2,006 matches
-
se explică parțial printr-o proporție mare de tineri și creșterea numărului de cetățeni străini. 383 Raymond Guglielmo, Brigitte Moulin, "Les grands ensembles et la politique", Hérodote, nr. 43, "Après les banlieues rouges", 1986, p. 58. 384 Vezi Christophe Guilly, Atlas des fractures françaises. Les fractures françaises dans la recomposition sociale et territoriale, Paris, L'Harmattan, 2000. 385 Această tendință a fost ilustrată cu claritate prin lucrările lui Catherine Grémion, Catherine Bourgeois, Patrick Simon și Thomas Kirszbaum. Catherine Grémion, "L'accès
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la elaborarea următoarelor hărți : -Harta solurilor R.S.România, sc.1:1.000.000 (1970-1978). -Harta solurilor R.S.România, sc.1:500.000 (1971-1975). -Harta solurilor R.S.România, sc.1:200.000 (Foile Rădăuți, Piatra Neamț, Bacău, Gheorghieni, 1988-1994). -Harta solurilor Moldovei, "Atlasul geografic informatizat al Moldovei" (1998). Recenzii FILATOV M.N., "Geografia solurilor din U.R.S.S. ", Natura, 4/1968. FLOREA N. și colab., "Geografia solurilor României", Natura, 4/1968. VELCEA VALERIA și SAVU AL., "Geografia Carpaților și Subcarpaților Românești", Anal.Șt.Univ. "Al.I.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din funcția lor de moment, cum nu țineau deloc la teritoriul pe care îl administrau, ei aveau toate avantajele foștilor mari agenți absoluți fără nici unul din inconvenientele acestora". Extras din Mémorial de Saint-Hélène, in F. de Dainville et. J. Tulard, Atlas administratif de l'Empire français, Genève, Droz, 1973, notice p.14 Primul text, extras din Recueil des circulaires du ministre de l'Intérieur 11, este o circulară redactată la două luni după legea din 28 pluviôse anul VIII (17 februarie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
20 Yorktown (Statele Unite), 243 Ypres (Belgia), 139 Yzeures (Indre-et-Loire), 67 Z Zama (situl antic) (Tunisia), 3 ORIENTĂRI BIBLIOGRAFICE GENERALITĂȚI Încadrarea subiectului Thérèse Charmasson, Chronologie de l'histoire de France, Paris, PUF, (col. Premier cycle), 1994. Georges Duby (sub direcția), Grand Atlas historique de l'histoire du monde en 520 cartes, Paris, Larousse-Bordas, ediție nouă, 1999. Pierre Vidal-Naquet (sub direcția), Atlas historique, histoire de l'humanité, de la préhistoire à nos jours, (cartografie sub direcția lui Jacques Bertin), Paris, Hachette, 1987. Istorii generale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Încadrarea subiectului Thérèse Charmasson, Chronologie de l'histoire de France, Paris, PUF, (col. Premier cycle), 1994. Georges Duby (sub direcția), Grand Atlas historique de l'histoire du monde en 520 cartes, Paris, Larousse-Bordas, ediție nouă, 1999. Pierre Vidal-Naquet (sub direcția), Atlas historique, histoire de l'humanité, de la préhistoire à nos jours, (cartografie sub direcția lui Jacques Bertin), Paris, Hachette, 1987. Istorii generale ale Franței Histoire de France, Paris, Hachette, 5 vol., 1987-1990, Le Moyen Age, 987-1460, de Georges Duby, L'Etat
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1661-1715, Paris, Belin, 1997. Olivier Chaline, La France au XVIIIe siècle, Paris, Belin, 1996. Philippe Salvadori, La vie culturelle en France aux XVIe, XVIIe et XVIIIe siècles, Paris, Ophrys, 1999. REVOLUȚIA ȘI IMPERIUL Serge Bonin et Claude Langlois (sub direcția), Atlas de la Révolution française, Paris, EHESS, 1987-1997, 11 vol. François Furet et Denis Richet, La Révolution française, Paris, Hachette, 1973. François Furet et Mona Ozouf, Dictionnaire critique de la Révolution française, Paris, Flammarion, 1988. Jacques Godechot, Les institutions de la France sous la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pluviometric cu observații de lungă durată, am utilizat pentru caracterizarea elementelor climatice datele înregistrărilor de la stația Răuseni (jud. Botoșani), care e situată în apropiere, într-un loc cu condiții asemănătoare, cât și datele oferite de stația Aroneanu (Iași) și de Atlasul Climatologic al României. Astfel, după datele înregistrate la stația meteorologică Răuseni și Iași în perioada 1965- 1974 (El.Erhan, 1969),intensitatea radiațiilor solare globale a oscilat la Iași,între 2,2 Kcal/cm² în luna decembrie(valoarea medie lunară minimă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Risks, Promoting Healthy Lifehttp://www.who.int/whr/2002/en/whr02 en.pdf.. OMS, (2004), Department of Mental Health and Substance Abuse, Global Status Report on Alcohol 2004, Geneva, WHO. OMS, The History of Tobacco, http://www.who.int/tobacco/en/atlas 2.pdf. OMS, (2014). World Health Statistics, http://www.who.int/gho/publications/world health statistics/EN WHS2014 TOC.pdf?ua=1. Pacione, M. (2009), Urban Geography: A Global Perspective, ediția a 3-a, Routledge, Londra. Pandina, R.J. (1986), "Methods, problems, and trends
