KorAP: Find »[drukola/base=articulare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...97 >

2,401 matches

Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799

este un termen focalizat, nominalul este nearticulat. În contextele în care N1 este însoțit de articolul definit - ca în (46) - sunt două posibilități de acord, deoarece vorbitorii oscilează între interpretarea ca termen focalizat și interpretarea ca subiect a nominalului. Datorită articulării definite și poziției preverbale, N1 este mai calificat pentru poziția de subiect decât pentru cea de termen focalizat (focus), de unde preferința verbului-predicat pentru acordul cu N1, la plural. 5. Concluzii Concluziile care se desprind din acest capitol, referitoare la acordul

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
în GALR, cu precizarea referitoare la caracteristicile semantice ale substantivelor între paranteze, se înțelege că doar masivele și abstractele pot fi nearticulate în poziția de subiect, deci unul dintre criterii (cel semantic) se include în celălalt (cel sintactic, referitor la articulare). Prin urmare, ar fi un singur criteriu în această regulă, cel referitor la nearticulare. De fapt, situațiile în care substantivele nearticulate pot apărea în poziția de subiect sunt destul de diverse. Se pot face câteva distincții între structurile cu substantive nearticulate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
coordonate de tip foame și sete. În structurile locative, diferite ca structură de cele existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități discrete (sticla de lapte și pachetul de unt

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
existențiale, nominalele masive și abstracte sunt articulate. Ele au o interpretare de tip "individ", spre deosebire de masivele și abstractele nearticulate, care au o interpretare de tip "proprietate". Articularea face imposibil acordul la singular: (44) Laptele și untul sunt (/*este) în frigider. Articularea atrage individualizarea referentului, iar sintagma coordonată laptele și untul denumește doi indivizi (în sens semantic), adică două unități discrete (sticla de lapte și pachetul de unt). În enunțurile generice, acordul se face tot la singular: (45) Laptele și untul conțin

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
acceptarea acordului doar cu ultimul conjunct sunt: tipul semantic de substantiv (masivele și abstractele acceptă mai ușor acest tip de acord), legătura semantică ce se poate stabili între conjuncți (unele coordonări sunt mai frecvente, altele sunt accidentale), poziția în enunț, articularea substantivelor coordonate. Regulile de compunere a trăsăturilor sunt aceleași ca la acordul predicativ, atât pentru atributul neizolat, cât și pentru cel izolat. După cum reiese și din exemplele de mai sus, de la (221), la animate genul ales este masculinul. La inanimate

[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

verbelor (din inergative în inacuzative), fie, mai larg, prin sensibilizarea diacronică a limbii române la distincția inacuzativ/inergativ. 4.2. Hill și Roberge (2006: 10) constată că asimetria dintre cele trei clase de verbe se reflectă și în asimetria privind articularea/nearticularea nominalelor care ocupă poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în asimetria privind articularea/nearticularea nominalelor care ocupă poziția de complement direct (exemplele de mai jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
jos aparțin autorilor citați). ● Tranzitivele (numai unele) acceptă atât nominalele articulate, cât și pe cele nearticulate: Cumpără casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea articulării nominalelor din poziția de complement direct

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea articulării nominalelor din poziția de complement direct al ergativelor tranzitivizate este explicabilă la nivel structural: în poziția de Specificator al VP, poziție prin care trece complementul inacuzativelor în drumul său spre poziția de Specificator al IP (poziția subiectului) trăsătura [Specific] este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426

formularea întrebărilor cercetării 2, demersul său științific semănând cu cel al unui arheolog ce reconstituie cu migală traiectoriile a mii de personalități politice, activitatea acestora, opțiunile de vot sau atitudinile cetățenilor cu privire la instituțiile statului în vederea inferării unor caracteristici generale cu privire la articularea regimurilor politice din diverse arii culturale. Preocuparea constantă pentru colectarea de date menite să aducă o mai bună înțelegere a politicului contrastează cu o perspectivă mai degrabă pesimistă în definirea limitelor cunoașterii. Conștient de efectul cumulativ al teoriilor, dar și

