4,701 matches
-
a-și lărgi orizonturile. B. e mai discret și unilateral. Se pare că, prin el, reușim să facem o bună impre-sie în nordul continentului. Nici la capitolul "figuri pitorești" nu stăm rău. Un "poet metafizic" improvizează continuu versuri picante. Un armean cârtitor și simpatic, Ștefan Agopian ("Agop", cum îi zic prietenii), pare mereu abia sculat din somn și mahmur. Adoră, se pare, lenea și comoditatea, cel puțini așa rezultă din felul cum declară că nu-i place să meargă în excursii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
întrebi decât să greșești.” Îmi dau seama că bătrânul e tare grijuliu cu mine și asta mă bucură. În timp ce gândeam la asta, răsfoiesc mai departe. După câtva timp, găsesc un zapis de prin 7177, care spune: „Bătrânii târgului din Iași, armenii...de nimeni siliți și de buna voie...făcut-am acesta al nostru zapis... la mâna Mariei, giupâneasa lui Vasilie negustoriul, precum i-am vândut un loc de casă, împotriva locului lui Vasilie neguțitoriul, care loc au fost al Simei armencei
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vasilie neguțitoriul, care loc au fost al Simei armencei și cându au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al besericii, că alt pre nimeni n au avut... Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
al Simei armencei și cându au murit...a lăsat cu limbă de moarte să hie acest loc al besericii, că alt pre nimeni n au avut... Și pentru mai mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte călugărul. Așa-i părinte. Asta îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mare credința, noi, bătrânii târgului, armenii, am pus și pecetea Târgului Armenilor ca să se creaze...” Când am terminat de citit, am rămas cu întrebarea pe buze... „Știu ce vrei să mă întrebi. Vrei să știi ce-i cu <Pecetea Târgului Armenilor>” - mi-a luat-o înainte călugărul. Așa-i părinte. Asta îmi era nedumerirea. „ Am să ți-o lămuresc eu. Armenii au venit în târgul Iașilor în număr mare de multă vreme și s-au așezat pe o uliță care până la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
timp în târgul Iașilor.” M-am repezit pur și simplu asupra hrisovului, fiindcă până atunci știam că în Iași a existat doar o singură biserică armenească și doar așa, pe departe, am oblicit că ar fi fost două biserici ale armenilor din Iași. Am început totuși să citesc: „Facem știut tuturor pentru trii preuți și trii diaconi ce sântu la doauă beserici armenești aice, în târgu, în Iași, carii au obiceiu, ca toți preuții de aicea de Iași, ce sintu pe la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
neam ar fi fost era ascultat și li se făcea dreptate.” Am mai aflat că pe locul mănăstirii Aron Vodă jidovii din târgul Iași aveau școală încă cu mult înainte de 1714. „Spune-mi te rog, dacă tot am vorbit de armeni și de jidovi, nu cumva ți-i dor de un pisar și încă unul unguresc?” De ce nu, sfințite părinte? „Da, dar numai după ce ne-om plimba puțin prin vremea când Franțoz (Ferentz n.n) a atacat Curtea Domnească din Iași
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întrebat: „Ce moșmolești acolo?” Încerc să caut înțelesul cărții lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, din 16 iunie 1734 (7242). „ Și ești pe calea cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cea bună?” Așa cred, părinte. „Ei, ce spune vodă?” Din cartea lui vodă am aflat despre „neguțitorii armeni den Țeara Leșască”, care făceau „alișveriș cu boi de negoț aici, în Țeara Moldovii.” Cu această carte, vodă îi încuraja pe negustorii armeni să facă comerț cu boii moldovenești...Și spune vodă: „Facem știre tuturor, dacă veți vedea carte domnii mele, să căutați fieștecare să vă apucați de alișverișul vostru, să cumpărați boi și orice fel de bucate, fără de nici o îndoire, că să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Acest jaf, din câte se știe, nu era nici primul și nu va fi nici ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ultimul, sfințite părinte. „Știi că ai dreptate? Istoria însă nu poate fi schimbată.” După această pată neagră, aș citi o carte de volnicie, dată unui armean de către Grigore Ghica voievod, la 5 august 1741 (7249). „Pentru ce i-a dat armeanului această carte de volnicie?” Apoi treaba-i cu cântec, sfințite. Dar să citim cartea de volnicie și vom vedea. Ascultă, părinte, ce spune vodă: „Facem știre cu această carte a domnii mele, pentru Pambuc armeanul, carele fiind om strein și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
