1,278 matches
-
precum L8 CMMR (bubblegum pop) și Hard ouț Here (synthpop). A debutat pe prima poziție în UK Albums Chart, fiind al doilea album al lui Allen care reușește această performanță în Regatul Unit și a intrat în top cinci în Australian Albums Chart și Irish Albums Chart. A ajuns pe poziția a douăsprezecea în Billboard 200. Primul single de pe album, „Hard ouț Here”, a fost lansat la 17 noiembrie 2013 și a ajuns pe locul al nouălea în UK Singles Chart
Lily Allen () [Corola-website/Science/316280_a_317609]
-
conținea cele trei trupe de pușcași și trupa de arme grele din Escadronul 2, Regimentul 5 Cavalerie; un pluton din Bateria B, Batalionul 99 Artilerie Terestră cu două howitzere M116 de ; Bateria 673 Antiaeriană de Motraliere (aeropurtată); și 29 de australieni din Australian New Guinea Administrative Unit (ANGAU), care urmau să asiste la colectarea de informații și tratarea cu populația indigenă, dintre care de oameni trăiau pe insule. Odată cunoscută decizia de a rămâne, o forță de susținere formată din restul
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
trei trupe de pușcași și trupa de arme grele din Escadronul 2, Regimentul 5 Cavalerie; un pluton din Bateria B, Batalionul 99 Artilerie Terestră cu două howitzere M116 de ; Bateria 673 Antiaeriană de Motraliere (aeropurtată); și 29 de australieni din Australian New Guinea Administrative Unit (ANGAU), care urmau să asiste la colectarea de informații și tratarea cu populația indigenă, dintre care de oameni trăiau pe insule. Odată cunoscută decizia de a rămâne, o forță de susținere formată din restul Batalioanelor 5
Campania din Insulele Amiralității () [Corola-website/Science/320092_a_321421]
-
cu care un regizor al casei de filme documentare Fox Movietone a fost înregimentat. Implicarea militară era programată pentru octombrie 1932. "Războiul" era purtat sub comanda maiorului G.P.W. Meredith din divizia a VII-a de artilerie grea a Royal Australian Artillery, Meredith comandând doi soldați înarmați cu două mitraliere grele Lewis și 10.000 role de muniție. Confruntarea a fost întârziată de o perioadă de ploi care au făcut ca păsările emu să se împrăștie pe o zonă mai largă
Războiul Emu () [Corola-website/Science/320257_a_321586]
-
San Diego) și în Regatul Unit (Duxford) precum și la Auckland War Memorial Museum din Noua Zeelandă. Un model A6M2-21 restaurat (V-173 primit ca epavă și ulterior descoperindu-se ca fiind cel pilotat de Saburo Sakai la Lae) este expus la Australian War Memorial din Canberra. Mai există un număr de carcase originale de avioane Zero cărora li s-au înlocuit motoarele cu modele similare americane; doar unul, avionul de la Fame Museum care are inscripționat pe coadă numărul "61-120", are un motor
Mitsubishi A6M Zero () [Corola-website/Science/320300_a_321629]
-
5 în 5 ani. Primul campionat mondial s-a desfășurat în anul 1978 la Toronto, apoi în 1984 la Christchurch, Noua Zeelandă. La 12 aprilie 1983, în Sydney, s-a format organizația „Masters Swimming International” (MSI), având ca prim președinte pe australianul Gary Stutsel. Numărul țărilor membre a crescut la 9 și a fost întocmit un regulament. Înotul masters a devenit membru oficial al FINA (Fédération Internationale de Natation) în anul 1986 la congresul ținut la Madrid, ocazie cu care a fost
Înot masters () [Corola-website/Science/320382_a_321711]
-
și a altor organizații, inclusiv în Războiul din Golf, Rwanda, Somalia, Timorul de Est și Insulele Solomon, în timp ce, mai recent, au luptat ca parte a trupelor multinaționale din Irak și Afganistan. În total, în decursul acestor conflicte militare au pierit aproximativ 103.000 australieni. Pentru cea mai mare parte a secolului trecut, serviciul militar a reprezentat una din cele mai mari experiențe comune a bărbaților australieni albi, și, deși acesta a fost înlocuit ulterior de profesionalizarea armatei și absența războaielor majore în cea de-
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
o parte majoră a identității naționale s-a construit pe conceptul idealizat al experienței de război australiene și a satisfacerii stagiului militar, cunoscut ca spiritul Anzac.. Campania Gallipoli din timpul Primului Război Mondial a fost unul din primele evenimente internaționale în care australienii au luat parte ca și australieni ceea ce a fost considerat ca fiind un eveniment cheie în crearea unui sentiment al identității naționale. În mod egal, relația dintre război și societatea australiană a fost modelată de două dintre cele mai durabile
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
