1,336 matches
-
de salamandră. Sclipind a inutilitate, a înnoire spre lepădare. Imaginea abandonului delicat din Cîntecul a murit, a unei lumi care se istovește știind că o va lua de la capăt, e un îndreptar de sens al unei poezii care-l ocolește: "Ascultați cum aplaudă aierul de emoție/ Notele au rămas o amprentă pe timpane/ Cîntecul a murit ca o lebădă/ Cu gîtul de cristal încovoiat// Stelele au leșinat pe brațele apelor/ Visele au căzut în genunchi/ Pe catafalc tăcerea a aprins o
Vraja interzisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7005_a_8330]
-
critic: "Nichita Stănescu a fost evident atins de un oportunism cronic, care-i asigura o largă comoditate pentru sine, dar și o înțelegere pe măsură de la puterea de atunci. El s-a manifestat ca un poet de curte recunoscut și ascultat ca atare în cabinetele 1 și 2". Sau: "Haiduc în lumea cuvintelor, aproape că uită că ele nu sînt doar sau numai concepte". Sau: "Un veritabil narcisist al judecăților în sine; un ludic fără limite se arată poetul odată cu cele
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
abolirea sclaviei în 1848. Dl de l'Aubépine nu a inventat chiar totul, cu Schoelcher chiar avusese legături, doar că le-a exagerat. Se întâlniseră de câteva ori în timpul revoluției din 48, schimbaseră câteva cuvinte; fraze îndrăznețe de-ale baronului, ascultate, apoi respinse de Victor Schoelcher. Nimic mai mult. Dar dl de l'Aubépine, preocupat să-i atragă atenția marelui om, caută cunoștințe comune, îi numește pe toți republicanii cu care s-a putut întâlni vreodată, ca să-și dovedească buna credință
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
altele instrumentate original (un flaut și un fagot de pildă). Arcul vârstelor celor cântați a fost și el foarte larg de la decanul György Ligeti la studenți aflați în primii ani de studii (excelentă, ideia concertului studențesc româno-german). Cât despre muzicile ascultate, ele au avut un numitor comun: aproape toate au fost prime audiții, ceea ce a dat un plus de interes manifestării chiar dacă au existat inegalității de substanță. Unele au fost colecții de efecte menite a pune în valoare calitățile expresive ale
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
care le dirijează compozitori din Asia. Înainte de Liszt și Ceaikovski ascultasem The Rhyme of Taigu de Zhou Long, compozitor născut în China în 1953, și stabilit în S.U.A. în 1985. Aceste două referințe biografice se regăsesc cu claritate în piesa ascultată, bazată pe multă percuție (Taigu fiind toba mare folosită în ritualurile chinezești), ritmică incisivă în structuri minimal-repetitive și ceva momente melodic-orientale, într-o muzică ce ar fi putut fi coloana sonoră a unui film de acțiune. Puccini la Deutsche Oper
Jurnal muzical berlinez (redeschis) by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10207_a_11532]
-
timp ce-și strâng partiturile și instrumentele, mulțumesc încurcați pentru ploaia de felicitări. Cu zâmbetul de satisfacție și eleganța muzicienilor care-și respectă ascultătorii. Și fără frica unui viitor nesigur, de care au grijă cu fiecare clipă de muzică bună ascultată sau interpretată.
Metrou în ritm de "Bolero" by Toma Teodora Antonia () [Corola-journal/Journalistic/81077_a_82402]
-
a fost activ. Avea publicații (inclusiv literare), acorda burse de studii, își făcea loc în presa din străinătate, publicînd articole clarificatoare, rosteau cuvîntări (că, de pildă, Visoianu în celebre universități americane) apărînd cauza țării subjugate, pătrunseseră la posturi de radio ascultate și în țară (că M. Fărcăsanu la "Europa Liberă" încă de la înființare, sau Monica Lovinescu și Virgil Ierunca la "France Inter"), menținînd treaza conștiința publică. Datoria, deci, și-o făcea exilul românesc, dar măcinat fiind de rivalități intestine, care numai
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
Datoria, deci, și-o făcea exilul românesc, dar măcinat fiind de rivalități intestine, care numai bine nu-i făceau. Nu se poate vorbi, deci, în acest caz, de un centru de comandă și de acțiuni concertate de la un pupitru unanim ascultat. Dar așa risipit cum era, exilul românesc și-a făcut auzit glasul polifonic. De curand, d-na Georgeta Filitti a făcut să apară, la Editură Enciclopedica, o ediție ce adună publicistica din exil. E vorba despre articole publicate în ziarul
