2,868 matches
-
le moț „forme” désigne leș attributs essentiels qui manifestent au dehors la „nature”...279. (BJ); „în the form of God” (RSV). Și în limba română, daca expresia se traduce cu „chipul lui Dumnezeu”, stăruie o ambiguitate deloc neglijabila: cititorul sau ascultătorul are în minte formularea din Gen 1,27: „l-a facut Dumnezeu pe om după chipul sau”. Recentă versiune românească înzestrata cu note, a lui B.V. Anania, precizează în legătură cu expresia paulină: „Pavel nu folosește cuvântul în sensul tehnic al filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ho ártos tQÎs zÄQÎs (În 6,35.48), întărită de versetul 6,61: egÀ eimi ho ártos ho zÄÎn ho ek to¤ ourano¤ katabás: „Eu sunt pâinea cea vie care s-a coborât din cer” (6,51). Pâinea avea, pentru ascultătorii lui Isus, si semnificația de hrană în general. Isus se oferă că hrană spre viața veșnică. Expresia nu pune probleme de traducere în limbile acelor popoare care o cunosc că aliment de bază. Lucrurile se complică atunci când acest loc este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de anulare a păcatului și totodată a efectelor lui. Ho kýrios (3.2.1.1.3. și 3.2.2.1.2.), mai ales când este nume hristic, riscă să nu aibă impactul scontat de autorul biblic, daca cititorul sau ascultătorul nu-i știe istoria din Vechiul Testament, si anume ca înlocuiește numele divin misterios revelat de Dumnezeu lui Moise: YHWH. AlQthes/alQthinós (3.2.1.9.1., 3.2.2.6.1. și 3.2.2.12.1.) ar trebui traduse
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ƒ/SolQaƒ, Q\"\:Äš (gr. ho hágios), tò ónoma." * După cum am menționat și în primul capitol, în ultima jumătate de secol s-a afirmat tot mai mult, în traducerea Bibliei, tendința de a face textul cât mai accesibil cititorului sau ascultătorului neavizat. De asemenea, s-a afirmat egalitatea de statut a tuturor limbilor, inclusiv a celor biblice. Desacralizarea limbii în care s-a formulat textul revelat constituie și astăzi pentru musulmani o blasfemie, însă în rândul creștinilor este acceptată acum cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
contactul nemijlocit cu realitatea. Sunt criticate metodele afirmative, axiomatice și pentru motivul că transmit cunoștințele Într-o formă „de-a gata elaborată”, În mod autoritar, pe calea „transferului direct dintr-un cap În altul”, cum zice Galperin, obligându-i pe ascultători să le accepte dogmatic, ca de la sine Înțeles, să le Înregistreze prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a ceea ce a spus profesorul. Fiind centrate pe activitatea profesorului, acesta dezvăluie conținutul teoretic, analizează problemele materiei expuse, citează faptele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de judecată critică, menținându-l Într-o situație de dependență totală față de cele afirmate de educator. Nu este mai puțin adevărat că opiniile asupra acestei chestiuni rămân, totuși, controversate. Skinner sesizează, de exemplu, posibilitatea ca, În cursul audierii unei prelegeri, ascultătorii să anticipeze răspunsuri la ceea ce lectorul urmează deja să se refere, să prevadă ceea ce urmează să spună la un moment dat. Asemenea răspunsuri anticipate sunt justificate dacă următoarele idei confirmă anticiparea. În acest sens, Învățarea prin audiere presupune și ea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
argumentării lectorului. În afară de acestea, În condițiile unui flux de cunoștințe care urmează un sens unic, relația profesor-elev rămâne unilaterală, oferă slabe posibilități de interacțiuni personale și de conexiune inversă efectivă. Expus unui flux de informații prestabilit, cuantificat și ordonat dinainte, ascultătorul nu mai poate influența prin reacție inversă (feedback) cursul prelegerii. Nici profesorul nu are posibilitatea de a constata imediat efectele expunerii personale; din această cauză, expunerile sau explicațiile sale se adaptează anevoios situațiilor concrete individuale, nelăsând suficient loc unei tratări
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
logică acomunicării; cu cât acestea se Întemeiază pe o cunoaștere și respectare atentă a legilor gândirii corecte, cu cât vor reuși să solicite efectiv anumite operații ale gândirii (analize, clasificări, opoziții, discriminări, ordonări, interpretări, sinteze etc.), să-i determine pe ascultători să examineze o idee, o ipoteză etc. și să pună În mișcare resursele lor afectiv-emoționale, cu cât profesorul va izbuti să cucerească simultan atât mintea, cât și inima acestora, cu atât mai mult el va reuși să transforme receptarea expunerii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
