KorAP: Find »[drukola/base=autoevaluare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...43 44 45 ...195 >

4,874 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

critică a metodologiei și a utilizării metacogniției, cu generarea de noi ipoteze, dezvoltări. 6. Evaluarea este criterială, cu metode alternative de verificare, cu valorificarea evaluărilor continue, prin comparare cu cea inițială, cu analize critice a elementelor antrenate, cu apel la autoevaluare, cu formularea de decizii și soluții de reglare, de aplicare și în alte contexte. Care pot fi cerințele-criterii care să mențină echilibrul deconstrucție-construcție-reconstrucție în flexibilizarea proiectării adoptării variantelor metodologice, după evoluția internă și externă a elementelor sale în diferite contexte

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
activităților, a proceselor, a motivațiilor, a relațiilor interactive, a rolurilor în diferite situații și contexte relevante pentru complexitatea realității. • Evaluarea nivelului de integrare a tuturor elementelor formate nu separat, pentru că așa dovedește competențe necesare performanței, integrarea evaluării cu autoeducația și autoevaluarea. • Trecerea de la măsurarea randamentului, de la selecție și de la verificarea doar a cunoștințelor la urmărirea progresului până la performanță, evaluarea acum a tuturor dimensiunilor personalității. • Aprecierea efectelor acestei formări prin apelul la punerea în situații de mobilizare complexă și la metode alternative

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a evaluatorilor implicați, constatăm că a generat evidențierea unei game ample de sensuri ale abordării ei: ► Pedagogic, fiind strâns corelată cu metodologia educațională, în contextul paradigmei curriculumului, evaluarea poate deveni: • importantă prin rolul de sursă de retroacțiune pentru remediere, prin autoevaluare pentru maturizare și motivare în obținerea reușitei, • relevantă prin modul cum se realizează prin comunicare, • funcțională prin rolurile diferite îndeplinite în evoluția procesului în raport cu momentul aplicării (funcția diagnostică și de planificare, funcția formativă și de reglare, funcția sumativ-integrativă și de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
folosite (Belleau, 2000). ► Evaluarea implică și aspecte psihologice, evidențiate în analiza, interpretarea diferitelor produse ale învățării, îndeosebi acum a competențelor, căci ele reflectă procesul de adaptare la situație, la contextul pentru realizarea sarcinii, în luarea deciziilor, ca și în realizarea autoevaluării, autoreglării (Aubert și Gilbert, 2003, pp. 29-31). Dar pentru că, în paradigma behavioristă, se pune în centru măsurarea (conform unor reguli, criterii, atribuții, niveluri) și apoi aprecierea calitativă, obiectivele urmărite se traduc în indicatori observabili care reflectă respectarea și raportarea la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
fără utilizări trunchiate, în sine, formal. În acest context al schimbării de paradigmă și aici, nu este favorabilă, de exemplu, limitarea doar la evaluarea proceselor învățării, deși sunt esențiale (Scallon, 2004, pp. 21-23): etapele, pașii, factorii, sprijinul continuu, metacogniția, autocorecția, autoevaluarea, feedbackul și reglarea oportună, folosirea reflecțiilor, colaborarea și coevaluarea. Sau evaluarea nu se poate rezuma numai la a găsi soluții pentru rezolvarea de probleme reale, ci pentru orice dimensiune a dezvoltării personalității, să fie multireferențială (Bonniol și Vial, 1997, p.

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ca funcții (pentru ameliorarea învățării formativă, pentru un bilanț al achizițiilor certificativă sau pentru motivarea educaților), • criterii (definirea celor privind calitatea, evaluarea criterială mai mult decât cea normativă, cu precizarea de criterii minimale și de perfecționare), • ca actori implicați (favorizează autoevaluarea pentru dezvoltarea autonomiei, realizarea prin coevaluare sau evaluare reciprocă), • ca instrumente (grile de analiză criterială de performanțe sau dosarul de învățare portofoliul, mijloace metacognitive). Toate aceste fațete de abordare, analiză, realizare trebuie să se refere în principal la evaluarea competențelor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Achiziții integrate versus evaluarea de achiziții izolate • Evaluarea este integrată în procesul învățării, ca evaluare formativă, cu utilizarea feedbackului, în prelungirea activității de învățare. • Evaluarea și învățarea sunt momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
momente distincte. Mai ales evaluarea sumativă a întreținut mult timp separarea lor. Autoevaluare versus a fi evaluat • Evaluarea curentă, în timpul învățării se deose bește de evaluarea sumativă. Educatul participă, pe diferite criterii, la evaluarea achizițiilor sale, autonom, prin autocontrol, autocorectare, autoevaluare, prin angajarea lui în procese de reglare, de adaptare a mijloacelor de ameliorare. • Educatul nu evaluează propriile producții. Evaluarea cere implica rea totală a lui în prezentarea riguroasă a achizițiilor. Istoria evaluării în educație a surprins abordări tradiționaliste sau actualizate