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
și treapta ce scoboară,/ Dar vremea, nentreruptă de morți și crăci uscate,/ Prin mîinile tăcerii, de ceară, se strecoară/ Ca un fuior de pulberi și brume deslînate.// Intercalate-n ritmul unicului viu vers/ Ar mai simți cadența, de-a pururi ascultată/ De valuri și de zodii, egale-n pasul mers,/ Cînd s-ar opri secunda și inima să bată?" Cînd s-ar opri secunda). Certitudinea aceasta, doar teoretică, ea însăși, fiindcă practica ei ține de trăiri (oare, încă, trăiri?) pe care
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
ar fi atât de simplă: să ceară unor personalități binecunoscute, care au deprins an ultimii ani știință comportamentului an saloanele internaționale, să ne reprezinte. Mă gândesc la un Vladimir Tismăneanu, posesorul unei infailibile arte de a se face plăcut și ascultat, excepțional conectat an mediile politice internaționale, mă gândesc la un Mihai-Răzvan Ungureanu, un diplomat ănnăscut, impozant și seducător, chiar la un Sorin Antohi, Daniel Dăianu sau Stelian Tănase. Ori la foarte tinerii Adrian Cioroianu și Caius Dobrescu. ămi amintesc de
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
numai o pedeapsă aplicată de judecator atrage după sine și alte sancțiuni pe linie socială sau politică. De trei ani de zile, nu am avut niciun sprijin moral din partea colegilor de partid. De trei ani de zile încerc să fiu ascultată, să-mi fie ascultate argumentele, apărările și lipsa de fundament ale acuzațiilor mele. Am ales să continui activitatea în PDL, convinsă fiind că prezumția de nevinovăție nu este doar un principiu juridic, ci se aplică oricărui cetățean român, inclusiv membrilor
Monica Iacob Ridzi despre PDL: "Partidul face echipă cu traseişti" by Braga Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/42187_a_43512]
-
intenții oneste, gestul rămâne limitativ și parțial. Și aici nu e vorba de fatalitatea oricărui act de comunicare: e vorba de perspectivă, oportunitate și întâmplare. Ceea ce înrăutățește lucrurile e viteza de răspândire a informației. De unde deducem că naivitatea e eficace. Ascultate și reascultate, naivitățile de ieri devin adevărurile de azi. Din simplă emisie fonică, ele se transformă în adevăruri de granit. N-am remarcat, în ultimii douăzeci de ani, să se destrame vreunul din marile poncife ale societății românești. Tot ceea ce
Sunteți o persoană credulă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8348_a_9673]
-
în schimb, vorbește corect (câte un levorver pe ici, pe colo), iar lunga ei lămurire cu Chiriac, care i-a mărturisit că a vrut să se împuște din gelozie, este de un mare efect dramatic și se cuvine citită sau ascultată ca atare. Efimița a fost tratată ca Ipingescu: simplu ecou al bărbatului ei. Dar Efimița e mai inteligentă decât Leonida. Cu toată admirația pe care i-o arată („ca dumneata, bobocule, mai rar cineva”), are curiozități, un pic retorice, de
Din nou despre Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4815_a_6140]
-
Dacă în urma discuțiilor pe care am cerut să le port și în care aș fi fost lăsată să-mi expun punctele de vedere, să-mi prezint argumentele, să aduc dovezile neimplicării mele în fapte penale aș fi fost mai atent ascultată, dacă unii colegi s-ar fi abținut de la a face declarații publice la adresa mea sau a familiei mele, în toți acești ani, fără a avea minima decență să mă consulte, aș fi înțeles să respect orice decizie a partidului, inclusiv
Ce spune DD despre candidatura lui Ridzi din partea PP-DD, la parlamentare () [Corola-journal/Journalistic/41930_a_43255]
-
universități și școale de cadeți... Concurenții au să prezinte următoarele documente: 1. Extras de botez, provăzut cu clauzula parohului, că concurentul și de prezent aparține bisericii gr. or. române. 2. testimoniul școlar pe anul 1904/1905, resp. indicele despre cursurile ascultate și evaluarea documentului despre progresul făcut. 3. atestat despre pauperitate, care are să cuprindă date pozitive despre averea concurentului sau a părinților lui“. (Drapelul din 8 iunie 1906). 75 ani „Dezvelirea bustului lui Emanoil Ungureanu. În ziua de 14 iunie a.c.
