79,258 matches
-
de ani. Am venit în 1962 și evident auzisem de Mircea Eliade. El era deja un foarte renumit savant și eu citisem una sau două din cărțile sale. Cred că citisem cartea sa despre istoria religiilor și mi-a atras atenția distincția făcută de el între timpul istoric și cel arhaic, ceea ce m-a impresionat enorm. Ca atare m-am bucurat mult să-l cunosc.” “În felul acesta am început să ne întâlnim la diferite petreceri (parties), cum el era o
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
întru sine”. Dar oricum s-ar prezenta limbajul Sfântului Grigorie, „veghea” sa este mult departe de „trezirea” lui Plotin. A unsprezecea omilie din In Canticum canticorum are o prefață care recapitulează mai clar situația. Trezvia este acum interpretată ca o atenție neabătută față de adevăr și o conștiință transparentă<footnote C. W. Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa ..., p. 365-366. footnote>. „Mistica întunericului” adaugă deci o nouă treaptă. Aceasta este expusă de Sfântul Grigorie al Nyssei, care distinge
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
țară de către familia soției mele. Aici, am fost pus În fața unor concursuri, pe care le-am trecut cu brio, și am fost numit vicepreședintele Comisiei de Istorie Mondială a Aviației, din cadrul Aeroclubului Franței. M-am luptat pentru a aduce În atenție strălucita istorie a aviației românești, prin cele două mari priorități mondiale ale ei. Prima: prioritatea lui Traian Vuia În realizarea zborului mecanic, cu mijloace proprii de bord, de acum o sută de ani. La 18 martie 2006, aniversăm un secol
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Paul Constantinescu (1909-1963) întruchipează tipologia folclorică a genului. Această lucrare și-a câștigat perenitatea și actualitatea grație dinamicii și virtuozității unei muzici exemplare. Autorul supune folclorul unor analize sistematice, coordonând în consecință structura tematică a părților distincte. Părțile extreme acordă atenție procedeelor dezvoltătoare: elementul rapsodic apare în partea lentă, în tonul epic, care invocă lumea baladei populare. Ion Dumitrescu alătură acestei creații de excepție, în anul 1949, Cvartetul de coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
Zicem spațiu ideal, pentru că pare același, deși adresele sunt diferite și chiar orașele sunt diferite: Iași ori București, poate chiar Viena pentru Noaptea (1871). Atmosfera este, Însă, aceeași peste tot: un „Înăuntru” nocturn. Odaia ca spațiu pare a intra În atenția poetului În momentul când Sătul de lucru caut noaptea patul. Chiar dacă momentul În sine al ruperii de muncă este important, ne va interesa, mai Întâi, ceva de dinaintea lui, și anume lumina din odaie: de vreme ce-și caută patul, Înseamnă
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fără milă cu orice fel de păcat. Îl înjosesc cu păcate mai rele ca cele ce le-a făcut mai înainte și pentru care a cerut iertare”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 122. footnote>. Ca remedii ispitelor, Părinții ne recomandă atenția la ispitele trupului, pe care, cu cât îl slujim mai mult, pe atâta ne pricinuiește mai multe ispite; apoi răbdarea, asceza, fiindcă dacă n-avem asceză, n-avem rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să fim și noi preocupați și însetați de Dumnezeu, să ne umplem de prezența Lui în noi, ca să nu mai găsească diavolul loc de sălășluire în sufletele noastre, să conștientizăm cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără a merita aceasta. Să răspundem la iubirea Lui cu iubirea noastră și astfel vor fi goliți de putere și puși pe fugă împotrivitorii noștri. Asist.univ.drd. Liviu Petcu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
de cât de ușor i se schimba lui Doru surâsul angelic, dedicat prietenilor, Într-unul demonic (când vreo gagicuță beată, dar izbitor de frumoasă, trăgea de tricoul lui, Într-o tentativă disperată de a-i atrage, pentru a mia oară, atenția). În seara aceea, Mona nu dansase deloc. Nu Își etalase formele perfecte și garderoba adusă de la Milano, pe ringul de dans. Se mulțumise doar să Îl privească pe Doru Întreaga noapte. După miezul nopții, Mona i-a trimis o băutură
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
Mona l-a concediat rapid pe amorez și a rămas singură cu Ionică. Acesta tremura deja, și de frică dar și de emoția dată de faptul că cea mai frumoasă femeie din oraș, Îi acorda chiar și cea mai mică atenție. “Ionică, poftim telefonul, formează numărul lui Doru. Nu are rost să te opui dorințelor mele, știi că depinde doar de mine dacă vei mai ieși Întreg de-aici.”
