3,972 matches
-
funcție de cuprinderea, diversitatea și forța relativă a comunităților într-un stat. Una din consecințele neintenționate ale capitalismului modern este creșterea valorii simbolice a locului creând condițiile agregării comunității. La locul de muncă fiind alienați, oamenii caută o altă scenă pentru atașament și profunzime. Astăzi, în noul regim de timp, utilizarea pronumelui noi a devenit un act de autoprotecție. Dorința de comunitate este defensivă, exprimând adesea respingerea imigranților și a altora din afară cea mai importantă arhitectură comunitară fiind zidurile ridicate în fața
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu noi persoane fără a perturba producția. Astfel apare grija pentru cei care lucrau acolo în sensul oferirii unor beneficii sociale care să îi facă să nu părăsească locul de muncă. Modelul legăturilor morale ale comunității nu este absolut original. Atașamentul specific familiei sau prieteniei se bazează pe uniunea solidarității și respectului. Spre deosebire de mulți autori pentru care familia este o comunitate, Selznick consideră că, într-un aspect important, comunitatea diferă de familie și prietenie. Familiile și prieteniile creează legături speciale care
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de valori absolute comune de exemplu o sectă orientată rațional, care ignoră interesele emoționale sau afective, dar se dedică unei singure cauze. "Relațiile sociale capătă caracter comunitar dacă și în măsura în care orientarea comportamentului social (...) se bazează pe sentimentul solidarității: rezultat al atașamentelor emoționale sau tradiționale ale participanților. Agregarea relațiilor sociale, pe de altă parte, este rezultatul reconcilierii și echilibrării intereselor care sunt motivate fie de judecăți de valoare raționale, fie de eficiență" (Weber, 1993: 91). În mod tipic, agregarea se poate sprijni
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt formate totdeauna din oameni care se cunosc direct, care de obicei trăiesc împreună în aceeași așezare și au contacte personale frecvente, deci cuprind un număr relativ mic de oameni și care, în plus, se atrag reciproc prin sentimente de atașament și prețuire"(Herseni, 1982: 581). Celelalte s-ar baza pe relații formale, în care oamenii nu iau neapărat contact unii cu alții. Formele acestea de viață socială pot cuprinde milioane de oameni și pot avea un caracter în același timp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Orașele medievale ar fi fost mai degrabă interdependente decât autonome. Liga hanseatică era un astfel de lanț comercial care răspândea bunuri în întreaga Europă de nord. "Religia creștină a fost globală în teologia sa, dar a avut grijă să sprijine atașamentele locale puternice. Pe măsură ce târgurile și orașele medievale renășteau sub egida creștinismului, pietrele bisericilor și catedralelor erau materialele cu care creștinii își exprimau atașamentul lor pasionat și pentru toată viața față de locurile în care trăiau" (Sennett, 1994: 157). Ridicarea unor biserici
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Europă de nord. "Religia creștină a fost globală în teologia sa, dar a avut grijă să sprijine atașamentele locale puternice. Pe măsură ce târgurile și orașele medievale renășteau sub egida creștinismului, pietrele bisericilor și catedralelor erau materialele cu care creștinii își exprimau atașamentul lor pasionat și pentru toată viața față de locurile în care trăiau" (Sennett, 1994: 157). Ridicarea unor biserici gigantice chiar și în localități mici exprima atașamentul față de loc și nevoia de comunitate. Această nevoie de comunitate ia formă printr-o nouă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
renășteau sub egida creștinismului, pietrele bisericilor și catedralelor erau materialele cu care creștinii își exprimau atașamentul lor pasionat și pentru toată viața față de locurile în care trăiau" (Sennett, 1994: 157). Ridicarea unor biserici gigantice chiar și în localități mici exprima atașamentul față de loc și nevoia de comunitate. Această nevoie de comunitate ia formă printr-o nouă înțelegere a corpului creștin. Într-o perioadă, în Evul Mediu corpul lui Hristos era transformat într-un corp ale cărui suferințe puteau fi înțelese de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de lucrarea Liberalism and the Limits of Justice a lui Michael Sandel, ambele publicate în 1982. Alături de alte scrieri, ele criticau premisele liberalismului, îndeosebi individualismul economic și politic, precum și ideea că oamenii se pot elibera după dorință de obligațiile și atașamentele pe care nu și le-au ales. Aceste critici au fost numite "comunitariste", iar așa numita dezbatere comunitarism / liberalism care va face obiectul următorului subcapitol a devenit rapid materia primă a filosofiei academice sociale și morale. O a doua sursă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