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
Iisus însuși fariseilor care îl interoghează când propovăduia în Templu: „Și în Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată” (Ioan 8,17). Martorii apărării ar fi trebuit să fie primii audiați, dar cum nu există, sunt ascultați cei ai acuzării și cum depozițiile lor nu se potrivesc, nu pot fi reținute. Văzând impasul astfel creat, alții, din sinedriu, se ridică și spun „Noi L-am auzit zicând: Voi dărâma acest templu făcut de mână, și în trei
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
farse erotice, a cărei victimă a fost Ion Călugăru; ulterior, din această poveste "Petru a scos o nuvelă foarte crudă" (n.n.: e vorba despre Cafiné, nuvelă ce însoțește Memoriile lui Totň Istrati). De altfel, mai spune criticul, "multe asemenea istorii, ascultate atent și prelucrate astfel încît să devină momente definitorii, pentru o anume natură umană, se regăsesc printre Ťbiografiile contemporaneť". De altfel, și Dumitriu îi precizează lui Eugen Simion că istoria respectivă, din Cafiné, "i-o datorez lui Vinea". Văzîndu-și-o ulterior
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
înțelegem aproape întotdeauna doar segmentul umanist). Fenomenul pare să fie universal. Și, ceea ce e mai trist, el marchează o diminuare accelerată a prestigiului creatorilor propriu-ziși în societate. Nu scriitorul, nu filozoful, nu poetul și nici măcar jurnalistul sunt personajele cele mai ascultate - așa cum s-a întâmplat în epocile trecute —, ci economistul, biologul, statisticianul, politologul, sociologul și medicul. Ceea ce indică o radicală deplasare a accentului de pe individ pe comunitate. Tradiționalul sondaj al revistei „Prospect” confirmă, în anul 2013, ceea ce se știa de mai
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
coapsa piciorului drept Și numele meu schimbat fu în: Trezvitul. De atunci șchiopătez dacă puteți înțelege De atunci am făcut pact între mine și înger: Interzis la cele de până atunci lumești; Nu te mai atingi, căci rugăciumea ta fu ascultată; Și de te vei întoarce îți va fi și mai rău; Vai și amar de tine și de suflețelul tău!
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
zi / inima se oprește // când e lună plină. / Ca să / dea de citit, se oprește"), Cuvânt și lume rămân, iată, mereu solidare, cu spusul și nerostitul lor, golul din peisaj e și un vid de cuvinte, nimicul poate fi și el ascultat, propria ființă e auzită de tăcerea lumii: "Sub stâncile / negre și pe landă, nimic, / nici / un cuvânt. // A spune ar însemna să consimți / la. // Să fii de acord cu. Ca și cum / aș asculta nimic. // Ca și cum m-ar asculta / tăcerea / nimănui". Rostirea
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
politică a vremii. Aparatul cu galenă, atât de modest în anii de început, căpătase dimensiuni și forme neașteptate. Unele arătau ca niște mobile prețioase în apartamente. Emisiunile de la postul de radio România deveniseră o forță, cum spuneam, fiind din ce în ce mai mult ascultate. Minunea de a capta într-o secundă un concert, o conferință, o piesă de teatru, o știre de oriunde, doar prin manevrarea unui buton vrăjit, pur și simplu fascina pe toată lumea. Între numele atâtor pioneri ai Radiodifuziunii Române se înscrie
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13009_a_14334]
-
Senatul, separat, și-a spus opinia și l-a respins (...) e o nebuloasă atât de mare încât nici nu văd că e o tragere de timp de-a dreptul penibilă", a declarat Cezar Preda pentru Ziare.com Vocea străzii trebuie ascultată Liderul PDL a mai afirmat că protestatarii din Piața Universității nu sunt doar cei care se ridică împotriva proiectului Roșia Montană, ci și cei nemulțumiți de actuala guvernare. În plus, deputatul democrat-liberal atrage atenția celor care susțin că protestatarii ar
Cezar Preda: USL se comportă arogant cu protestatarii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35144_a_36469]
-
financiar să nu-i mai jignească "fără dovezi". "Părerea mea e că protestele din Piața Universității sunt protestele societății civile reale, cred că au depășit subiectul Roșia Montană, acolo s-au adăugat oameni care protestează și anti-sistem. Vocea străzii trebuie ascultată! Iar comparațiile pe care le-a făcut socrul domnului Ponta (Ilie Sârbu, șeful senatorilor PSD- n.red), în virtutea aroganței celor 70% din Parlament, comparându-i pe protestatari cu anumite facțiuni (fasciști -n.red) mi s-a părut nepotrivită și nefericită
Cezar Preda: USL se comportă arogant cu protestatarii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35144_a_36469]
-
lectură menită să stârnească apetitul pentru o confruntare directă cu textul lucrării. Primul capitol, Despre "Lauda vocalelor" de Ernst Jünger este o analiză pe marginea "imnului" închinat vocalelor de către E. Jünger. Cel de-al doilea capitol, "Literatură pentru rostit și ascultat" face parte din cuvântul de încheiere și are caracter concluziv. Despre Ernst Jünger: Laudă vocalelor [...] Textul a apărut pentru prima dată în 1934 în ziarul "Corona" și a fost republicat ulterior în culegerea de eseuri a lui Jünger Frunze și
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
și am o relație cordială și cu dânsul și cu domnul Dobre”, a explicat Blaga, la întrebarea dacă a vorbit cu Rus, după demisia acestuia. Întrebat dacă a evitat o convorbire telefonică cu Rus de frică să nu aibă telefonul ascultat, Blaga a negat că acesta ar fi motivul: Nici nu știu cui îi este ascultat telefonul” a răspuns liderul PDL, mărturisind ulterior că nu știe dacă aparatul său este asculat.
Blaga: Mi-ar plăcea să am oameni ca Rus și Dobre în PDL () [Corola-journal/Journalistic/42217_a_43542]