Teoria lui Kahle susține că arhetipurile ebraic și grec la care se referă Lagarde reprezintă numai rezultatul final al unui lung proces prin care foarte multe texte aflate în circulație au devenit unitare prin eforturile copiștilor iudei, samariteni și creștini, până au devenit textele oficiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cel de-al doilea. Regiunea Samariei și grotele de la Qumran permit localizarea primului tip textual în Palestina. Originea egipteană a Septuagintei situează al doilea tip textual în Egipt. În ceea ce privește cea de-a treia familie textuală, în cadrul căreia s-a realizat arhetipul recenziei fariseice, Cross consideră că numai Babilonul ar putea explica stabilitatea acestui text sobru și menținerea ortografierii arhaice. Această așa-numită „teorie a textelor locale” elaborată de Cross a fost primită cu entuziasm de către unii1, însă a stârnit în același
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
imaginea perceptivă), imaginea a posteriori, amintirea (imaginea mnezică) și imaginea alegorică, în lipsa obiectului (imaginea anticipatoare) constituie punctul de plecare pentru formarea "prismei imaginilor" 42: fantasma, visul, imaginea hipnogogică (imaginea inconștientă), figurile de limbaj (imaginea verbală), cifru, enigmă, criptograma, ideograma, hieroglifa, arhetipul, tipul, prototipul, stereotipul (imaginea matricială), imaginea-artefact (imaginea materială). Această interacțiune a imaginilor valorifică un imaginar polimorf, dar care acționează unitar: imaginar științific, magic și estetic 43. Petru Ursache 44 a identificat, la nivelul mentalității tradiționale, un tipar al imaginarului colectiv
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]