subiectul pe care Îl abordează, materialul de predat („să aibă textul În cap și nu capul În text”), până la posibilitatea de a-l expune În mod liber și degajat, ceea ce Îi va permite să mențină un permanent „contact vizual” cu ascultătorii, să-i domine, să le mențină atenția Încordată, În loc să se lase el dominat de către aceștia. Desigur, aceasta nu exclude posibilitatea ca vorbitorul să se poată orienta după un plan de idei, prevăzut cu unele note, citate, cifre etc. Cercetări Întreprinse
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
participare activă la analiza și dezbaterea problemelor pe baza orientării date la Început În alocuțiunea susținută de profesor. Trecerea de la expunere la dezbatere Îi permite profesorului o oarecare detașare de materialul prezentat, Îi dă posibilitatea să intre În dialog cu ascultătorii, să stabilească relații de cooperare. Persistă Însă riscul ca atunci când profesorul nu se poate asigura de o participare substanțială din partea interlocutorilor săi, discuțiile să devină superficiale, inconsistente, schimbul de idei și opinii infructuos și deci, dezbaterea să nu-și atingă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sine înțelese într-un grup de interlocutori. Este economicos în mijloace și bogat în conținut, purtând o mare cantitate de semnificație în puține cuvinte, fiecare dintre acestea având un set complet de conotații și funcționând ca un indicator ce orientează ascultătorul către informații suplimentare bogate care rămân nespuse. Deoarece se bazează pe un repertoriu de semnificații împărtășite și de cunoștințe de bază, un cod restrâns transmite un mesaj social de includere, de recunoaștere implicită a faptului că destinatarul este „unul de-
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
trebui ascultate, prin mijlocirea unor vorbe tainice, de un număr de oameni cât mai mic, care ar fi jertfit nu un porc, ci o victimă mare și puțin la îndemână, în așa fel încât să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că interpretarea muzicală și sportul pot implica creativitate. Instrumentiștii de cel mai înalt nivel, cei care au ajuns soliști de renume, se pare că se disting pe baza interpretării personale a lucrărilor muzicale. Cu alte cuvinte, sunt capabili să emoționeze ascultătorii. Această comunicare a emoției demonstrează, se pare, că interpretul învață ceva în plus față de o serie de mișcări neschimbate și îndelung exersate, de vreme ce nu toți interpreții sunt în stare să comunice emoția la același nivel înalt. Pianiștii intervievați Bloom și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
bebop și la jazzul modern din anii ’40 și de la începutul anilor ’50. Parker a intrat în legendă pentru fluența interpretării și viteza incredibilă, unele dintre solouri fiind înregistrate în tempo de 400+ bătăi pe minut. (În acest tempo, un ascultător nu reușește nici măcar să țină ritmul bătând din picior.) Era celebru și pentru faptul că nu se repeta niciodată. Având în vedere reputația lui Parker, este, poate, surprinzătoare afirmația lui Owens (1995) că Parker poate fi caracterizat ca un improvizator
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
celui structurat, pentru a produce informație de calitate, în decizia utilizării sale trebuie avut în vedere faptul că necesită operatori de interviu cu bune abilități metodologice. Interviul în profunzime ia forma unei discuții libere, în care operatorul este un bun ascultător care poate orienta interacțiunea către subiectele de interes pentru cercetare. Dacă cerințele de pregătire ale operatorilor de interviu nu sunt satisfăcute la un nivel corespunzător poate apărea pericolul omiterii culegerii unor informații importante. Avantajele utilizării interviului constau în mod particular
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
simțul dezvoltat al umorului popular; excepționalul spirit justițiar al comunităților populare, pentru care „adevărul”, „cinstea”, „dreptatea” reprezintă valori etice superioare. Caracterul captivant al proverbelor este dat Însă nu numai de aspectele de conținut, care stimulează judecata și simțul moral al ascultătorului (sau al cititorului), dar și de limba În care au fost ele create. Astfel, În toate proverbele, limba este Întotdeauna intim asociată semnificației sau recomandării care trebuie să fie exprimată de acel proverb. Așa se explică de ce limba proverbelor are
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
puterii: în timp ce ziaristul, făcând pe mielușelul, se lamentează în italiana sa corect scandată, în spatele său, puterea lucrează ca să-i suprime, să-i șteargă, să-i distrugă pe infamii care au produs suferința în cauză. Magistrații și polițiștii sunt în gardă; ascultător, aparatul de stat se pune imediat în serviciul spiritului. După lamentația din Osservatore, urmează procedurile legale ale puterii: scriitorul sau cineastul blasfemiator este lovit imediat și redus la tăcere. În cazul unei revolte de tip umanist - posibilă în cadrul vechiului capitalism
