1,963 matches
-
A, C, F]; • trunchiul hașurat pe partea stângă: semnul vulnerabilității [Anexa 4 F]; • ramurile separate [Anexa 4 A, C, E, F, H] sau cu linii încâlcite, măzgălite, frânte, deformate: relevă impulsivitate, nervozitate, inconsecvență, confuzie, inhibiție, incapacitate de adaptare, incapacitate de autocontrol [Anexa 4 B, D, E, F, G]; • ramificațiile abundente și subțiri: transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
stârnește curiozitatea; - stă izolat de ceilalți colegi; - de obicei, este comod și oftează; - are sentimente de inutilitate, frustrare, autodepreciere și oboseală; - are o percepție negativă față de sine și față de ceilalți; Elevul agresiv - este intolerant la frustrări; - nu are capacitate de autocontrol; - are izbucniri frecvente; - este interesat de satisfacerea propriilor trebuințe; - îi culpabilizează pe ceilalți pentru eșecurile sale. 12. Încercuiți manifestările comportamentale și gestuale ale unui elev cu temperament coleric: a) ridică tonul vocii; b) gesticulează amplu; c) pleacă capul; d) privește
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
scopul de a-și ajuta clienții să identifice care dintre trăsăturile lor se potrivesc cu un domeniu preferat de educație sau carieră. CPI este aplicat în general clienților în vârstă de peste 13 ani și acoperă sfera sociabilității, prezenței sociale, autoacceptării, autocontrolului. Testele de personalitate proiective încearcă să obțină o imagine a caracteristicilor de personalitate, în urma analizei reacțiilor la o serie de stimuli nestructurați, care sunt în relație cu nevoi conștiente sau inconștiente ale clientului, la dorințele și conflictele sale interne. Cele
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
prin obiectivele urmărite. Elevul trebuie învățat să aibă grijă de locul de muncă (școala, amenajarea spațiilor verzi, menținerea curățeniei), să se comporte civilizat între colegi și în locuri publice, conform statutului de elev (socializarea), să reacționeze corespunzător în anumite situații, autocontrolul (victorii, înfrângeri în competiții - ca participant, ori ca susținător al echipei favorite etc.). Colaborarea cu celelalte obiecte de studiu, îmbunătățește, eficientizează activitatea și realizează legături benefice între profesorul-diriginte, ceilalți profesori și elevi. Informațional Accesul la informație a fiecărui elev; în
Educaţie olimpică by Gynetta VANVU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101019_a_102311]
-
Ca să-i poți conduce pe alții, trebuie mai întâi să te poți conduce pe tine". Această cumpătare, dezvoltată ulterior într-o adevărată "etică a abținerii", se regăsește peste secole în ideile lui John Dewey despre disciplină, înțeleasă ca prevedere, judecată, autocontrol. Ca atare, orice discuție despre rolul și rostul școlii sfârșește prin a susține că, dincolo de aspectele instruirii, ale dobândirii de competențe tehnice într-un domeniu sau altul, se ridică, mult mai dificil și mai important, imperativul dobândirii deprinderilor, comportamentelor și
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
astfel de atribuție se divide în două părți: prevenire și stimulare 15. Este și motivul pentru care în școală s-a impus tot mai mult și într-un mod neașteptat problematica disciplinei. Sinteză a unor trăsături ca prevederea, judecata și autocontrolul, disciplina a devenit una dintre finalitățile vârstei copilăriei și explicit una dintre finalitățile școlii; în școală încă mai este asimilată controlului și puterii, și nu dezvoltării sau educației. Această asimilare s-a produs și datorită influenței semnificative a lucrării lui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
despre problemele lor; • relațiile soț-soție sunt lipsite de căldură, ori nu sunt relații de egalitate; • dezaprobările părinților sunt mult mai numeroase decât încurajările; • mamele nu sunt fericite în mediul în care trăiesc; • când copiii greșesc, sunt pedepsiți; în aceste perioade autocontrolul este mai dificil; • pentru a-și masca dezinteresul, părinții preferă să creadă că influența hotărâtoare asupra copiilor lor o au colegii sau prietenii; • timpul liber al părinților este lipsit de semnificații pozitive. Credem că acești factori valabili în SUA (unde
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Acestea trebuie la începutul unei activități, după vacanțe sau când există confuzie; întărirea regulilor în mod consecvent, calm și prompt (abordarea de tip "cazarmă" nu este necesară, deoarece scopul profesorului este de a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte autocontrolul); existența a trei abordări diferite ale disciplinei exercitate de profesor și părinte: permisivă (structurare precară), autoritară (structurare înaltă, justificare precară) și autoritativă (structurare înaltă, justificare înaltă). Adolescenții își urmează mai degrabă conștiința decât cedează presiunii colegilor, dacă au crescut într-
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
