5,807 matches
-
considerabil. Compresiunea dinamică a căilor respiratorii Compresiunea exercitată de căile respiratorii limitează debitul (fig. 65). Inainte de inspir (A), presiunea intrapleurală este de -5 cm H2O, nu există flux de aer, iar presiunea din căile aeriene este egală cu cea atmosferică. Dacă presupunem că presiunea înafara căilor aeriene mari este egală cu cea intrapleurală, presiunea transmurală de-a lungul acestor căi aeriene este de 5 cm H2O și are tendința de a le menține deschise. In B, la începultul inspirului, presiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
menține căile aeriene deschise este acum de 6 cm H2O. Punctul C arată situația de la sfârșitul inspirului. Presiunea intrapleurală este de -8 cm H2O și, deși aerul nu se mai mișcă, presiunea din interiorul căilor aeriene este similară cu presiunea atmosferică. Acum este necesară o presiune de 8 cm H2O pentru a menține deschise căile aeriene. Se descriu modificări importante la începutul inspirului forțat (D). Presiunea intrapleurală crește foarte mult, ajungând la aproximativ la 30 cm H2O. Diferența de presiune dintre
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale acționează forțe de sens contrar și ca urmare se dezvoltă o presiune negativă în lichidul pleural. Presiunea intraalveolară ar trebui să fie egală cu cea atmosferică datorită comunicării alveolelor cu exteriorul prin căile aeriene. Dar presiunea intra-alveolară este mai mare decât cea extrapleurală. Presiunea transmurală rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rezultată este cea care menține plămânii plini cu aer (presiune de destindere). Apariția unei rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
peretelui toracic. 18.4. Ciclul respirator Ciclul respirator (frecvență de repaus de 12-16 / min) este alcătuit din inspir, când aerul intră în plămân, și expir, când aerul iese din plămân. Ambele procese sunt datorate modificărilor presiunii intra alvelolare față de presiunea atmosferică. Inspirul se produce prin expansiunea cutiei toracice (datorată contracției mușchilor inspiratori), iar expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
expirul se produce prin revenirea elastică a ansamblului toraco-pulmonar la dimensiunea inițială (proces care poate fi ajutat și suplimentat prin contracția mușchilor expiratori). Așadar, în inspir volumul cutiei toracice crește și presiunea intrapulmonară scade (conform legilor gazelor). Dacă accesul aerului atmosferic este permis la nivel glotic, acesta pătrunde în plămân datorită diferenței de presiune astfel create. Fenomenul se produce invers în expir: volumul cutiei toracice scade și presiunea intrapulmonară crește, determinând flux de aer dinspre alveole spre exterior. 18.4.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
deoarece plămânul nu este atât de bine expansionat și forțele de recul elastic sunt mai mici. Diferențele de presiune dintre apex și baza plămânului sunt manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este bine ventilat. Așadar la volume mici distribuția normală a ventilației
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
manifeste datorită greutății plămânului; presiunea intrapleurală la baza plămânului depășește acum presiunea din căile aeriene (atmosferică). In aceste condiții, plămânul la bază nu va fi expansionat ci comprimat și ventilația este imposibilă până când presiunea locală intrapleurală nu scade sub presiunea atmosferică. Spre deosebire de baza plămânului, apexul este bine ventilat. Așadar la volume mici distribuția normală a ventilației este inversată, regiunile superioare ale plămânului fiind mai bine ventilate decât cele inferioare. 18.6. Controlul ventilației Funcția principală a plămânului este de schimb de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tapetează alveolele la contactul cu aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