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ingenuele speranțe revoluționare. Ieri a fost o conferință de presă a lui Marco Pannella. Vorbind cu o vivacitate cuceritoare și cu veselie, în ciuda celor cincizeci de zile de greva foamei, el a rostit o frază pe care poate că puțini ascultători au surprins-o: „Sunt paleofasciști, deci nu fasciști”. Mi-aș dori ca această frază să fie epigraful interviului nostru. 16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor 1tc "16 iulie 1974. Fascismul antifasciștilor1" Marco Pannella este de mai bine de șaptezeci de zile
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intuind ceea ce se petrece -, nu doar ascultând ce se spune. A fi un bun „ascultător” Înseamnă a fi capabil de asimilarea unor cantități mari de informații noi fără a fi supus biasului. Pe măsură ce un intervievat povestește un incident, un bun ascultător este atent la cuvintele folosite de acesta (uneori, terminologia reflectă o orientare importantă), surprinde dispoziția și componentele afective și Înțelege punctul de vedere prin care el percepe realitatea. Însă această aptitudine trebuie folosită și la inspectarea documentelor sau observarea situațiilor
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
inspectarea documentelor sau observarea situațiilor din viața reală. În studierea documentelor, ascultarea ia forma preocupării pentru mesaje semnificative, transmise printre rânduri; bineînțeles, orice deducție trebuie confirmată prin surse suplimentare de informație, dar În acest fel se pot obține perspective importante. „Ascultătorii” mai puțin buni probabil nici nu Își vor da seama că se poate citi și printre rânduri. Alte inconveniente ar fi o minte mai puțin deschisă sau pur și simplu o memorie proastă. Adaptabilitatea și flexibilitatea Foarte puține studii de
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O primă categorie [de colaboraționiști] se referă la casta retorilor, nu numai limbuți, dar și misionari, ideologi sub-dezvoltați, ascultători ai partidului, dar și sagaci de notorietate (sau de arginți) [...]. A doua categorie ar putea fi mai puțin gravă și nu este. Fac parte din ea oameni de cultură și artiști care nu s-au sfiit să devină propagandabili.” Volumul
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
atins scopul. 21. Tăinuirea totală nu este întotdeauna posibilă. Astfel, un serviciu secret străin poate identifica locația de unde emite un post de radio „pirat” folosind echipamente de detectare a direcției. În orice caz, această informație nu-i va fi accesibilă ascultătorului obișnuit. 22. G.J.A. O’Toole, Honorable Treachery: A History of US Intelligence, Espionage, and Covert Action from the American Revolution to the CIA (Atlantic Monthly, New York, 1991), pp. 236-239. Articolele apărute în Providence Journal erau de obicei versiuni ușor
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
multă căldură umană, toate astea fiind greu de găsit în argumentarea adesea întortocheată și pedantă a anumitor pagini din marile tratate... E uimitor cum el știe să expună și să clarifice chestiunile cele mai dificile, să se apropie de sufletul ascultătorilor și să vorbească la fel ca un om obișnuit”; iar Quacquarelli observă că prin Predicile sale Augustin „face să se nască între el și acultători o simpatie reciprocă. Îi place să vorbească nu pentru că e încântat de cuvintele rostite, pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
de preț ale omileticii augustiniene: atingerea unui uimitor echilibru între simplicitate și elaborarea retorică. Acest echilibru este consecința unei atente discipline, formulată pe plan teoretic de Augustin însuși în Doctrina creștină, unde spune că predicatorul trebuie să-i povățuiască pe ascultători, să placă acestora și să-i instruiască; însă este și rezultatul unei neîntrerupte activități de propovăduire în sânul comunității. Și, în orice caz, nu e de crezut că aceste predici ar fi axate exclusiv pe probleme de etică practică; chiar dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
predici în care au intrat și compoziții neautentice așa cum se întâmpla de obicei cu aceste culegeri. Omiliile autentice au mai ales un caracter exegetic și respectă tradiționala distincție dintre semnificația literală și cea spirituală care trebuie să servească la educarea ascultătorului sau a cititorului. Morala creștină este prezentată destul de simplu, fără prea multe aprofundări. Omiliile cu conținut dogmatic sunt puține: ele se referă mai ales la problema încarnării sau combat în mod generic ereziile. În unele este explicat simbolul apostolic, în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]