6,399 matches
-
ne-am căsătorit. Asta a fost cu fata mare și Maestrul. Vichi, nevasta lui de-a doua, parcă dormea, a trebuit să forțez eu situația, am să-ți spun cum. Nu vă cred!, se miră grădinăreasa, adăugând poveștii un râs ascuțit și funiei pe care o împletește o ceapă aurie, cum să nu afle o nevastă?, poate n-a vrut să arate că știe, n-avea nevoie de discuții... — A aflat ea, dar greu și numai pentru că am vrut eu. Uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
despre care bărbatul spusese că e bun, că nu i-ar recomanda el ceva rău, nu te duc eu la rău, iar ea l-a crezut ca pe Dumnezeu. Chiar dacă conduce, Maestrul ține mâna dreaptă pe genunchii ei subțiri, fragili, ascuțiți, lui îi place defectul ăsta, îi mângâie cu poftă carnea tânără. Îi plac genunchii ei, îi plăcuseră din prima. — Să-ți spun o poveste, am auzit-o într-un film, nu mai știu care, dar o să treacă timpul mai repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ei, cresc din gresie brazi albi ca zăpada, vii ca niște oameni, e ca și cum s-ar mișca și ar înțepa-o la picioare, intră acele de brad în mine, zicea, m-am zdrelit până la coapse, mă lovesc încontinuu de crengi ascuțite, ce curenți ies din gresieee!... o nebunăăă!, iar Maestrul se uita la ea ca la Sfânta Fecioară, îi asculta toate minciunile alea, credea în ele, ea era o nebună, iar el o asculta. Și totuși n-a făcut nimic, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fi făcut-o o rusoaică și un tătar, blondă și cu ochii în sus, ca la japoneze, subțire și foarte înaltă, cu gâtul lung ca de balerină, mâini splendide, parcă făcuse pian toată viața ei, picioarele prelungi, niște genunchi cam ascuțiți, încât nici nu îndrăzneam să-i mângâi, când îi îndoia, mi se strângea inima, mă tot întrebam dacă nu se rup, Doamne, dacă se rup, dacă plesnesc genunchii ăia minunați, ce mă fac eu?, glezne rare, cu niște coapse înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
iubită de clienți. Se apropie de cei doi tineri care s-au așezat de curând într-un colț, la cea mai retrasă dintre mese. El, subțire și înalt, se vede asta după picioarele care ies de sub masă, are o față ascuțită, părul drept, negru, ochii sunt primii care te atrag, sunt albaștri și strălucitori, mărginiți de sprâncene cu fire lungi, nasul, mare, aproape trage în jos, e celebru în facultate, deși e primul lui an de scenă, mare nas, dom’ profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
miroase, îl simte de fiecare dată când intră aici, biroul, fotografiile de pe pereți, pe un raft, deasupra laptopului, o poză mărită a mamei și a lui, unul lângă altul, cu obrajii alături, o poză din tinerețe. Semănau, avea fața ei ascuțită, nasul prelung, sprâncenele stufoase, o femeie puternică dăduse naștere unui bărbat cald. Deschide cu grijă laptopul, nici un mesaj de la Tina... * — Și am început, Frumoasă Neli, repetițiile la Shakespeare, Titus ne omora cu regia lui, Maestrul nu era mulțumit deloc, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
becurile, lămpile, neoanele, spoturile, toate aprinse la Teatru, creează sărbătoarea Shakespeare. Lumea - bărbați și femei, urcă scările spre intrare. Eleganță și lumină în campus. Haine de seară, bijuterii, pantofi cu tocuri înalte, a început să nu se mai poarte încălțămintea ascuțită, ci aceea cu boturile rotunjite, retro. Sunt mulți studenți, au blugi și tricouri ușchite, bluze albe peste pantalonii strâmți, au dezinvoltura, aplombul, inconștiența, șansa tinereții. Tinerii vin la teatru, în sfârșit, după ’89, lumea vine la spectacole, conferințe, concerte. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să plece, n-o mai ține nimic acolo, poveștile fuseseră spuse, a obosit, vrea în casă, vrea să doarmă, cât timp o fi trecut de când sunt aici?, vine noaptea, își întoarce privirile metalice spre cerul tăiat de săgeți vorbitoare și ascuțite. Scrumiera e plină cu mucuri de țigară, paharul cu apă e tot neînceput. Strigătele găinilor din curtea din fața casei se amestecă ciudat cu țipetele de sus, de pe ceruri, pleacă păsările migratoare și o legătură de neexplicat e între păsări, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ca un animal. Era negru. Loredana e tot așezată pe fotoliu, în lumina zilei și a nopții, ochii ei de aur sunt inundați de toate apele anului 2005. Rochia e mai roșie ca niciodată, o nuanță ciudată de roșu, unghiurile ascuțite ale feței se adună și mai mult în colțuri de piatră, cutele din dreapta și din stânga gurii s-au adâncit, am obosit!, își spune din nou femeia, decolteul adânc n-o salvează deloc, lacrimile se scurg până pe țâțele alea frumoase, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