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
vue Piagetien. Folia Foniatrica, S. Harper-Basel, München, Paris, London, New York - Sydney, 1, 1974, p. 1-13. 175. Slama-Cazacu, Tatiana Raportul dintre unitățile psihologice și cele lingvistice (nivelul fonetic). Cercetări asupra comunicării, Editura Academiei R.S.R., București, 1973, p. 97-105. 176. Slama-Cazacu, Tatiana Atlas de psihologie. Editura Științifică, București, 1968. 177. Slama-Cazacu, Tatiana Limbaj și context. București, Editura Științifică, 1959. 178. Slama-Cazacu, Tatiana Comunicare și educație (pentru educarea continuă a comunicării) în Cercetări asupra comunicării (sub red.), Editura Academiei R.S.R., București, 1973, p. 51-63
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mari sa sau egale cu 5 oC între 200 de zile respectiv 150 zile, iar c cel cu temperaturi mai mari sau egale cu 10 oC între 150 de zile în zona joasă și 100 de zile în zona înaltă. (Atlas RSR, 1972-1979) Precipitațiile au un regim cu grad mare de continentalism, evidențiind rolul deosebit al precipitațiilor în sezonul cald. Valoarea precipitațiilor medii anuale oscilează între 686 m mm la Câmpulung Moldovenesc, 663,4 mm la Pojorâta și 905,1 mm
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
european. Grupa 2 s-a ocupat de relieful Franței, iar grupa 3 de climă, vegetație și faună. Grupa 4 a analizat harta, identificând și descriind principalele fluvii și lacuri. Experții au studiat împreună textul din manual, hărțile din manual și atlase, au clarificat toate aspectele fizico-geografice, au extras ideile principale. De asemeni, aceștia au gândit modalități adecvate de predare a conținuturilor esențiale, precum și modalități de a verifica înțelegerea acestora de către colegii din grupurile cooperative. Astfel, fiecare elev a devenit expert în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Nicolae IRIMIA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93143]
-
ad�ncimea ambrazurii golului care o are; 2.�Suprafa?? arcuit?, care leag? plafonul cu pere?îi unui salon, de exemplu. BIBLIOGRAFIE 1. Lucr?ri generale MONNIER, G�rard, Histoire de l�architecture, Paris, Presses Universitaires de France, 1994. ***, Le Grad atlas Universalis de l�architecture, Paris, Encyclopaedia Universalis, 1988. ***, Vocabulaire de l�architecture, Paris, Imprimerie natio-nale, 1972. 2. Lucr?ri despre arhitectur? FOCILLON, Henri, Vie des formes, Paris, Presses Universitaires de France, 1981. NORBERG-SCHULZ, Christian, Syst�me logique de l�architec-ture
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fovea costalis transversalis) pentru coastele din reaiune. Vertebrele lombare prezintă următoarele particularități - corpul și procesul spinos sunt bine dezvoltate, - procesele costiforme (processus costarius) ce se descriu la aceste vertebre reprezintă, de fapt, resturi ale coastelor. Caracterele speciale ale unor vertebre Atlasul sau vertebra C (atlas) nu are corp vertebral. Este format din două mase laterale (massa lateralis) unite printr-un arc anterior și unul posterior ce circumscriu aaura vertebrală. De la nivelul maselor laterale ale atlasului pleacă procesele transversare. Axis (axis) este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coastele din reaiune. Vertebrele lombare prezintă următoarele particularități - corpul și procesul spinos sunt bine dezvoltate, - procesele costiforme (processus costarius) ce se descriu la aceste vertebre reprezintă, de fapt, resturi ale coastelor. Caracterele speciale ale unor vertebre Atlasul sau vertebra C (atlas) nu are corp vertebral. Este format din două mase laterale (massa lateralis) unite printr-un arc anterior și unul posterior ce circumscriu aaura vertebrală. De la nivelul maselor laterale ale atlasului pleacă procesele transversare. Axis (axis) este vertebra C2. La nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