s-a construit pe conceptul idealizat al experienței de război australiene și a satisfacerii stagiului militar, cunoscut ca spiritul Anzac.. Campania Gallipoli din timpul Primului Război Mondial a fost unul din primele evenimente internaționale în care australienii au luat parte ca și australieni ceea ce a fost considerat ca fiind un eveniment cheie în crearea unui sentiment al identității naționale. În mod egal, relația dintre război și societatea australiană a fost modelată de două dintre cele mai durabile teme ale culturii strategice australiene: "bandwagoning
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
tehnologic și logistic al forțelor europene. Tacticile indigenilor erau variate dar se bazau pe experiența vânătorii și a antrenamentelor de luptă prin utilizarea sulițelor, bâtelor și a altor arme primitive. Spre diferență de triburile indigene din Noua Zeelandă și America de Nord, nativii australieni au eșuat în încercările de adaptare pentru o confruntare eficientă cu europenii. Deși au existat situații când indivizi sau grupuri au achiziționat și utilizat armele de foc, aceasta nu a fost o caracteristică generalizată. Aborigenii nu au contituit vreodată o
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
rănii provocate de declanșarea accidentală a unei arme în timpul debarcării. Catre sfârșitul anului 1863, guvernul Noii Zeelande a solicitat trupe care să ajute la invazia provinciei Waikato. Promițând voluntarilor permisiunea de a coloniza pământurile confiscate, mai mult de 2500 de australieni (mai bine de jumătate dintre aceștia erau din Victoria) au fost recrutați pentru a a forma patru regimente Waikato. Alți australieni au devenit cercetași în cadrul "Company of Forest Rangers", Compania Pădurarilor. În ciuda condițiilor dificile, australienii nu s-au confruntat cu
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
să ajute la invazia provinciei Waikato. Promițând voluntarilor permisiunea de a coloniza pământurile confiscate, mai mult de 2500 de australieni (mai bine de jumătate dintre aceștia erau din Victoria) au fost recrutați pentru a a forma patru regimente Waikato. Alți australieni au devenit cercetași în cadrul "Company of Forest Rangers", Compania Pădurarilor. În ciuda condițiilor dificile, australienii nu s-au confruntat cu lupte grele și au fost folosiți, în principal, în misiuni de patrulare și ca membri ai garnizoanelor. Au fost implicați în
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
mai mult de 2500 de australieni (mai bine de jumătate dintre aceștia erau din Victoria) au fost recrutați pentru a a forma patru regimente Waikato. Alți australieni au devenit cercetași în cadrul "Company of Forest Rangers", Compania Pădurarilor. În ciuda condițiilor dificile, australienii nu s-au confruntat cu lupte grele și au fost folosiți, în principal, în misiuni de patrulare și ca membri ai garnizoanelor. Au fost implicați în acțiunile de la Matarikoriko, Pukekohe East, Titi Hill, Orakau și Te Ranga. Se crede că
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
din scoțieni, grenadieri și personal al corpului de gardă Coldstream. Ulterior, aceștia au marșat spre Tamai într-o formațiune mare pătratică formată din 10.000 de soldați. Ajungând în oraș, au incendiat corturile și s-au întors la Suakin: trei australieni au fost răniți în luptele minore purtate. Majoritatea contingentului a fost trimisă pentru a lucra la linia feroviară care se întindea de-a lungul deșertului către orașul Berber, situat pe malul Nilului. Apoi australienilor le-au fost desemnate misiuni de
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
s-au întors la Suakin: trei australieni au fost răniți în luptele minore purtate. Majoritatea contingentului a fost trimisă pentru a lucra la linia feroviară care se întindea de-a lungul deșertului către orașul Berber, situat pe malul Nilului. Apoi australienilor le-au fost desemnate misiuni de pază dar, la scurt timp, s-a organizat un corp de cămile iar 50 de oameni s-au oferit voluntari. Unitatea a efectuat o calatorie de recunoaștere spre Takdul la 6 mai și au
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
nu merită efortul pe care îl presupunea și a decis să lase doar o garnizoană la Suakin. Contingentul Noului Wales de Sud a navigat către casă plecând la 17 mai și sosind în Sydney pe 19 iuni 1885. Aproximativ 770 australieni au servit în Sudan; nouă au murit ulterior în urma bolilor căpătate în timpul călătoriei de întoarcere iar trei au fost răniți în timpul campaniei. Britanicii au invadat zonele din Africa de Sud locuite deja de de burii afrikaanderi iar competiția pentru teritorii și resurse
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
atunci când patrula lor s-a ciocnit cu santinelele din avangarda trupelor bure. În schimb, burii au fost surprinși iar în timpul celor două ore de lupte grele mai mult de 50 au fost uciși iar alți 40 luați prizonieri. 500 de australieni din Queensland și Noul Wales de Sud (unitatea Lancers) au luat ulterior parte la Asediul de la Kimberley din februarie 1900. În cuda regresului din urma înfrângerilor de la Colenso, Stormberg, Magersfontein și Spion Kop din ianuarie — și cu orașul Ladysmith aflat
