9,111 matches
-
abundente, boala a fost constatată și pe fructe, pe care apar pete asemănătoare cu cele de pe frunze. Agentul patogen Mycosphaerella sentina (Fuck.) Schröet., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Septoria piricola Desm. În porțiunile de frunze atacate, ciuperca formează picnidii cu picnospori. Picnidiile sunt globuloase, de 80-180 µm în diametru, având la partea superioară un osteol larg. Picnosporii sunt alungiți, filamentoși, incolori și multicelulari, de 30-43 x 3 µm. Prin intermediul picnosporilor ce sunt puși în libertate pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară exfoliere a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de suber care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesutul atacat se formează un strat de suber care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se concretizează în pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă a fructelor în livadă și apoi în depozite, debilitarea pomilor atacați prin pierderea frunzelor sau prin reducerea suprafeței asimilatorii a acestora, cât și prin cheltuielile suplimentare reclamate de sporirea numărului de tratamente chimice. Agentul patogen Venturia inaequalis (Cke.) Wint. (sin. Endostigme inaequalis (Cke.) Syd.), fam. Venturiaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a agentului patogen, sensibilitatea soiurilor și de eficacitatea și remanența produselor folosite. Numărul de tratamente diferă în funcție de criteriile de mai sus, între 5-12 și anume: la soiurile rezistente se aplică 3-5 tratamente, la cele mijlociu atacate 7-8, la cele puternic atacate 8-10 tratamente, iar la cele foarte sensibile 10-12 tratamente. Cantitatea de apă necesară preparării soluției de stropit este de 1200-1500 l/ha în plantațiile clasice pe rod și de 1500-2000 l/ha în plantațiile intensive. Această cantitate poate fi redusă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se folosește aparatura terestră, respectându-se doza de produs la hectar. 5.3.17. Sfâșierea frunzelor Pyrenophora graminea Boala este deosebit de periculoasă atât pentru orz cât și pentru orzoaică, putând aduce prejudicii de până la 20 % din recoltă. Simptome. Frunzele plantelor atacate prezintă pete de decolorare eliptice, situate între nervuri, la început izolate apoi confluente, formând dungi brune. Pe țesuturile brune, necrozate se formează un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfâșie în lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
atacul se instalează în faza de burduf, spicul rămâne steril. Agentul patogen - Pyrenophora graminea (Rabh.) Ito. et Kurib., fam. Pleosporaceae, ord. Pleosporales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Drechslera (Helminthosporium) graminea. Talul filamentos al patogenului se dezvoltă în țesuturile organelor atacate iar uneori intră chiar în vasele conducătoare. Înmulțirea asexuată se realizează prin apariția conidioforilor grupați în buchete, bruni, lungi ( 120 x 10-12 µm), multicelulari, care formează terminal conidii cilindrice, rotunjite la capete, galbene-brunii, de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
inițial în Germania la sfârșitul secolului XVIII, însă acum este cunoscută peste tot unde se cultivă varza, înclusiv în România, unde a fost semnalat ă de E. Racoviță în 1947 și studiată de Vera Bontea în 1963. Simptome. Plantele tinere atacate încă din răsadnițe, prezintă pe cotiledoane, pete circulare sau neregulate, de decolorare. Pe zonele gălbui apar puncte mici negre. Dacă este atacată tulpinița, se observă în zona coletului o subțiere a sa înso țită de o înnegrire. Țesuturile putrezesc uscat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între 16-18oC. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, picnosporii sunt vehiculați de apa de ploaie, vânt, insecte sau apa de irigație. Prevenire și combatere. Înființarea culturilor se va face pornind de la sămânță sănătoasă și răsad sănătos, produs în spații protejate bine dezinfectate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rezistență: miceliu în frunze, picnidii pe resturile vegetale și în plus, miceliul de pe semințele infectate. Acest agent patogen poate infecta și gramineele din flora spontană pe care formează picnidii cu picnospori. Prevenire și combatere. Măsurile preventive, ca înlăturarea resturilor vegetale atacate sau înglobarea lor în sol, rotațiile corecte de 3-4 ani fără cereale păioase, evitarea fertilizării excesive cu azot, duc la reducerea pericolului de răspândire și atac al agenților patogeni din genul Septoria. Tratarea semințelor cu fungicide este obligatorie pentru prevenirea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun-roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpini sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoas. Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe cu pete brune sau cafenii. Agentul patogen Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et Magn.) Br. et Cav., fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Ciuperca formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
au permis conidiilor să-și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de leziunile de pe scoarța ramurilor, leziuni produse de grindină sau de insecte. Prevenire și combatere. Se recomandă aplicarea măsurilor de igienă culturală în livezi prin tăierea și arderea ramurilor atacate. Rănile rezultate în urma tăierilor se vor trata cu o soluție de sulfat de cupru 4-5 % și se vor proteja cu mastic. Tratamentele chimice se aplică iarna, primăvara și vara la fel ca pentru combaterea moniliozei. 5.6.6. Veștejirea verticiliană