coastelor. Caracterele speciale ale unor vertebre Atlasul sau vertebra C (atlas) nu are corp vertebral. Este format din două mase laterale (massa lateralis) unite printr-un arc anterior și unul posterior ce circumscriu aaura vertebrală. De la nivelul maselor laterale ale atlasului pleacă procesele transversare. Axis (axis) este vertebra C2. La nivelul axisului este modificat numai corpul. Acesta prezintă dintele (dens) vertebrei - o proeminență verticală căreia i se poate descrie: - o față anterioară (facies articularis anterior) destinată articulării cu fața corespondentă de la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este vertebra C2. La nivelul axisului este modificat numai corpul. Acesta prezintă dintele (dens) vertebrei - o proeminență verticală căreia i se poate descrie: - o față anterioară (facies articularis anterior) destinată articulării cu fața corespondentă de la nivelul feței articulare anterioare a atlasului; - o față posterioară (facies articularis posterior) aflată în raport cu liaamentul transvers. Cea de-a șasea vertebră cervicală prezintă tuberculul anterior al procesului transversar mult mai bine evidențiat ceea ce-l face a fi și palpabil. Acest tubercul este cunoscut sub numele de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sacrum și fața concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul alare, liaamentul vârfului dintelui atlasului sunt posibilitățile de menținere în poziție a elementelor articulare. C.3. Articulația atlanto-axoidiană laterală este o diartroză planiformă între masele laterale ale atlasului și procesele articulare superioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este o articulație trohoidăîntre vertebra axis și arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul alare, liaamentul vârfului dintelui atlasului sunt posibilitățile de menținere în poziție a elementelor articulare. C.3. Articulația atlanto-axoidiană laterală este o diartroză planiformă între masele laterale ale atlasului și procesele articulare superioare ale axisului. Unirea suprafețelor osoase acoperite de cartilaj hialin este realizată prin capsulă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
arcul anterior al vertebrei atlas. Capsula articulară împreună cu membrana tectoria, liaamentul cruciat, liaamentul alare, liaamentul vârfului dintelui atlasului sunt posibilitățile de menținere în poziție a elementelor articulare. C.3. Articulația atlanto-axoidiană laterală este o diartroză planiformă între masele laterale ale atlasului și procesele articulare superioare ale axisului. Unirea suprafețelor osoase acoperite de cartilaj hialin este realizată prin capsulă articulară căptușită de o sinovială. ARTICULAȚIILE TORACELUI (juncturae thoracis) 1. Articulațiile costo-vertebrale (articulations capitutorum costarum) Articulația capului coastei este o diartroză formată din fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI (m. rectus capitis lateralis) Originea se găsește la nivelul procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează la nivelul procesului jugular al occipitalului. Raporturi: - anterior: cu mușchiul drept anterior al capului și vena jugulară internă; - posterior cu mușchii: marele drept posterior, oblicul mic al capului, dar și cu artera vertebrală. Acțiunea este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală: - porțiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4 - porțiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. MUȘCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI (m. rectus capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor cervicale CȘ-CQ- porțiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului. MUȘCHIUL DREPT ANTERIOR AL CAPULUI (m. rectus capitis anterior) Originea este pe fața anterioară a masei laterale și a procesului transvers al atlasului. Inserția terminală este pe procesul bazilar al occipitalului. Raporturile anterioare ale mușchilor sunt cu faringele și pachetul vasculo- nervos al gâtului. Mușchii prevertebrali sunt flexori ai capului și ai coloanei cervicale. Mușchii prevertebrali sunt inervația de către ramurile profunde ale plexului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și ale primelor 4-5 vertebre toracale, - ligamentele interspinoase. Inserția terminală: - pentru splenius al capului: se realizează la nivelul jumătății laterale a linei nuchale și pe fața laterală a mastoidei; - pentru splenius al gâtului: are loc pe vârful proceselor transverse ale atlasului și axisului. Raporturi: - superior: cu mușchiul sternocleidomastoidian, precum și de toți mușchii descriși anterior; - fața lor profundă vine în raport cu planurile musculare profunde; - în triunghiul pe care-l descriu cei doi mușchi aceștia vin în raport cu nervii mare occipital și cel de al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
relativ recente, ele fiind întreținute de discursul similar din mediile occidentale, un sincronism, e drept, fragil, cu valoare de instant, un fel de à la mode. Tema corpului avea să fie frecventată, în începuturile ei, mai întîi de lingviști (v. Atlasul Lingvistic Român, I și II, din perioada interbelică), parcimonios tratată apoi sub regimul totalitar, pentru ca, în interstițiul de pînă acum al postcomunismului, să se încerce o grilă de lectură vernaculară. Într-un astfel de context, cu atît mai meritoriu ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]