educații ancestrale.” Și tot el aprecia că “...evreii favorizează dezvoltarea economică a țărilor și orașelor în care se stabilesc...” Și într-adevăr aprecierea s-a putut verifica și în cazul prezenței lor în orașul Oltenița, care alături de cei greci, bulgari, armeni sau români au impulsionat dezvoltarea vieții social-economice a tânărului oraș, ridicându-l la rangul de principal centru economic din sudul județului și principalul port (de altfel și singurul) la Dunăre, cu un export mare de cereale, lâna piei brute și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
din Iași au bătut timp de trei zile, ca pentru cea mai mare personalitate a vremii. Sicriul defunctului a fost urmat de mulțime de boieri și toată sărăcimea Iașului, precum și de alți inși din minoritățile conlocuitoare, mai ales evrei și armeni. Autorul relatează despre marile personalități ale vremii pe bază de documente după cum urmează: Mitropolitul Veniamin Costache - de două ori locțiitor de domn, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Philippide, Mihai Corradini, ce scrie versuri despre Lumânărică, Alexandru Papadopol Calimah - scrie că a fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
bază de documente după cum urmează: Mitropolitul Veniamin Costache - de două ori locțiitor de domn, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Philippide, Mihai Corradini, ce scrie versuri despre Lumânărică, Alexandru Papadopol Calimah - scrie că a fost părintele „nevoiașilor”. Un loc aparte îl are pictorul armean Abgar Baltazar cu peste 300 de lucrări din care două îi sunt consacrate lui Lumânărică, cu titlul: Moartea lui Lumânărică și Bătrânul Lumânărică. De asemenea, personalități precum Costache Conachi, a cărui fiică - Cocuța - a avut un rol deosebit în lupta
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Mare și Sfânt. Și încă o ultimă observație: în cuprinsul întregului volum autorul subliniază accentuat o însușire fundamentală a poporului român în general și a moldovenilor în special - TOLERANȚA, care a făcut posibilă conviețuirea exemplară multietnică - în special evrei și armeni - expulzați din Rusia și Austria și care au avut un rol deosebit de important în progresul material și spiritual al Moldovei. După aceste considerente, îndemn stăruitor pe viitorii cititori să urmărească cu atenție întreg cuprinsul volumului care le pune la dispoziție
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
nebună, fantastică și totuși plină de suflet a familiei pe care am cunoscut-o pe străduța mizeră din Brooklyn i-aș putea povesti gazdei mele. Și i-aș putea spune o mie de alte lucruri despre oamenii din jurul meu - despre armenii, spaniolii, irlandezii de pe străduță, care vin acasă În zilele de lucru și deschid aparatele de radio pînă ce totul vuiește de mii de sunete distonante, care vin acasă sîmbătă ca să se Îmbete și să-și bată nevestele - a căror existență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mă jos de pe măgar, deoarece cel care este în mine, se grăbește să vină». O coborî de pe măgar, și îi spuse: «Unde pot să te duc, pentru a-ți feri pudoarea? Căci locul este pustiu»” (cap. XVII, 2). 2. Evanghelia armeană a copilăriei notează: „Ajunși la o grotă, Maria spuse lui Iosif, că pentru ea venise timpul de a naște, și nu mai putea să continue drumul până la cetate. «Să intrăm în această grotă», spuse. Aceasta se întâmpla, când soarele era
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și îngenunchease pe el, chit că nu prea știa ce avea de făcut. Nu ar fi crezut niciodată că dervișul rotitor e un vânzător de kebab. Încă se vorbea despre taică-său, el însuși sufit, care avusese o prăvălie printre armeni, lângă biserica Preabunei Marii, unde era foarte prețuit. Murise zâmbind, pe când punea gălbenușul peste o porție de berenj, la o masă cu oaspeți. Bucătarul și femeia în casă duseseră farfuriile amestecate cu lacrimi, însă nimeni nu știuse nimic până la sfârșit
