1,519 matches
-
Scapără unul dar nu se aprinde. Mai încearcă o dată, dar nu reușește. Sunt umede. Nu fac mare scofală cu ele. Caută în buzunar, la mine, în veston. Găsești acolo... o brichetă, încheie Marius cu voce sfârșită. O durere cruntă îl asaltează din nou și simte cum spasmele suferinței atroce se încolăcesc in trupul lui. Încearcă să le ignore dar îi devine din ce în ce mai greu. Parcă are un sfredel turat la viteză maximă în intestine. Strânge din dinți cu putere până simte că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de bar dispuse în semicerc, ocupate deja de ceilalți invitați, toți unul și unul. Semne de întrebare Arm pășea încet pe aleea către vila cochetă și de bun gust pe care o construise Liviu pentru familie. Întrebări peste întrebări o asaltau, acum, ca în fiecare zi, ca în aproape fiecare ceas de când aflase că în viața lui Liviu exista o altă femeie. Își aduse aminte de dimineața aceea neagră, cea mai neagră din viața ei. O prietenă o sunase, rugând-o
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
aparatul criogenic manifesta încă din 459HTZ221 anumite erori interne, există toate șansele ca el să fi murit. SCURTA ȘI PLICTISITOAREA VIAȚĂ A LUI KJUS Kjus se afla exact unde își dorea. Visul i se îndeplinise, imaginile la care jinduise îl asaltau din toate părțile și se gândea cu dispreț la cele șase luni de izolare în care nu se uitase decât la aurora boreală și la foci. Față de realitatea trupurilor care se zbenguiau pe muzică și își semnalau unul altuia pofta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în vacanță: lecturi din ziar, cataloage de cărți, un dicționar, Viețile și doctrinele filozofilor, celebra carte a lui Diogenes Laertios, exact numită de naratorul personaj un "repertoriu de cancanuri și idei antice". Ca orice intelectual, are poezia trecerii timpului, e asaltat de amintiri, în care adie și fiorul morții. Sentimentul solitudinii și al efemerului cheamă cealălat mare sentiment, ivit odată cu apariția Adelei în Bălțătești. Sosirea Adelei nu o putem numi întîmplare, căci * Sintagma și în Amintiri... de Ion Creangă. știm din
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de salvare se umplu de un miros stătut. Pe moment se rușină, dar pe Desdemona nu părea să o deranjeze. Era absorbită de propriul ei amestec de sentimente. Corsetul Îi amintea , desigur,de mama ei și dintr-o dată se simți asaltată de sentimentul că făceau ceva greșit. Până acum reușise să-l țină sub control. În haosul din ultimele zile nu avusese timp să insiste asupra ideii. Și Lefty era cuprins de sentimente contradictorii. Deși Îl chinuiseră gândurile legate de Desdemona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
degetul mare și Încă trei degete, lăsând ridicat doar degetul mijlociu, Într-un gest obscen. Un doctor o Înscrise pe Desdemona Într-un studiu despre longevitate. Scria un articol pentru o revistă medicală despre „Dieta Mediteraneană“. În acest scop, o asaltă pe Desdemona cu Întrebări despre tradiția culinară a țării sale natale. Cât iaurt consumase În copilărie? Cât ulei de măsline? Usturoi? Ea Îi răspunse la fiecare dintre Întrebări, pentru că avea impresia că asta indica faptul că era, În sfârșit, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
E așa de scârbos! țipă Becky Turnbull. O să chem Protecția Animalelor! În zadar Încerca Milton să mă convingă să port o tichie de hârtie de felul celor pe care angajații lui erau obligați prin lege să le poarte. Tessie mă asaltă cu o perie de păr, de parcă aș fi avut șase ani. ― Nu... Înțeleg... de... ce... nu... o... lași... pe... Sophie... să-ți... facă... ceva... la... păr. ― Pentru că văd ce face cu părul ei. ― Sophie are o coafură foarte frumoasă. ― Îâu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lunea următoare. În cele două săptămâni Milton zburase cu avionul de colo până colo, ocupându-se de francizele Hercules dar, În vinerea dinaintea Întâlnirii a venit cu avionul Înapoi la New York. Am petrecut weekendul vizitând orașul,lipsiți de chef și asaltați de anxietăți nerostite. Luni dimineața părinții m-au lăsat la Biblioteca Publică din New York, iar ei s-au dus la Întâlnirea cu doctorul Luce. În acea dimineață tatăl meu se Îmbrăcase deosebit de atent. În spatele aparenței de calm, Milton era copleșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu nasul sculptat pentru cine știe ce efect comic. Myron Își plimbă buzele În jurul trabucului, mânjindu-se de intimitatea propriilor lichide. În timp ce Myron conduce, Sylvia Îmi prezintă paturile, dușul, camera de zi. La ce școală