statului nu poate fi atinsă fără opresiune, dacă ea este înțeleasă ca implicând un angajament față de o anumită concepție "abilă" a binelui. Comunitariștii argumentează la rândul lor că liberalii presupun o concepție a eu-lui care îl separă de scopurile și atașamentele sale, deși în realitate noi suntem constituiți din acestea. Autonomia personală are variate precondiții pe care liberalii le ignoră. Însă oamenii nu pot dezvolta capacitatea de a reflecta și alege, nici să posede o arie a opțiunilor dintre care să
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
primare aduse de schimbările economice, politice și științifice. Comercializarea tranzacțiilor economice, impersonalizarea politicii și raționalizarea asociată cu gândirea științifică servea la erodarea bazelor comunității. În consecință, un larg spectru de patologii (crima, sinuciderea, afecțiunile psihice etc.) putea fi atribuit pierderii atașamentului de tip comunitar. La Maine este prezentată trecerea de la status la contract. Societatea se transformă dintr-un grup unit în termenii drepturilor și îndatoririlor asumate familial, într-un grup în care legăturile contractuale individuale și seculare încep să devină proeminente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este capabilă să gospodărească în folosul acestora resursele disponibile. Acțiunea politică se întemeiază pe principiul responsabilității clasei politice, al controlului puterii politice de către societatea civilă și pe intensificarea legăturilor omului politic cu cei pe care îi reprezintă. Regăsirea solidarității naționale, atașamentul față de ființa națională, față de valorile tradiționale, precum și responsabilitatea față de destinul național reprezintă o misiune sacră, pe care Alianța PNL-PD și-o asumă. Guvernarea PNL-PD va marca încheierea procesului de tranziție postcomunistă în România și va asigura integrarea demnă a țării
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
că tranziția cu are loc într-un spațiu tabula rasa, ci într-o societate care e legată prin nenumărate modalități de trecutul ei, prin instituții care supraviețuiesc, prin strategii la nivel macro și microsocial, dar și prin mentalități, atitudini, anumite atașamente și patternuri comportamentale. Toate acestea s-au conturat în decursul a zeci de ani, astfel că este naiv de crezut că ele pot dispărea dintr-o dată. Așadar, modul în care se desfășoară tranziția și rezultatele ei, depind în mod esențial
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de asemenea și conotații legate de măsurare adică se identifică și se măsoară prin instrumente specifice indicatori și variabile ale tradiționalismului și nu ale tradiției (vezi de exemplu, Bogdan Voicu, 1999). Tradiționalismul poate fi definit ca un comportament manifestat prin atașament puternic față de familie și înaintași, față de obiceiuri și cutume, prin respectul pentru autoritate și prin respingerea unor principii (cum ar fi drepturile individuale și libertatea), care subminează autoritatea tradițională și normele (Kamano, 1999). Sau, așa cum îl definește Bădescu, citându-l
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ale modernității, sunt diferențiate câteva sensuri ale acesteia (Sandu, 1999a: 23-24), astfel: * modernitatea de termen lung, asociată cu trecerea societăților de la stadiul agricol la cel industrial și, ulterior postindustrial sau postmodern; * modernitatea ca mecanism peren al schimbării, ca opoziție dintre atașament pentru rutină și ceea ce este constituit, versus atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sandu, 1999a: 23-24), astfel: * modernitatea de termen lung, asociată cu trecerea societăților de la stadiul agricol la cel industrial și, ulterior postindustrial sau postmodern; * modernitatea ca mecanism peren al schimbării, ca opoziție dintre atașament pentru rutină și ceea ce este constituit, versus atașament pentru noutate și ceea ce este în curs de constituire; * modernitatea ca și caracteristică a zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice. Alți autori, diferențiază între trei niveluri ale modernității: cel structural, modernitatea fiind în acest caz un termen sintetic pentru urbanizare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
realitate extrem de seducătoare, pentru că ea diminuează sau chiar anulează dezechilibrul dintre libertatea individuală și sentimentul siguranței. Într-o lume în care trăsătura caracteristică a devenit superficialitatea legăturilor umane, comunitatea vine cu o promisiune de recuperare a afectivului, a umanului, a atașamentului față de valori comune și a unei înțelegeri reciproce implicite între oameni. Nesiguranței și caracterului profund schimbător al lumii comunitatea îi opune o lume plină de substanță, de relații umane profunde și autentice. Ca o serie de alte aspecte sociale, și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au relevat câteva dimensiuni esențiale ale conceptului (Brint, 2001), cu precizarea că nu toate comunitățile sunt caracterizate de toate aceste dimensiuni: * relații sociale dense idee care apare încă de la Durkheim, în analiza pe care o face sinuciderii egoiste (Durkheim, 2005); * atașamentul pentru, și implicarea în instituții (școală, biserică, asociații pe bază de voluntariat, sindicate) efectul fiind creșterea gradului de încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