spațiul interstițial nu este cunoscută, dar este aproape 20 mm Hg în limfa pulmonară. Totuși, această valoare poate fi mult mai mare decât în lichidul interstițial din jurul capilarelor. Presiunea hidrostatică interstițială este necunoscută, dar pare a fi net sub presiunea atmosferică. Presiunea netă conform ecuației Starling este pozitivă, producând astfel un flux net de limfă de ~ 20 ml/h la om în condiții normale. Lichidul care părăsește capilarele (fig. 82) trece prin interstițiul peretelui alveolar către spațiul perivascular și peribronșic, unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest fenomen ar avea loc capilarele ar fi turtite și nu ar fi perfuzate; această zonă 1 nu există în condiții normale, deoarece presiunea arterială pulmonară e suficientă pentru a ridica sângele până la vârful plămânului. Ea poate să apară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și se supune evoluției se transformă; preoții învățau că viața, evoluția începea o dată cu mineralele pentru a se termina, deocamdată, cu omul” . Pentru șamani constituie o certitudine existența unui suflet nemuritor, dar și a unora a animalelor, plantelor, stâncilor, lacurilor, manifestărilor atmosferice, anumitor locuri ; într’un cuvânt, tot atâtea corpuri cauzale de diferite ordine (v. §II.4.3). În acest sens, M. Mercier vizualizează în cursul unei experiențe șamanice proprii o serie de corpuri cauzale de diferite ordine: “În timp ce merg, fac să
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
scopul vieții este fericirea; mijlocul de a ajunge la fericire este plăcerea dar plăcerea trebuie să fie constantă și neproducătoare de dureri viitoare mai mari. Condițiile prealabile ale realizării fericirii sunt: securitatea oamenilor, lipsa de teamă față de fenomenele cerești și atmosferice, lipsa de teamă față de pedepsele de după moarte, în infern. Prietenia are o importanță covârșitoare pentru dobândirea fericirii. Pentru Epicur, moartea înainte de vreme nu este o nenorocire, deoarece fericirea nu depinde de durata timpului. Suferințele sufletești sunt mai rele. Carnea îndură
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
lung de microelemente. 3.2.1. Azotul Azotul este un component esențial al aminoacizilor care compun proteinele, iar conținutul în acest element variază la cele mai multe proteine între 14-18%. Lipsa azotului este una din principalele cauze ale stresului nutrițional. în aerul atmosferic există aproximativ 78% N, dar el există sub forma unui gaz inert și pentru majoritatea organismelor vii el nu este accesibil pentru a fi exploatat direct, preluarea lui putîndu se face doar după ce este “fixat”. Ferma convențională realizează necesarul de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a fi exploatat direct, preluarea lui putîndu se face doar după ce este “fixat”. Ferma convențională realizează necesarul de azot artificial pe cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral sau organic din afara sistemului să fie minimizate. Pentru ambele tipuri de ferme, convențională
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
azot artificial pe cînd ferma organică îl realizează cu ajutorul bacteriilor din genul Rhizobium în asociație simbiotică cu leguminoasele care fac accesibil azotul atmosferic pentru nutriția plantelor. în sistemul organic mixt, cu atente și judiciose rate de stocare, exploatarea fixării azotului atmosferic de către această bacterie permite ca intrările de azot mineral sau organic din afara sistemului să fie minimizate. Pentru ambele tipuri de ferme, convențională și organică, dificultatea în managementul azotului nu constă atât în accesibilitatea sau costul intrărilor în sistem, cât în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
diferitele sale forme în sol și în cuprinsul fermei ca recolte, excreții etc.) a surselor posibile de aprovizionare și a pierderilor de azot din sistemul fermei organice. Intrările majore de azot în sistemul organic mixt sunt reprezentate de fixarea azotului atmosferic și intrările achiziționate prin nutrețuri, șeptel și îngrășăminte. Pierderile de azot înregistrate pot fi sub formă solidă, lichidă sau gazoasă și au loc prin levigare, volatilizare, denitrificare, exportul prin recolte și animale vândute precum și levigările prin drenurile de suprafață, înmagazinările