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
minte scăpărătoare. Omar chiar crezuse la început că e un poet singuratic, mai ales că îl chema Shams. Era nume de învățat și de alchimist, de profet. Nu-i spusese decât târziu că e mevlevit, fiul dervișului Yassin, despre care armenii ziceau că n-ar fi îngropat, ci că rămăsese o boare de trandafiri, ce adia seara, înainte de lună plină. Dar nici derviștii nu mai erau cum credea, așa că Omar nu dădu prea mult suflet știrii. El, care n-avea prieteni
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de caraghioslâcul acelui popas, fiindcă ceea ce îl întrebau cel mai des cunoscuții din țara lui de adopție era dacă mestecă zgârci de evreu de câte ori are carne la masă. Părea greu și ireal pentru ei să le spună că trăise printre armeni și evrei de la care bunică-sa cumpăra vin și mătase, iar mai târziu, când stătuse o vară la Isfahan, se plimbase adesea prin Jolfa, în jurul bisericii jumătate creștine - jumătate șiite, iar în vechile așezări evreiești se ducea să se roage
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
subteran inseparabil de agonia Turciei imperiale, aflată la finele războiului în mijlocul ocupației militare și al luptelor fratricide. Asasin și trădător, Chevket este colabo ratorul lui Enver-Pașa, supraviețuitorul triumviratului ce a condus Turcia în Marele Război și a instigat la genocidul armean. Din întreg edificiul grandios nu a mai rămas decât un vis nebun, pe care Enver îl urmărește cu o pasiune suicidară : recrearea Imperiului care să reunească națiunile turcice, contrapondere la puterea sovietică. Acesta este noul mare joc al lui Enver
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de atrocități ce jalonează drumul lui Corto. Asia ce adăpostește comoara lui Alexandru Macedon este un tărâm dominat de interacțiunea dintre marile grupuri ce se ambiționează să cucerească teritoriile ce supraviețuiesc agoniei imperiilor. Dezertori turci, adoratori ai sectei asasinilor, naționaliști armeni și bolșevici își dispută întinderile de pământ peste care se întinde umbra revoluției. Ca și în Siberia, Corto este personajul-punte dintre epoci și lumi. La granița dintre Persia și Uniunea Sovietică, o convorbire purtată pe cel mai amical ton posibil
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
prima oară: — Armanoush Tchakh-makh-chi-an! Abia atunci ochii căprui ai tânărului s-au luminat a Înțelegere, deși nu tocmai În felul la care se așteptase Rose. — Chak-mak-chi-an... Çak-makçi...! Hei, dar sună turcește! a exclamat el fericit. — Ei bine, de fapt e armean, a spus Rose. Dintr-odată s-a simțit nesigură pe ea. — Tatăl ei - adică fostul meu soț - a Înghițit cu greutate de parcă ar fi Încercat să scape de un gust amar, era, adică este armean. — A, da? a spus el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Ei bine, de fapt e armean, a spus Rose. Dintr-odată s-a simțit nesigură pe ea. — Tatăl ei - adică fostul meu soț - a Înghițit cu greutate de parcă ar fi Încercat să scape de un gust amar, era, adică este armean. — A, da? a spus el indiferent. Nu se prindea, nu-i așa? se Întreba Rose În sinea ei mușcându-și obrajii. Apoi, ca și când ar fi eliberat un sughiț Îndelung reprimat care Îi stătea În gât, a dat drumul unui chicot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de mahon Încărcată cu mâncare, deși nimeni nu părea să mănânce. Gemenele mătușii Varsenig dormeau liniștite pe canapea. Un văr Îndepărtat, Kevork Karaoglanian, era și el acolo, venise cu avionul de la Minneapolis pentru un eveniment social organizat de Comunitatea Tinerilor Armeni din Regiunea Golfului. În ultimele trei luni, Kevork participase conștiincios la fiecare eveniment organizat de grup - un concert de binefacere, Picnicul Anual, Petrecerea de Crăciun, Petrecerea Lejeră de Vineri Seara, Gala Anuală de Iarnă, Dejunul de Duminică și o competiție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]