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
o experiență și pregătire militară reduse. După federalizarea din 1901, opt batalioane ale Cavaleriei Australiene a Commonwealthului din nou creata Armată Australiană au fost trimise în Africa de Sud dar au fost implicate în lupte minore până la sfârșitul războiului. O parte a australienilor s-au alăturat ulterior unităților neregulate locale din Africa de Sud în locul lăsării la vatră și întoarcerii în țară. Acești soldați au devenit parte a Armatei Britanice și au fost supuși disciplinei militare britanice. Astfel de unități au inclus Bushveldt Carbineers, regiment
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
gherilă necesitau provizii, Koos de la Rey ca condus o armată de 3.000 de buri împotriva postului Brakfontein, de pe râul Elands din Transvaalul de Vest. Aici se găsea depozitată o mare cantitate de bunuri și era apărat de 300 de australieni și 200 de rhodesieni. Atacul a început la 4 august 1900 cu bombardamente masive care au produs 32 de victime. Pe timpul nopții, apărătorii s-au baricadat în post sub asediul artileriei și armelor de foc. O forță de despresurare a
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
800 obuze lovit postul. După ce apelurile de a se preda au fost ignorate de apărători și nedorind să se angajeze într-un atac frontal riscant, burii s-au retras. Asediul de pe râul Elands a reprezentate una din realizarile majore ale australienilor din timpul războiului, postul fiind deblocat complet în cele din urmă la data de 16 august 1900. Drept răspuns acestor atacuri, britanicii au adoptat tactici contra insurgenților incluzând tactica pământului pârjolit, stabilirea de tabere de concentrare pentru copiii și femeile
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
confruntare, în timp ce la 4 ianuarie 1902, la Onverwacht, contingentul din Queensland pierdea 13 soldați iar 17 erau răniți. În cele din urmă burii au fost învinși iar războiul s-a încheiat la 31 mai 1902. Un total de 16.175 australieni au servit în Africa de Sud și probabil alți 10.000 au fost înrolați individual în unitățile imperiale; pierderile sunt estimate la 251 morți în acțiune, 267 morți în urma bolilor iar 43 dispăruți în acțiune, alți 735 fiind răniți. Șase australieni au
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
175 australieni au servit în Africa de Sud și probabil alți 10.000 au fost înrolați individual în unitățile imperiale; pierderile sunt estimate la 251 morți în acțiune, 267 morți în urma bolilor iar 43 dispăruți în acțiune, alți 735 fiind răniți. Șase australieni au fost decorați cu "Victoria Cross" (Crucea Victoria). Revolta Boxerilor a debutat în China în 1900 iar un numar de națiuni vestice, inclusiv puteri europene, Statele Unite și Japonia, au trimis curând trupe formând o armată multinațională ce îngloba forțele militare
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
și marinărie cât și pentru serviciul militar de uscat pentru a-și îndeplini cât mai eficient rolul de apărare de coastă. Contingentele din Noul Wales de Sud și Victoria au navigat spre China la 8 august 1900. Ajungînd la Tientsin, australienii au furnizat 300 de oameni care s-au alăturat unei puternice armate multinaționale de 8.000 de soldați care avea scopul de a captura forturile chineze de la Pei Tang, de importanță strategică pentru că dominau o cale feroviară cheie. Aceștia au
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
cale feroviară cheie. Aceștia au ajuns prea târziu pentru a mai lua parte la bătălie apoi au fost implicați în atacul asupra fortăreței de la Pao-ting Fu unde se credea că guvernul chinez găsise azil după capturarea Pekingului de armatele vestice. Australienii din Victoria s-au alăturat unei armate de 7.500 de soldați într-un marș de 10 zile către fortăreață pentru a constata din nou că aceasta deja se predase. Au devenit parte a garnizoanei din Tientsin iar contingentul Noului
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
și îndatoriri de gardă și patrulare iar personalul lor în misiuni de pază a căilor ferate. Acestea au părăsit China în martie 1901 după ce au jucat un rol minor în câteva expediții ofensive și punitive pentru restaurarea ordinii civile. Șase australieni au murit în urma bolilor sau rănilor dar niciunul nu a fost ucis ca rezultat al acțiunilor inamice. Commonwealth of Australia a luat ființă la 1 ianuarie 1901 drept rezultat al federalizării coloniilor australiene. Conform Constituției Australiene, responsabilitățile de apărare erau
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]