În caseta redacțională a lui The Daily Princetonian putea fi de mare folos. Vaga dorință de a juca roluri nemuritoare În cadrul Asociației Dramatice Engleze i s-a evaporat când a aflat că talentele cele mai mari și minți, cele mai ascuțite se concentrau la Triangle Club, o asociație pentru comedia muzicală, care Întreprindea anual un lung turneu de Crăciun. Între timp, simțindu-se straniu de singur și de agitat În cantină, cu sufletul plin de noi dorințe și ambiții, a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Înțelegea... Ca o sfârșeală la o femeie zdravănă sau ca petele de sânge de pe satin... una dintre neconcordanțele acelea teribile care-ți zgâlțâie gândurile cuibărite În colțișoarele minții. Bărbatul nu purta pantofi, ci un fel de mocasini, dar cu bombeuri ascuțite, ca niște Încălțări din secolul al paisprezecelea, cu vârfurile curbate În sus. Culoarea mocasinilor era maron, Întunecat și aveai impresia că picioarele Îi umpleau În totalitate. Nici nu se putea spune cât de sinistru arătau... Probabil că spusese ceva sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
închizi ochii în fața violenței naturii. Ești orbit. Locatarii din zonă sunt obișnuiți să închidă ochii în fața multor lucruri. Peste drum se află un mic magazin de mercerie. Pe niște mileuri mici sunt expuse ațe și fire de lână colorate, acele ascuțite sunt în magazin. Pătruns de problemele cotidiene, Hans intră ca o forță elementară în clădirea comunală unde locuiește împreună cu mama sa. Absentă, privirea lui trece prin doamna în vârstă și prin fiica acesteia (ambele în halate negre de lucru), care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
limitele, dar acestea există totuși, și anume în capetele locuitorilor. Minți înguste au descoperit cei doi frați și în metropolă și jubilează fiindcă ei au depășit deja cu ceva timp în urmă aceste limite. S‑au năpustit cu dinții lor ascuțiți asupra cordonului ombilical vinețiu, ce‑i ținea legați de anumite locuri predestinate, și l‑au secționat. Urma de sânge li se scurge pe bărbie. Două limbi palide, limba lui Rainer și limba Annei, ling bine locul. În curând, din limita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
câteva ori ca un castel din cărți de joc. Anna observă cu interes manevrele la care e supus membrul lui Gerhard, jucându‑se între timp cu prezervativul. Merge, nu merge, ba merge. Ei, bine. De cum îi zărește glandul roșu și ascuțit, Anna se gândește, nu, mai bine nu, e dezgustător, dacă suport așa ceva - aceasta‑i întrebarea (care se pune foarte serios), la care răspund însă curând cu da, fiindcă în urma frecării și zgâlțâielilor disperate ale acestui incapabil se înalță ceva care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
purtare, desigur, dar n‑o să‑i lase el pe puștii ăștia necopți să‑i păteze reputația. Dacă fac scandal, va nega totul cu indignare îndreptățită și va striga sus și tare că asta‑i obrăznicie. Să fie oare un băț ascuțit care își face drum printre picioarele Annei sau ceva mai neplăcut? E ceva dezgustător și anume pula funcționarului de bancă. E o ridicătură mică, ascuțită și totuși oarecum cărnoasă și vulnerabilă, nu tare ca piatra (cu siguranță că nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și va striga sus și tare că asta‑i obrăznicie. Să fie oare un băț ascuțit care își face drum printre picioarele Annei sau ceva mai neplăcut? E ceva dezgustător și anume pula funcționarului de bancă. E o ridicătură mică, ascuțită și totuși oarecum cărnoasă și vulnerabilă, nu tare ca piatra (cu siguranță că nu se întărește ca lumea niciodată, poate doar cu forța, dacă o freci trei ore). Omul ăsta s‑a lipit de Anna, cerșind un pic de dragoste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n‑a fost nici ea respectată, oh, Doamne! Și nici nu‑i cine știe ce consolare că ucigașul meu o să cadă pe front în ’40 și atunci o să fie și el mort ca mine. Acum vin la rând pantofii aceia cu botul ascuțit, ascuțit; strălucesc atât de tare, că te poți oglindi în ei dacă vrei - iar Hans vrea. Pantofii ăștia lucioși ca oglinda o strepezesc pe maică‑sa până‑n vintrele de unde a ieșit cândva Hans, iar el nici măcar nu‑și dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