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin mobilizarea achizițiilor în diferite situații practice de verificare a aspirațiilor, de prevenire a eșecului. Totuși se constată că practic (Perrenoud, 1999, pp. 12-14) nu se aplică evaluarea formativă din variate motive: de la înțelegerea rolului ei până la aplicarea și

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
progresivă, a dezvolta capacitatea de reflecție sau de mobilizare pentru efort și succes sau de formulare a unor așteptări față de posibilitatea rezolvării unor probleme mai dificile și după criterii mai exigente. • Favorizează dezvoltarea educatului prin informarea asupra procesului învățării, pentru autoevaluare continuă, ca apoi să-i ghideze conduita spre ameliorarea acestuia, până la realizarea obiectivelor propuse. Iar nu vizează informarea asupra certificării finale a dezvoltării globale, în raport cu standardele curriculare date. • Este legată de paradigma constructivistă, de paradigma interpretării și de paradigma calității

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
organizatorică, managerială. • De completare a unui lanț de asemenea evaluări și interpretări. • De analiză a drumului spre performanță la nivel de grup mic, prin dezbatere. • De pregătire a testării finale, prin surprinderea situațiilor reale, la momentul oportun. • De corelare cu autoevaluarea continuă. • De urmărire în timp (panel), pentru comparare sau unificare criterială a evaluărilor parțiale. Condiții de eficiență, calitate • Principii de bază de respectat: să se sesizeze dificultățile în timpul procesului efectiv de învățare, să se formeze reprezentări clare despre situația constatată

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
scrisori către alți colegi, organizarea de dezbateri ulterioare în temă, organizarea unor runde de interpretări, colectarea de opinii postexperiență, recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a-și dovedi eficiența și în cunoașterea participării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
utilizate distinct sau în combinare variată și alte instrumente: teste, seturi de reguli, note de completare sau explicare, baze de date, înregistrări audio sau video, raportarea la educații cu rezultate bune, grile de observare sau matrice criteriale, chestionare, fișe de autoevaluare sau de autoestimare, exerciții de verificare parțială, liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale diferitelor sarcini rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
autoestimare, exerciții de verificare parțială, liste cu elemente neînțelese, analize individuale sau în grup ale diferitelor sarcini rezolvate. • Instrumentele utilizate se bazează pe corelare și alternanță (grile de evaluare, matrice, liste de verificare, efectuarea de sarcini variate, lucrări aplicative, chestionare, autoevaluări, schematizări, inventarea unui dialog, reformularea de probleme, explicații). 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații Această nouă (micro)paradigmă a evaluării, pusă în serviciul pedagogiei formării competențelor prin integrarea în practică a achizițiilor învățării, dă un răspuns la o dublă preocupare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și utilizarea de situații de performanță în evaluare, în locul testelor standard, la utilizarea de situații autentice, din viața reală, prin recurs la interactivitate în formare și în mobilizarea tuturor achizițiilor integrate, prin apelul la comunicare profesor-elev în examinare, prin valorificarea autoevaluării. Astfel se evaluează aspectul multidimensional al celor învățate (nu ca în behaviorism, separat pe dimensiunea cognitivă, afectivă, psihomotrică), ci toate, pentru a verifica și aprecia cum se combină în situația reală de rezolvat (de la cunoștințe, la atitudini, motivații). Practic, aceste

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
direct, • în studierea și interpretarea situațiilor reale date, • în derularea procesării mentale a datelor, • în aplicarea soluțiilor formulate individual sau în grup, • în modalitatea de prezentare a interpretărilor și argumentelor, • în participarea la dezbaterile și negocierile din grup, • în realizarea autoevaluării sau a evaluărilor reciproce. B. Procedee, instrumente bazate pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
variat, • conceperea de soft-uri sau alte programe, • implicarea în conceperea și rezolvare de proiecte de cercetare, • rezolvarea unor studii de caz critice, • alcătuirea de portofolii tematice, • propunerea de probleme practice cu caracter creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală și comparativă pe criterii, • reflecția personală asupra progresului, • autoevidența reușitelor/eșecurilor, • raportarea la așteptări sau la experiențe