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
și recreativ cum altora le pare încă jocul, la înaltul nivel științific, artistic și filozofic al poeziei și muzicii. E o revelație la care poate nimeni nu se va fi aștteptat. Și e o realizare titanică. E epocală. Și orice atenție i se va acorda, va fi pentru mîndria, renumele și folosul nostru, al tuturora. Dimitrie Cuclin Dimitrie Cuclin compozitor membru al U. C. din R.P.R. Către Preșidenția Consiliului de miniștri a RPR București Tovarășe Președinte, Ca unul ce am fost
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
mărturisește: “toată arta mi se părea un geamăt de neputință, o Îndeletnicire a oamenilor singuri.” De asemenea, tânărul pictor conștientizează că a te crede ales pentru că știi să desenezi, să cânți sau să scrii este “o boală sufletească” și, progresiv, atenția i se orientează către alte preocupări. Nevoia violentă a unor certitudini și dorința de cunoaștere absolută precipită ajungerea la credință, așa cum relevă episodul În care protagonistul trăiește o experiență similară morții, În care vede chipul lui Hristos. Finalul cărții se
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
În fragmentul de scrisoare preluat pe coperta a patra. Ileana Mălăncioiu pășește, pe urmele surorii plecate dincolo, până la pragul dintre lumi, dar de acolo revine, firesc, În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
În viață. Așa Încât viața este cea care, finalmente, o preocupă. Se face simțită o atenție Încordată asupra clipei, asupra sensului ei, generat de raportarea fără odihnă la realitatea revelată a morții. Poeziile din Sora mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În care este prezent Dumnezeu. Sunt o coborâre În abis a poetei, căci Ileana Mălăncioiu nu
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar atrage atenția asupra existenței lor. Tăcerea o refuză ei, fiindcă aceasta e mai rea decât neființa. Le rămâne atunci șoapta, icnetul ce e În același timp mărturie a durerii și speranță a supraviețuirii. Deși purtând convențional subtitlul ”roman”, cartea se află undeva
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
și ale fluviilor. Puținii supraviețuitori au Învățat să acționeze, să păstreze și să transmită. Amintirea e singura formă de salvare atunci când salvarea se dovedește adesea iluzorie. Dar cuvântul ce poate fi auzit le este refuzat acestor oameni, căci ar atrage atenția asupra existenței lor. Tăcerea o refuză ei, fiindcă aceasta e mai rea decât neființa. Le rămâne atunci șoapta, icnetul ce e În același timp mărturie a durerii și speranță a supraviețuirii. Deși purtând convențional subtitlul ”roman”, cartea se află undeva
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
Degete mici (2005), Băiuțeii - În colaborare cu fratele său, Matei Florian (2006) - și Zilele regelui (2008), precum și după numeroase premii primite, Filip Florian leagă cuvintele În ultimul său roman, Toate bufnițele (Polirom, 2012) În stilul său meticulos, acordând o deosebită atenție detaliului, Îngrijindu-se ca Întâlnirea dintre cele două personaje principale să se desfășoare În parametrii firescului ce se cere acceptat: Emil, un domn trecut de 60 de ani, Îl salvează de la bătaie pe Lucian„zis și Luci” -, un puști de
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
o dexteritate. Alăturările Înseamnă ele Însele stări, impact. Neașteptatul În exprimare frapează, apropie de substanța textului: “O, trupul tău lucrat febril cu forja/ lemn muieratic aclamat de vulg” (Joc de noroc). Muzicalitatea survine, parcă hipnotizată, aceleiași dexterități care atrage neapărat atenția asupra unei inflexiuni spirituale care e, la Dinescu, vocația de a fi poet. Dionisiacă nu este doar aluzia. Tot ce ține de trăire se supune, În poezie, subconștientului pe cât de lucid, pe atât de prins În delir: "beam vin din
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
prin cartea sa curiozități stranii, constat că, după lectura romanului, mam trezit de multe ori analizând fără să vreau o muscă sau simpla trecere a oamenilor din jur. Caracterul analitic al vocii narative este explicit: „mă plimb [...] mă uit cu atenție [...] nu dau importanță [...] doar privesc”. Atenția cade asupra unor aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă cititorii cu
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
că, după lectura romanului, mam trezit de multe ori analizând fără să vreau o muscă sau simpla trecere a oamenilor din jur. Caracterul analitic al vocii narative este explicit: „mă plimb [...] mă uit cu atenție [...] nu dau importanță [...] doar privesc”. Atenția cade asupra unor aspecte banale, dar care ies În evidență În roman tocmai prin banalitatea lor: „numai banalul mă interesează. Nimic altceva nu mă amuză atât de mult.” Romanul continuă să surprindă cititorii cu subiecte ce probabil vor stârni, cum
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92888]
-
în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Utrenierul și Liturghierul lui Ioan Zmeu, tipărit în 1892, Antologia care cuprinde cântări pentru vecernie, utrenie, liturghie, Postul Mare etc, parte compuse, parte traduse de părintele Nectarie Schimonahul, din 1898 etc, cărți de pe care am cântat împreună cu psalții mănăstirii. Reține atenția faptul că unele dintre aceste cărți sunt dăruite de Gheorghe Ucenescu, ceea ca susține ipoteza unor legături mai vechi ale psaltului brașovean cu mănăstirea din „perla Carpaților”. Unele din aceste cărți au fost transformate în coligate, prin atașarea unor file
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
cel scris la Mănăstirea Dintr-un lemn din Vâlcea și provenind de la monahia Glafira - Manuscrisul grecesc românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
românesc nr. 53 în care apar heruvice, axioane grecești și românești și chinonice săptămânale, duminicale și ale marilor sărbători de peste an, printre ele atrăgând atenția axioanele lui Macarie Ieromonahul și Manuscrisul româno-grecesc nr. 38 anonim, un antologhion în care atrag atenția creațiile lui Dionisie Fotino, Petru Efesiu și Macarie Ieromonahul reprezintă valori ce reflectă puternicele legături ale mănăstirii cu așezăminte monahale ca cele din Athos, unde au ajuns prețioase documente muzicale sau Mănăstirea Neamț, de unde au ajuns la Sinaia creații ale
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
orchestră de Marcel Mihalovici și Concert românesc pentru vioară și orchestră de Stan Golestan 1. 2. Sonatina pentru vioară și pian scrisă de Paul Constantinescu la vîrsta de 20 de ani, când încă pendula între Ploiești și București a atras atenția lui George Enescu. În generozitatea să recunoscută, maestrul girează cu numele său această creație interpretând-o. În luna noiembrie 1938, Enescu da patru recitaluri la Ateneul Român. Nicolae Missir și Mircea Voicana consemnează că programul celui de-al treilea recital
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]