neconvingător. În primul caz, va induce teamă și retragere, iar în cel de-al doilea nu va obține ceea ce și-a propus. M. Marland 195 recomandă exersarea cu glas tare a abilității de a da ordine și instrucțiuni, și un autocontrol sporit în clasă, care să permită înregistrarea reacției elevilor. În funcție de acestea, profesorul va opera necesarele ajustări. În genere, instrucțiunile se dovedesc mai eficiente atunci când sunt rostite de o manieră pozitivă și nu negativă. Astfel: Să fii prezent marți la opt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
înțeleasă ca un "proces de creștere", ci, dimpotrivă, ca o anulare a creșterii. Dar puterea disciplinară nu este infailibilă, iar democrația, înțeleasă ca o "experiență trăită în comun" este posibilă; în acest context, disciplina trebuie asimilată cu prevederea, judecata și autocontrolul, dobândirea ei constituind unul dintre scopurile fundamentale ale copilăriei. Ideile lui John Covaleskie despre disciplină sunt influențate în mod semnificativ de concepția lui John Dewey cu privire la interes și la relația dintre interes și disciplină; în acest sens, referindu-se la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
se sinucidă din cauza aceasta”. Mulți politicieni, pentru a putea rezista până la capăt, cunosc și aplică tehnici de destresare. De exemplu, “înainte de un discurs important sau de o dezbatere dificilă, li se recomandă să facă un exercițiu de relaxare printr-un autocontrol al respirației”, spune Philippe Most. “Poți să-ți imaginezi un minunat peisaj din copilarie și să plonjezi în el, gândindu-te la o frumoasă amintire din copilărie”. Este un lucru demonstrat faptul că acțiunea politică se hrănește din viața interioară
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
vorba de fapt de două stadii relativ distincte ale reflexivității: una care însoțește calea propriu-zisă către maturizare ("reversibilitatea nu se dobândește decât în etape"24) și una care profită de realizările aptitudinale interioare ale acesteia în interesul general al practicii autocontrolului de tip cognitiv. În primă instanță, interiorizarea specifică inteligenței este pregătită și înlesnită prin cunoaștere de sine întrucât, deși par automate, mecanismele asimilării sunt întotdeauna atent supravegheate de forul reflexiv, care capătă progresiv marca unei științe de sine. Într-o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
colectivității epistemologice universale. Apoi, conștiința de sine înseamnă disciplină autoimpusă. Aceasta din urmă ajunge să primeze în orice filosofie a conduitei care adună modalități multiple de angajare în act, construind condiția unei libertăți etern-lucrătoare și întărind o componentă indispensabilă a autocontrolului. Virtuțile dianoetice și echivalentele lor pragmatice țin de ritualul unor exersări care aduc în sfera relațională a individului precepte axiologice generale și edifică astfel reguli de comportament. O viziune adecvată și cuprinzătoare proiectată asupra materiei trăirilor proprii furnizează facilitările de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
este situația lor, datorită faptului că la început s-a lucrat anarhic (ibidem, p. 172). Nu este vorba de o autocritică oarecare a capilor Securității, ci de realitatea concretă a faptului că organul de represiune funcționa defectuos la nivel de autocontrol riguros. Mai departe intră în scenă generalul-maior Alexandru Nicolski, artizan, printre altele, în acei ani, al brutalei reeducări studențești de la Pitești. „Trebuie să facem mai bine și mai repede” (ibidem, p. 190), lansează acesta, adică represiunea să devină impetuoasă și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
va organiza și coordona în mod eficient activitățile proiectate. De asemenea,educatorul trebuie să fie capabil să evalueze corect ,să regleze și să autoregleze activitatea; să formeze capacități de gândire (critică, convergentă, divergentă, flexibilă, creatoare); are capacitatea de control, de autocontrol, de autoapreciere și de autoreglare. Astfel, dascălul ar trebui să găsească modalitatea de a dezvolta la elevii săi înclinații,aptitudini,talente ascunse sub diferite măști aparente. Toate acestea devin posibile numai dacă educatorul știe să formeze și să dezvolte interesul
Coronița prieteniei by Prof. Nemţanu Sorina, Grup Şcolar Stolniceni-Prăjescu, jud.Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93022]
-
Expresivitatea la nivel elevat, solicită din partea executanților o inteligență motrică. Această se manifestă prin receptivitatea imediată, capacitatea de Înțelegere a sarcinilor motrice, care duce la ușurința Învățării și acumulării acestora. Inteligența motrică În corespondență armonioasă cu muzica, asigură totodată un autocontrol privind imunitatea la factorii perturbatori externi, care ar distruge continuitatea și calitatea activității motrice. Cu cât va fi mai bună pregătirea tehnico-muzicală și expresivă În transpunerea emoțiilor sufletești, În expresia corporală și facială, executanta va putea traduce fidel caracterul și
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