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
elev, prin sarcini relevante, care-l interesează, prin angajarea diferențiată sau prin cooperare, prin varietatea sarcinilor sau prin focalizarea pe situații, experiențe reale. ► Să fie atent la conduitele inadecvate, lipsite de respect, prin apelul la comunicarea nonverbală și paraverbală, la autoevaluare, la redirecționarea activității către alte sarcini, delegarea de noi responsabilități, chiar aplicarea de sancțiuni, prezentarea consecințelor, prevenirea escaladării spre tensiuni și conflicte sau chiar oprirea activității în caz de indisciplină generalizată, găsirea de soluții pentru schimbarea regulilor, stabilirea de convenții

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în acest spirit: la nivelul strategiei generale și specifice, al conceptelor și al paradigmelor promovate prioritar, al valorilor educaționale și profesionale, al deciziilor concrete, al statutului și al rolurilor educatorului. Față de complexitatea rolurilor educatorului în leadership, iată câteva întrebări-criterii de autoevaluare, pentru pregătirea și realizarea acestora: Ce strategii îmi pot asigura succesul în relația cu obiectivele și cu educații? Ce strategii pot utiliza pentru a încuraja dezvoltarea relațiilor de comunicare și colaborare cu și între aceștia? Cum să mențin echilibrul între

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
dispoziția, entuziasmarea, cerința, rugămintea, aluzia, amenințarea, încrederea, ordinul, povața, lămurirea, încurajarea, stimularea, recompensa, perspectiva, modelul, recunoașterea, lauda, atribuirea de roluri, premierea, mustrarea, reproșul, observația, indiferența, ironia, blamarea, avertismentul, amânarea, etichetarea, pedeapsa, supravegherea, interdicția, atenționarea asupra consecințelor, evaluarea criterială, evaluarea reciprocă, autoevaluarea, reflecția personală, punerea în diverse situații, simularea, utilizarea tradițiilor, organizarea de întreceri, elaborarea de proiecte acționale corective sau ameliorative, utilizarea mijloacelor audio-vizuale, acceptarea riscurilor, cunoașterea și îndepărtarea situațiilor de blocaj (interese minore, critică rigidă, conformism, sentimente de inferioritate, limbaj descurajant

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
să interiorizeze și să aplice valori variate, • să-și antreneze înțelegerea și creativitatea, • să analizeze cu curaj și să depășească obstacolele, • să participe la proiecte alternative și decizii, • să cunoască și să aplice criterii obiective și raționale în de evaluare/autoevaluare, • să dovedească că progresează în maturizare și în afirmarea independenței, • să se detașeze de spiritul comun, • să manifeste spirit critic-constructiv, • să dovedească atitudine deschisă mereu spre noi abordări ș.a. Educația morală clasică, prin metodologia ei specifică previne și rezolvă stările

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
la înțelegerea, evaluarea, rezolvarea de probleme, ameliorarea situațiilor date, folosirea instrumentelor și a reflecției în perfecționarea practicii. • Devine o (micro)paradigmă epistemologică a practicii, din care pot deriva altele: pragmatic-pozitivistă, pragmatic-interpretativă, pragmatic-critică, pragmatic-formativă ș.a. de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. • Sinonime, variante = participativă, cercetare a practicienilor, acțiune

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a practicienilor, acțiune practică științifică, colaborativă, descoperire cooperativă, descoperire apreciativă, practică de emancipare, cercetare a profesorilor. Ele reflectă diferite abordări, probleme, poziții, epistemologii, abordări ideologice, tradiții, diferite contexte. • Cuprinde acțiuni de proiectare și desfășurare de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de înțelegere a proceselor reale, de învingere a dificultăților prin noi ipoteze și soluții. Este un proces de examinare a practicii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
practician, pentru a fi critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să folosească erorile sau reușitele, cum să-și autoanalizeze și adapteze strategiile, să depășească rutina, să-și recunoască limitele propriei experiențe, să aplice și alte criterii de autoevaluare. • Atitudinea și demersul euristic al educatorului: constată problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Direcțiile influențării formării și autoformării. • Aplicarea strategiilor active în predare-învățare, educare. • Eficiența metodelor, instrumentelor în învățare, educare. • Competențele persoanelor implicate în cercetare-acțiune

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
pentru desfășurarea unui proces de căutare a rezolvării unei situații problematice, indică modul de colaborare în investigare, valorificare a resurselor, găsirea de alternative în rezolvare, clarificarea tensiunii în identificare, interpretare, aplicare., cu tensiuni între valori.. Reflexivitatea este esențială pentru autointerogare, autoevaluare, cu rolul dominant în dezvoltarea profesională a practicienilor prin soluționarea problemelor contextului, prin experimentul de intervenție în ameliorarea situației. • Acțiunea-formare-cercetare în educație: pentru cercetarea obținerii succesului, pe ruta profesională individuală sau colectivă, în dezvoltarea profesională și cercetarea eficienței instituției. Fiecare

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]