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
dintre acestea. Asumându-și limitările ce decurg din obiectul său de analiză, cărțile lui Mattei Dogan sunt o expresie a necesității unei cunoașteri profunde, pe baze empirice, laborios identificate, a tematicii tratate. Indiferent că este vorba despre abordarea critică a articulării științei politice ca domeniu de studiu, despre analiza comportamentului electoral, despre elite politice, sau despre teme precum legitimitatea sau reprezentarea politică, studiile sale au creat premisele dezvoltării unor subdomenii de cercetare în științele sociale. O încercare de sistematizare a principalelor

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
2) analiza comportamentului electoral și (3) analiza provocărilor la adresa democrației în societățile contemporane (erodarea încrederii, leadershipul carismatic, noua amenajare teritorială etc.). Personalul politic Un prim centru de interes al analizelor doganiene a constat în investigarea personalului politic. Pentru Dogan, înțelegerea articulării câmpului politic presupune identificarea diverselor configurații ale elitelor politice din țări și perioade diferite 5, dincolo de polisemia rezultată din diversitatea tradițiilor științifice 6 sau a tipului de demers analitic adoptat (elitist sau decizional). Numeroasele sale studii cu privire la personalul parlamentar sau

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
adoptat (elitist sau decizional). Numeroasele sale studii cu privire la personalul parlamentar sau ministerial devin astfel mijloace prin care putem accede la o mai bună înțelegere a reprezentării politice, dar și o explicație a unor procese politice legate de funcționarea instituțiilor și articularea mecanismelor decizionale. Rolul politic al elitelor în înțelegerea configurării scenei politice a fost, de altfel, subliniat de către Mattei Dogan încă din primele sale analize sociologice cu privire la cazul românesc. Analiza parlamentarilor români din perioada 1922-19347 arată că în pofida adoptării reformelor agrare

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
o diferențiere a manierei în care este gândită și realizată reprezentarea politică 9. Trebuie însă spus că analiza carierelor politice este gândită de către Mattei Dogan nu doar ca un indicator revelator al reprezentării, ci mai ales ca un explicans al articulării decizionale în cadre instituționale. Din acest motiv, urmând o logică pozițională, multe dintre studiile cu privire la decriptarea traiectoriilor actorilor politici s-au îndreptat spre analiza elitelor guvernamentale, miniștri și secretari de stat, considerați a fi principalii actori decizionali 10. Numeroasele studii

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
14. Identificarea de facto a configurației elitelor politice, reliefarea portretului celor care populează piramida puterii din cadrul unui regim și a relațiilor care se creează între aceștia 15 sunt considerate de către Dogan elemente esențiale pentru înțelegerea calității reprezentării politice și a articulării deciziilor instituționale. Rolul elitelor politice, al recrutării și al profesionalizării lor constituie un catalizator al regimului democratic. Dincolo însă de această dimensiune, recrutarea elitelor este și un element definitoriu pentru transformările politice ce iau naștere ca urmare a unor momente

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
parte importantă a oricărui proces de democratizare 16. Astfel, pentru Dogan, transformarea configurației elitelor este ilustrativă nu doar pentru aprecierea nivelului de reprezentare și de expertiză instituțională, ci și pentru înțelegerea schimbării sociale și a instituțiilor statului. Studiile electorale Înțelegerea articulării funcționării regimului și a formei de democrație nu s-a rezumat în cazul lui Mattei Dogan la analiza personalului politic. O a doua dimensiune esențială a operei sale vizează studiile electorale și influența acestora asupra sistemului politic. La fel ca

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
interiorul unei regiuni erau mai mici decât diferențele dintre actorii aceleași clase sociale din regiuni diferite. Identificarea polimorfismului regional, atât în cazul francez, cât și în cel italian l-a condus pe Dogan spre o interogație cu privire la rolul și maniera articulării teoriei clivajelor 22. Studiile recente doganiene dezvăluie însă tendința spre omogenizarea disparităților regionale și pun sub semnul întrebării actualitatea explicitării comportamentului de vot prin prisma teoriei clivajelor 23. Astfel, clivajele clasice rokkaniene ar fi de gândit plecând de la o structurare