sunt? Ce vreau să mă fac? Mă asaltează cu Întrebări. Myron se Întoarce de la volan și strigă: ― Stanford! Bună școală! Și exact În acel moment se petrece minunea. La un moment dat, pe Autostrada 80 ceva se declanșează În capul meu și dintr-o dată simt că i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Sânt răstignite cu grație pasaje celebre: "E seară. Pe deal buciumul sună cu sete. / Văd în jur căpitani din servicii secrete / Pe un perete, văd un afiș cu Guevara, / Clopotul vechi sparge cu glasul lui seara". în alte părți ne asaltează nume populare în micul cerc al intelighenției (post)studențești. Citez cu falsă modestie: "ce-ar zice Noica / să mă vadă scriind versuri pentru Laura Stoica? / / ce-ar face Mircea Cărtărescu, Jim Jarmousch / Ștefan Agopian, Jimi Hendrix, Tom Waits / Milan Kundera
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Cum, Gennosse Polâhaev (directorulă n-a venit încă? Ciudat“ - îl ironiza Skumbrievici. De unde să știe bietul neamț că Polâhaev „era plecat (7 zileă la Moscova să intervină în chestiunea localului“, iar cel care trebuia să se ocupe de el era asaltat de problema „reorganizării învățământului sindical“. Așa că bietul nostru Sause, timp de o săptămână, nu a izbutit decât „să viziteze 3 muzee, să vadă baletul Frumoasa adormită și să stea vreo 10 ore la o adunare solemnă, organizată în cinstea lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
întins pe patul său de "șmecher crai". Poetul insinuează că întreaga lume poate deveni orice, altceva decât este: Lumea e un pat în care se transpiră. (Meridian) De altfel, evenimentele nu îl ocolesc pe Trântor, ci i se oferă, îl asaltează chiar în somn: Piratul din Mările Chinei a sosit în somnul meu pe o luntre fragilă. (Vizite, I) Poziția poetului rămâne una pasivă, când nu este chiar defensivă: Nu, adormitule, stai aici, (...) Pe mările Chinei bântuie un vânt rău, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fu de părere Lakner. Fără a rosti cuvinte de prisos, Tony Pavone așeză farfuria fetei În dreptul „Marelui Înfometat”, făcând mențiunea: „Decât s’o ia patronul...” Atena se prefăcu indiferentă la formidabila poftă de mâncare a lui Polipeanu, În timp ce Lakner o asalta pur și simplu, Încercând să-i smulgă o promisiune pentru a doua zi. Atunci Însă, când Polipeanu Înghiți ultimul dumicat, Îl privi mai cu atenție. De necrezut și totuși adevărat. Acest slăbănog - pe care abea stăteau În echilibru oasele Înșirate
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dece n-ai dat un telefon?” Tony Pavone strânse mâna lui Nando care-l privea duios, apoi trecu În revistă persoanele care-l așteptau. Șefi de echipă, muncitori cu mărunte probleme, beneficiari, În timp ce Întregul colectiv de muncă al șantierului Îl asaltau cu Întrebările la care el se străduia să pară cât mai optimist. Desigur, se străduia e puțin zis. Trăsăturile feței evidend congestionate, vocea răgușită, cavitatea bucală Încă destul de uscată cu un puternic fenomen de sodă caustică, ochii roșii periculos de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nu minte În favoarea stupidului anchetator, a doua zi Șeful Comisiei se prezentă la șantier și nu spuse nimic, Încercând să justifice masurătorile. Cunoscând În prealabil adevărul din afirmațiile lui, Șeful de Șantier, Contabilul Șef Gică Popescu Împreună cu Tony Pavone, Îl asaltară cu Întrebările. „Este adevărat..? Sigur, nu putea fi altfel...!” Șeful comisiei stingherit, păstră tăcere. Dădu la iveală un tenc de hârtii, vânturându-le prin fața lor. „Îmi pare rău...S’a strecurat o greșeală...! Va trebui să măsurăm din nou...!” Șeful
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
tehnicienii grupului de șantiere, precum și unele persoane din Centrală cu funcții Înalte Îi dădeau târcoale, pândind momentul când Îi va putea vorbi confidențial. Mai erau unii beneficiari de lucrări, furnizori de materiale, nu mai punem la socoteală șoferii care o asaltau oferindu-i serviciile lor, ne putem creia o imagine dincolo de orice Închipuire a agitației, a forfotei din jurul Frumoasei fete, În care unele persoane veneau la șantier numai pentru plăcerea de-a o vedea, admirând’o...! În linii generale, Atena era