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ca o a doua cultură de cereale pentru că formează un sistem radicular profund, putînd fi astfel o cultură foarte productivă în condițiile unei slabe aprovizionări cu nutrienți. 3.2.1.5. Sursele de azot 3.2.1.5.1. Azotul atmosferic Azotul din sistemul organic provine din diferite surse care includ atmosfera și procesele biologice. Precipitațiile căzute aprovizionează solul cu azot puțin dar semnificativ, în cantități estimate de la 15 kg N/ha/an pînă la cel mult 30 kg N/ha
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
din diferite surse care includ atmosfera și procesele biologice. Precipitațiile căzute aprovizionează solul cu azot puțin dar semnificativ, în cantități estimate de la 15 kg N/ha/an pînă la cel mult 30 kg N/ha/an. Alte depuneri de azot atmosferic au fost estimate la 6-12 kg N/ha/an, dar aceste cantități sunt evident mici comparativ cu cerințele culturilor. 3.2.1.5.2. Fixarea biologică Fixarea biologică a azotului atmosferic este realizată de un număr limitat de microorganisme, toate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
30 kg N/ha/an. Alte depuneri de azot atmosferic au fost estimate la 6-12 kg N/ha/an, dar aceste cantități sunt evident mici comparativ cu cerințele culturilor. 3.2.1.5.2. Fixarea biologică Fixarea biologică a azotului atmosferic este realizată de un număr limitat de microorganisme, toate celelalte organisme vii putînd prelua azotul doar în combinații ale acestuia. Algele albastre-verzi sunt organisme vii libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca sursă de energie pentru fixarea azotului atmosferic. Rata uzuală estimată de azot fixat de acest amestec peren variază între 60 și 200 kg N/ha/an. Fixarea azotului atmosferic nu este făcută fără costuri pentru sistem; utilizarea de către plante a energiei suplimentare pentru procesul de fixare în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca sursă de energie pentru fixarea azotului atmosferic. Rata uzuală estimată de azot fixat de acest amestec peren variază între 60 și 200 kg N/ha/an. Fixarea azotului atmosferic nu este făcută fără costuri pentru sistem; utilizarea de către plante a energiei suplimentare pentru procesul de fixare în producerea și menținerea nodozităților rădăcinii poate determina o dezvoltare diminuată a plantelor. Utilizarea unor cantități semnificative de îngră șăminte cu azot în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
inhibă procesele bacteriene naturale. Leguminoasele pentru boabe, cum ar fi culturile de mazăre și fasole, pot avea efect negativ pentru celelalte culturi. Leguminoasele pentru boabe pot prelua mai mult azot din sol în paralel cu fixarea a mai puțin azot atmosferic comparativ cu leguminoasele furajere. Azotul preluat este stocat cu precădere în proteina din boabe, iar prin urmare, dacă recolta va ieși din circuitul fermei, beneficiul rezidual obținut pentru alte culturi va fi mic. Nivelul mare de azot existent în sol
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
original, proteinele din așternut sunt descompuse în compuși simpli cu azot, cum ar fi amoniacul, azotul este asimilat și fixat sub formă de proteine în diferite bacterii. Gunoiul de grajd poate fi stocat sub diferite condiții cu asigurarea accesului aerului atmosferic și în particular a oxigenului. O abordare foarte comună constă în depozitarea gunoiului într-o singură grămadă cu speranța obținerii unor rezultate corespunzătoare. Această depozitare întîmplătoare poate conduce la obținerea de produși variați și înregistrarea unor pierderi semnificative de nutrienți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mult circumstanțele care acompaniază actul șoferiei, al navigației, al pilotajului etc.; el poate să varieze situațiile cărora cei instruiți urmează a le găsi soluții imediate și adecvate cum ar fi: reglarea vitezei, recunoașterea și respectarea semnelor de circulație, diverse perturbații atmosferice Întâmpinate, situații periculoase sau dificile, diferite defecțiuni tehnice etc. De asemenea, Într-o școală de conducători auto utilizarea simulatorului de conducere poate fi asociată cu proiectarea și vizionarea concomitentă a unui film care sugerează, de exemplu, parcurgerea unui drum care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]