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
a volumului cu privire la redefinirea formelor clasice de guvernare. Reorganizarea teritoriului și concentrarea resurselor la nivelul marilor orașe fac ca anumite state să fie mai degrabă "state-metropolă decât state-națiuni". Înțelegerea dimensiunii teritoriale și culturale a acestor megaorașe devine fundamentală în decriptarea articulării sociale. În aceeași perspectivă, următorul text ilustrează procesul prin care înțelegerea reconfigurărilor apărute în maniera de a defini legitimitatea politică este absolut necesară pentru a putea explica natura democrațiilor actuale. Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
doilea exemplu de sistem de scoruri ca substitut pentru statistica formală este voluminoasa carte scrisă de Banks și Textor, A Cross-polity Survey 43. Ei au propus o serie de 57 variabile dihotomizate, dintre care majoritatea erau în mod direct politice: articularea și agregarea intereselor, carisma liderilor, libertatea grupurilor de opoziție, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismul, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat aspecte semnificative ale vieții politice unor variabile cuantificabile dar neimportante, chiar dacă dihotomizarea lor era nesigură. Ei au dat

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
politic neadecvat. Un al doilea exemplu de scoruri ca substitut al statisticii formale este voluminoasa carte a lui Banks și Textor, A Cross-Polity Survey 7. Aceștia au propus o serie de 57 de variabile dihotomice, multe dintre acestea fiind politice: articularea intereselor și agregarea, carisma lidershipului, liberatea grupului opoziției, libertatea presei, rolul poliției, caracterul birocrației, personalismo, occidentalizarea și altele. Autorii au preferat niște aspecte semnificative ale vieții politice pentru a cuantifica însă variabile neimportante, chiar dacă dihotomiile lor au fost într-o

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
acestuia, dar nu și pentru suprimarea fundamentelor sale democratice. Exemplul britanic demonstrează mult mai bine decât altele că în democrațiile complexe de astăzi jocul electoral nu mai este suficient, că acesta nu mai promovează o expresie satisfăcătoare a agregării și articulării intereselor. Într-un sondaj condus de către MORI în 1991, sponsorizat de către Rountree Reform Trust unul din doi votanți a considerat că "Parlamentul nu are un control suficient asupra a ceea ce face guvernul" și 60% au declarat că "Marea Britanie are nevoie

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
motiv este că ele sunt aproape întotdeauna prea locale și prea scurte pentru a avea un efect atât de important. Pentru ca masele să răstoarne un regim, în special regimuri moderne care dispun de forța armată, sunt esențiale organizarea serioasă și articularea clară a unei elite ce poate planifica și conduce un asalt popular asupra bastioanelor puterii. Scepticismul nostru la adresa importanței și independenței maselor populare în producerea crizelor și a schimbărilor de elită și de regim nu este prea împărtășit de comparatiști

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
îndeplinit numeroase roluri, dar în timp, multe dintre aceste roluri au fost preluate de către alte mecanisme instituționale. Astăzi, în fapt, funcția de legiferare este inițiată și pregătită de către puterea executivă. Același lucru poate fi spus despre funcția bugetară. Funcția de articulare și de agregare a intereselor este îndeplinită în mare parte din exteriorul Parlamentului de către partide politice și sindicate. Rolul controlului parlamentar asupra guvernului este astăzi o moștenire teoretică a unei istorii constituționale. Rolul de mobilizare a electoratului a fost în

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
de recrutare a clasei politice n-a fost nici ea lipsită de importanță. Funcția de control al executivului a exercitat-o într-un mod mai nefericit, dar această insuficiență era un fenomen general în Europa din acea epocă. Funcția de articulare și agregare a intereselor a permis anumitor categorii sociale să se facă ascultate și înțelese, chiar dacă nu au obținut întotdeauna satisfacție. Funcția legislativă a asigurat o dezbatere între guvern și majoritatea care îl susținea, de o parte și opoziție de

Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859

viziune critică, de o nouă interpretare, de o abordare proaspătă, menită să pună în lumină tot alte fațete ale unei gândiri și ale unei opere de o calitate vizionară greu de decelat și tocmai de aceea necesitând infinite explicații întru articularea coerentă, globală a unui univers profund original. Sigur că nivelurile receptării oricărui artist sunt multiple, în funcție de cantitatea informației culturale a publicului, de puterile intelectului atât de diverse, ca și de un anume gust al epocii, al fiecărei etape dintr-o

[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]