În decântarea judicioasă a mimicii În vederea integrării unitare coordonate cu fondul ideilor și sentimente ale poeziei. Vizionarea expozițiilor de pictură, sculptură, vizionare de spectacole, audiere de concerte sau prezentarea unor materiale didactice, În care să fie reprezentate capete de expresie. Autocontrolul vizual În oglinda, apoi pe perechi și În grup, sau tema de expresivitate pe care le da profesorul unui executant, care În cazul când răspunde cerințelor expresive, grupul Îl va limita. Astfel se dirijează și se exersează mimica pe o
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
trebuie să fie În amploarea Întregului corp. În acest scop ne vom prevala eficient de disciplinele din cadrul pregătirii tehnice: ramurile gimnasticii, balet, dans, spre a obține tehnica atitudinilor artistice frumoase, armonioase, mijloace care ne vor da posibilitatea și obținerii unui autocontrol fin al acestora. După ce s-au realizat acești „pași” metodologici este necesar să omogenizăm grupul, să realizăm nu numai expresivitatea dar și mișcarea unitară a tuturor executanților euritmiei, spre a reda ideile ce se desprind din text sau poezie. În
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
constant de-a lungul timpului [113]. Cu toate acestea, incidența bolii a scăzut semnificativ, atât în SUA cât și în Europa vestică, odată cu creșterea preocupării pentru ameliorarea controlului glicemic. Astfel, în aceste zone, dacă înainte de introducerea insulinoterapiei intensive și a autocontrolului glicemic riscul global al unui pacient cu T1DM de a dezvolta proteinurie clinică în decursul vieții era de aproximativ 50%, astăzi acest risc a scăzut sub 25% [108]. Excesul de mortalitate este prezent la pacienții cu T1DM în toate stadiile
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
cu terapie intensificată, iar procentul pacienților care au evoluat din stadiul incipient în cel clinic al BRD a fost de 100% în primul lot, comparativ cu 22% în lotul tratat cu insulinoterapie intensificată (minimum 3 prize de insulină zilnic plus autocontrol). Studiul Oslo a demonstrat [47] că valorile hemoglobinei glicozilate (HbA1) se corelează semnificativ cu procentul pacienților care dezvoltă proteinurie clinică după 7 ani de urmărire. Studiul Stockholm a comparat două loturi de pacienți, unul tratat prin insulinoterapie convențională și celălalt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
de momentul și corectitudinea diagnosticării și protezării, precum și de calitatea programului de intervenție. În formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copiii deficienți de auz un rol important îl ocupă educația senzorială care vizează formarea și dezvoltarea controlului și autocontrolului vizual, vibrotactil, kinestezic și a auzului rezidual pe care se bazează procesul de articulare verbală. Activitatea de educare a auzului se desfășoară în cabinete izolate fonic și de audiologie educațională, dar și în cadrul activităților frontale cu toți copiii sau cu
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
fi făcute de la vârste foarte mici sub forma unor interacțiuni simple în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li se explică motivele pentru care există reguli reușesc mult mai bine să le interiorizeze și să le folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și de a retrăi emoțiile celuilalt; simpatie: capacitatea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu pumnul în masă. Trăsătura de furie Îmi fierbe sângele în vine. Nu suport să fiu dojenit. Mă înfurii foarte repede. Iritabilitatea Mi se întâmplă foarte des să am o dispoziție proastă. Atunci când sunt obosit(ă), îmi pierd foarte repede autocontrolul. Cred că sunt mai degrabă susceptibil(ă). Susceptibilitatea emoțională Un eșec îmi provoacă mai multe griji decât ar trebui. Mi se întâmplă să plâng fără nici un motiv. Sunt foarte des deprimat(ă). Notă: Adaptat după Baron și Richardson, 1994, p.
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
2007, p. 43; Mucchielli, 2005, pp. 163-187; Abric, 2002, pp. 16-25; Duck, 2000, p. 14 etc.). De exemplu, locutorul se caracterizează prin anumite date de ordin fizic, psihic, socio-economic, cultural etc., manifestă, în realizarea actului comunicativ, un anumit grad de autocontrol 12 (inclusiv al emoțiilor vezi mai jos)/autocenzură (diferit de la un locutor la altul și chiar pentru același locutor, în situații diferite de comunicare), anumite căi de autoprezentare 13, comunică verbal, nonverbal și paraverbal într-o anumită manieră (vezi ticurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
partenera soțului, prietena confesoare, colega cu disponibilitate (sau nu) pentru discutarea unor probleme de ordin profesional, profesoara ilustrând o bună pregătire de specialitate, respectiv psiho-pedagogică etc.; de la un rol la altul pot varia strategiile politeții pozitive sau negative, gradul de autocontrol/autocenzură, gradul de implicare afectivă, raportul dintre rațional și afectiv etc. De asemenea, mijloacele valorificate în comunicare se nuanțează atât la nivel verbal, cât și paraverbal și nonverbal vezi, de exemplu, cuvintele și expresiile folosite în comunicarea de tip familial
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]