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zaruri ori cărți, alții povesteau trăite ori auzite În timp ce unii cu suflet milostiv Îi oferi noului venit câteva castroane cu mâncare ceva mai comestibilă - i se păru lui decât pe carantină, Înghițând pe nerăsuflate tot ce i se oferea, fiind asaltat cu noutățile În ce privește noul Decret de grațiere care se presupunea aflându-se pe biroul Dictatorului țării și urma să-l semneze curând...!! Abea spre seară Tony Pavone realiză lăcomia: mâncase fără control. Constată cu stupefacție În momentul când năvăli În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nevoie de cele câteva ore de repaus duminical. Renunță Însă În favoarea unei ambițioase investigații pentru al descoperi pe omul caruia i se datora arestarea sa. Se dovedi extenuantă căutarea. De fiecare dată când efectua așa zisul control prin camere, era asaltat cu Întrebările În legătură cu Decretul de Grațiere a unor infracțiuni penale și drept comun, ce era redactat urmând foarte curând să fie semnat de dictatorul Nicolae Ceaușescu. Evident, nu avea ce să răspundă. Avea răbdare totuși să le recomande să-și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
ca fulgerul pretutindeni În penetenciar provocând Însuși gardienii să comenteze cu surprindere această fără precedent decizie a unui tribunal!! Nu mai vorbim de cei peste două sute de arestați din camera unde Tony Pavone le era Șef, se Îngrămădiră În jurul lui asaltându-l cu Întrebările, minunându-se de libertatea opținută fiecare comentând după experiența anilor petrecuți În Închisorile Tiraniei Comuniste...! Generos, Tony Pavone disribui Îmbrăcămintea și lengeria de corp personală, unora ce aveau de executat Închisoare pe termen lung mergând până acolo
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și am delirat vreun sfert de oră despre cât de mult o iubesc. Repetai întruna ca un țicnit: "Ești totul pentru mine... ești totul pentru mine!" Erai mai palid decât Mortul. Nu mai puteam să ne înțelegem cu tine. O asaltaseși pe săraca Gina, adică pe dracu' săraca, scorpia dracului, care-a încercat să-ți spună ceva cu delicatețe, dar tu nu ascultai nimic, părea că tot ce conta pentru tine era să te umilești cât mai mult în fața ei, la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fabrici de bobine și abatoare și puturoasa fabrică de săpunuri Stela, cu țesătoriile Donca Simo, cu străzile Julius Fucik, Olga Bancic, Ilie Pintilie, cu uzinele Vasile Roaită. Bucureștiul cu oameni în cămăși albe și părul pieptănat peste cap. Cu stadioane asaltate de tineri muncitori cu șepci și cu fețe emaciate, urlând și ridicîndu-se în picioare când un fotbalist, tot cu părul pe spate și cu chiloți până la genunchi, gen Dinamo Moscova, aruncă în plasa ruptă mingea de piele. Bucureștiul răsunând de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bine cu șurubul pe chiriaș, căci, slavă Domnului, îi pusese în brațe o cloșcă cu puii de aur. Săptămânile treceau una după alta, își intrase bine "în mână" cum se spune, începuse să-i placă aerul de familie. Fetele îl asaltau zilnic cu micile lor probleme, Camelia parcă își mai strânsese țepii. Se apropia decembrie, cu vârtejul de bucurii, de pregătiri, de vise... Într-o sâmbătă seara, când toată familia era reunită în sufragerie, Petre deschise discuția: Dragele mele, vine Moș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de gândire "amiralul" a întrebat, la rândul lui, dacă ar putea veni cu un coleg, bun prieten, care-și pierduse părinții, având ca unică familie doar un bunic. Petre își dădu acordul și imediat fu încolțit de fete, care-l asaltară cu propunerile lor de invitați fiecare avea câte o prietenă, casa de la Bușteni avea șase camere... Ce putea spune Petre? În principiu de acord, dar să-mi aduceți poze cu ele, să vedem dacă o să le invit la dans! Camelia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la întrebări era în primul rând "amiralul", viitor "lup de mare" cum e, cum e programul, cum sunt "superiorii", când o să plece cu Bricul "Mircea"... Radu se revanșă cu un șir de comentarii la adresa "domnișoarei doctor". În sfârșit, toți îl asaltară pe Petre cu întrebări privind casa, livada, pe Toni. Aflaseră de proiectele de viitor și doreau să știe ce va face, de unde bani, ce zic oamenii, dacă vor putea și ei să ajute în vreun fel... Și uite așa trecură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
greu cu întunericul, deoarece au ochii înroșiți și iritați. Și asta îi face vulnerabili? — Foarte vulnerabili, pentru că, de obicei, atunci vântul suflă cu mai multă putere, zburătăcind nisipul și orbindu-i; iar ei sunt atât de transpirați, obosiți, nervoși și asaltați de nori de țânțari, că nici cel mai bun țintaș nu e în stare să nimerească un elefant de la zece metri. Niciodată n-am dat atenție acestor amănunte. Ar fi momentul să începi s-o faci, întrucât prima obligație a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]