cămașă ca să vadă ce are dedesubt. Nu‑i nimic nou, doar ce se știe deja, un piept musculos, fără păr, cu o piele netedă și frumoasă, plăcută la pipăit. Azi mori de nerăbdare, păpușico, foarte bine. Anna își înfige dinții ascuțiți de vampir în diferite locuri de pe corpul lui Hans. Au, spune el, pauza mea de masă‑i scurtă, așa că hai să lăsăm preludiul, despre care tu mi‑ai spus că așa se cheamă, și să trecem direct la treabă. Curând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
vrea să asculte numai cele mai noi discuri cu muzică de jazz și nu e nici cumpătat, nici modest. Credeți că s‑ar încălța cu niște pantofi obișnuiți? Nu, nici vorbă, nu vrea să încalțe decât pantofi ultramoderni, cu botul ascuțit, care‑ți strică piciorul. Și nu mai vrea să poarte pantalonii pe care i‑a avut la prima comuniune, se îmbracă doar în blugi. Pentru că banii de buzunar trebuie economisiți (dacă‑i pe‑așa, părinții ar putea să nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mai sau în timpul posturilor, pun niște bani deoparte, din care le mai scapă câte ceva printre degete și pentru băiețel, ca răsplată pentru evlavia cu care slujește la altar; ca să‑și cumpere și el cândva o pereche de pantofi cu botul ascuțit, cum sunt la modă, sau un pulover. Din păcate, astea sunt lucrurile care‑l interesează cel mai mult pe băiatul ăsta superficial, însă mai are timp să învețe să se uite și în interior. În sine însuși. Pe deasupra, mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
amândoi. Scăldați în ură, frații se îndreaptă spre ieșire, târșâind picioarele pe gazonul englezesc și strivind intenționat mai mulți boboci scumpi, frunze și fire de iarbă sub tălpile pantofilor, subțiate ca o coală de hârtie; un pantof modern cu bot ascuțit își pierde considerabil din forma inițială dacă i se aplică o talpă nouă. Apoi o iau spre stație, în timp ce Rainer ține un monolog în care explică de ce a plecat el de bunăvoie. Din acest motiv este mai tare decât Hans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
zace ca un morman de carne horcăind pe linoleumul din hol; nu se știe dacă creierul ei mai funcționează, probabil că nu. Rainer lasă pistolul, care nu mai are nici un glonț, și se duce la closet de unde ia un topor ascuțit, de 1,095 kg. Lama toporului are lungimea de 11,2 cm. Ciudat e că în tot timpul crimei tata stă liniștit în sufragerie, îmbrăcat cu o vestă croșetată peste pijama. Rainer se îndreaptă cu toporul spre tatăl său - pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
la locuința părintească, unde - în tot timpul ăsta - mama lui a zăcut cu patruzeci de răni grave pe corp și nenumărate alte răni de gravitate medie, unde sora lui are douăzeci și șase de răni mortale provocate de un obiect ascuțit, fără a mai pune la socoteală rănile mai mici, și unde tata putrezește și el, făcut terci, în lada țărănească din lemn sculptat. În total, cele trei persoane prezintă peste optzeci de lovituri de topor, fără a mai pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
număr de telefon. Am simțit-o pe femeie crispându-se la auzul cuvântului New York. — Stați un pic, nu Înțeleg despre ce vorbiți. Dacă până În acel moment avusese o anumită eleganță În felul de a vorbi, acum vocea Îi devenise brusc ascuțită. Probabil că Îmi făcusem prea multe iluzii În legătură cu vocea pe care o auzisem pe robot. Puteam să percep cu claritate tensiunea și iritarea interlocutoarei mele de la celălalt capăt al firului. — Nici eu nu am Înțeles bine despre ce e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pentru a-mi elibera sexul, care se Întărise deja. În momentul În care mi-l cuprinse Între buze, mi-am dat seama că nu aveam nici cel mai mic instinct de agresivitate. Nu simțeam nimic din acea dorință sexuală năvalnică, ascuțită, care mă cuprinsese când luasem cocaina primită de la Monkey. Akemi reuși să nu-și Îndepărteze buzele de sexul meu În timp ce se dezbrăca de haine, și poziția pe care o adoptase nu era nici a unui câine, nici a unui sugar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]