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
culturi de câmp dar și în depozite. Simptome. Atacul se observă pe frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a coletului, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră. Agentul patogen Botrytis allii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
circulare sau ovoide, în dreptul cărora țesuturile se scufundă .Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire a coletului, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră. Agentul patogen Botrytis allii Munn., fam. Mucedinaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. La speciile genului Allium mai sunt întâlniți patogenii: B. squamosa Wolk. și B. byssoidea Walk. Pe talul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
centrală a petelor apar puncte negre alcătuite din strome miceliene cu aspect de pernițe . Zonele de deasupra și de sub pată se brunifică și ca urmare tulpina se îndoaie și se rupe de la locul de atac. În lanurile de grâu puternic atacate apar vetre de atac în care plantele sunt frânte, culcate în diverse direcții, asemănătoare cu cele produse de Gäumannomyces graminis. Spicele plantelor bolnave sunt mici, albicioase și dacă nu sunt complet sterile, conțin doar cariopse mici, ușoare, șiștave. Agentul patogen
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Hifele miceliene străpung epiderma țesuturilor pe care le parazitează sau pătrund prin stomate, trec prin tecile frunzelor, pătrund în pai unde se dezvoltă radiar și determină simptomul de “ochi”. Epidemiologie. Agentul patogen rezistă peste iarnă în resturile vegetative în miriștea atacată. Pe aceste resturi saprofitate, ciuperca va forma în primăvară noi generații de conidii ce vor răspândi micoza, mai ales în condiții de monocultură sau dacă se seamănă grâul mai devreme. Cele mai mari pagube s-au înregistrat la grâul semănat
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fertilizările echilibrate, evitarea terenurilor acide, rotații de 4-5 ani fără cereale păioase, asigură o limitare a pagubelor produse de această ciupercă. În condiții deosebit de favorabile ciupercii, când se depășește PED-ul care este stabilit la o frecvență de 25 % plante atacate, se recomandă tratamente foliare. 5.6.10. Înnegrirea spicelor - Cladosporium herbarum. Boala este frecvent întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de Gäumannomyces și Pseudocercosporella sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
produce pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora sau pe cei dezveliți de către ciori.Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de multitudinea de spori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed pe fața inferioară a limbului frunzei, în dreptul petelor apare un strat fin cenușiu de conidiofori.Datorită infecțiilor secundare apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
petelor apare un strat fin cenușiu de conidiofori.Datorită infecțiilor secundare apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare . Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor iar ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunză uscate, sfâșiate. Agentul patogen Drechslera turcica (sin. Helminthosporium turcicum Pass.) fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina. Miceliul ciupercii se dezvoltă în parenchimul frunzelor de unde ies buchete de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile întreg foliajul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe pețioluri. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat. Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută alcătuită din glomerule mici, cu o slabă facultate germinativă. Agentul patogen Cercospora beticola, fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes, subîncr. Deuteromycotina
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se necrozează, se subțiază și uneori se rup, frunzele prezentând perforații. În condiții de umiditate ridicată, boala evoluează rapid, apare veștejirea și uscarea frunzelor ceea ce duce la defolierea prematură și stagnarea în creștere a fructelor ce nu se maturează. Fructele atacate prezintă zone scufundate brune, cu crăpături și cu zonalități concentrice. Agentul patogen Alternaria dauci (Kühn) Gr. et Sk. f.sp. solani (Ell. et Mart.) Neerg (sin. A. solani sau A. porii f.sp. solani), fam. Dematiaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycetes
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
picăturile de apă. Temperatura cuprinsă între 2-35oC și umiditatea atmosferică de 100 % sunt condiții de favorabilitate a atacului. Permanentizarea ciupercii de la un an la altul se face prin miceliu, conidiile de pe resturile vegetale și prin semințele provenite din fructele parțial atacate. Agentul patogen se poate răspândi cu ușurință în terenurile bogate în humus, cele îngrășate excesiv, în solurile cu carență în magneziu și pe diferite solanacee ca: Solanum tuberosum, S. melongena, Datura stramonium, Hyosciamus albus, H. niger, Atropa belladonna etc. Prevenire
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]