valori și interese comune. Vom analiza însă în continuare două comunități tradiționale, în care relațiile între oameni, teritoriul, timpul, istoria, toate sunt indispensabile ideii de comunitate și formează o unitate. Aspecte pe care le vom trata ulterior, cum ar fi atașamentul pentru muncă și teritorialitate, cunoașterea și înțelegerea reciprocă a membrilor sau intimitatea relațiilor și sentimentul coeziunii comunitare, fac ca cele două comunități să se plaseze la granița dintre tradiționalism și acea modernitate solidă de care vorbește Bauman. Ipoteza de lucru
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Tălmăcel KMO = 0,734 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 18% 12% 9% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective subiective cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Indiferență față de sat (-0,5) Factorul 2 Comportament prosocial (întrajutorare) (0,7) Dimensiunea interacțională (relații sociale) Încredere în oamenii din sat (0,5
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Ludoș KMO = 0,822 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 55,4%, din care Primul factor Al doilea factor Al treilea factor 25% 7% 13% Factorul Indicatori (saturații) Descriere posibilă a factorului Factorul 1 Atașament (apropiere sufletească) față de comunitate (0,6) Dimensiunea relației afective pozitive cu satul Mândrie în raport cu satul (0,5) Factorul 2 Indiferență față de sat (0,7) Dimensiunea relației afective negative cu satul Sentiment de rușine în raport cu satul (0,6) Factorul 3 Încredere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
satul lor, cum percep ei relația cu satul (comunitatea) la nivel simbolic, acestea au fost întrebările la care am încercat să răspundem. Pentru aceasta am luat în analiză itemi cum ar fi: apropierea sufletească de sat și sentimentele față de sat (atașament, mândrie, indiferență, rușine, dorință de implicare). Mă voi referi pe scurt la acești itemi, respectând demersul comparativ urmat până acum. Răspunsurile subiecților la acești itemi se încadrează și ele în patternul care s-a conturat până acum, acela că în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semnificativ mai înclinați să admită că simt indiferență sau rușine față de satul lor (concluzie evidentă și în urma analizei factoriale). Ei sunt mai puțin mândrii de satul lor și afirmă într-o proporție semnificativ mai mare decât tălmăcenii că nu simt atașament pentru sat (de asemenea apropiere sufletească mai mică). Oamenii mai în vârstă însă, cu precădere cei din Tălmăcel, sunt legați în mod indestructibil de satul lor: "Ăsta-i satul meu, aici m-am născut, aici am trăit și aici îmi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religioasă este mai scăzută decât în Ludoș (alt semn al tradiționalismului), oamenii declarându-se semnificativ mai deranjați decât cei din Ludoș, dacă ar locui lângă ei oameni de altă religie. Probabil unul din motivele pentru care există încă un puternic atașament față de valorile religioase este gradul ridicat de insecuritate al vieții cotidiene. Cum afirmă R. Inglehart, "Indivizi ce trăiesc într-un mediu stresant și marcat de insecuritate au nevoie de reguli rigide, predictibile, cum sunt cele oferite de sancțiunile religioase" (Inglehart
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sancțiunile religioase" (Inglehart, 1997: 40) În ambele comunități oamenii identifică cu ușurință elementele-cheie care susțin comunitatea. În Ludoș oamenii mărturisesc că ceea ce i-a ajutat să treacă peste anii comunismului, care a distrus profund valorile comunitare, a fost credința și atașamentul pentru comunitatea lor. În mod similar, în Tălmăcel, forța comunității și unicitatea ei, este dată de asemenea de religie și de tradițiile specifice. Într-o lume care a trecut prin testul dur al comunismului și care acum trebuie să facă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înțelese și experimentate la fel ca odinioară, pentru că cea mai importantă sursă de venit este agricultura și creștere animalelor, ambele fiind ocupații profund legate de pământ și sezoniere (realizate după ritmuri naturale). Din acest motiv, în ambele sate apare un atașament puternic față de pământ și un sentiment al timpului ciclic și local. Schimbări de status Statusul locuitorilor celor două sate este în cea mai mare parte a cazurilor, atribuit prin naștere, puțini fiind cei ce reușesc să-și transceandă condiția prin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]