2,378 matches
-
Franța, a exclamat: „La Fayette, nous voilấ” (La Fayette, iată-ne). Era un omagiu postum adus acestui brav general. Tot în amintirea sa, în 1916, un grup de 5 aviatori americani au format escadrila La Fayette, rămasă legendară. Corpurile acestor aviatori odihnesc azi în pămantul Franței, în parcul St.Cloud. Vizitez facultatea de agronomie, plecând de acolo cu un maldăr de broșuri referitoare la situația producției vegetale și animale. De aici mergem spre nord, intrăm din nou în partea de vest
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
comandantul primului Regiment de Infanterie al Gărzii Naționale. Nu e prea mare distracție aici, pentru că sufletul meu aparține cavaleriei, dar, oricum ar fi, îmi voi face datoria. Am avut o nouă dispută cu papà, deoarece am plecat cu Wright 71, aviatorul, și i-am trimis o scrisoare spunându-i câteva lucruri pe care nu voia să le audă, dar acum totul s-a liniștit. M-am distrat foarte bine în pădure împușcând cerbi și am avut și vreme bună. Am văzut
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
regiuni germane. 2 Prințesa Lucien Murat, născută Violette de Rohan, frecvent în vizită la Posada. 3 Prințul Barbu Știrbey (1872-1946), om politic, căsătorit cu Nadeja, sora mai mare a lui George-Valentin Bibescu, soțul Marthei Bibescu. 4 George-Valentin Bibescu (1880-1941), diplomat, aviator, președintele Federației Aeronautice Internaționale din 1932. Soțul Marthei Bibescu din 1902. 5 Wilhelm al II-lea (1859-1941), rege al Prusiei și împărat al Germaniei (1888-1918). 6 Frederic al II-lea, cel Mare (1712-1786), rege al Prusiei începând din 1740. 7
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
făcut împreună o excursie în Bulgaria. 69 Referire la Boris (1894-1943), viitorul țar al Bulgariei (1918-1943). 70 Krupp von Bohlen und Halbach, familie de industriași germani, cunoscuți mai ales în domeniul metalurgiei. 71 Posibil Orville Wright sau Wilbur Wright, doi aviatori prieteni cu George-Valentin Bibescu, care au primit concomitent brevete de piloți de la Aeroclubul Franței în ianuarie 1909. 72 Prenumele, pentru intimi, al prințului moștenitor al României, Ferdinand. 73 Soția prințului Wilhelm de Wied, viitor rege al Albaniei, nepotul reginei Elisabeta
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Poet persan (mort cca. 1214), autor al unor renumite catrene. 89 Regele Albert I al Belgiei (1909-1934). 90 Paul Lebaudy (1858-1937), constructor francez de dirijabile. Cu primul dirijabil englez, Morning Post, a efectuat în 1910 prima traversare a Canalului Mânecii. 91 Aviator francez, apropiat al lui George-Valentin Bibescu, soțul Marthei Bibescu. 92Contele Geldern nume sub care s-a înregistrat Kronprinz-ul la Hotelul Erbprinz din Weimar, în iulie 1909, unde s-a întâlnit cu M.B. 93 Oraș din Persia, văzut în călătoria
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
are frumusețea lui. Beduinul care cu răbdarea unui sfânt călătorește pe cămilă săptămâni prin deșertul arid, plin de dunele aurii de nisip, dar în final răsplătit de binecuvântarea oazei care-i oferă răcoarea umbrei unor palmieri și apă de băut; aviatorul care traversează cerul înstelat al nopții și privește la luminițele din satele și orașele lumii peste care trece, la munții falnici cu pletele albe de nămeți sau la puzderia și forfota de luminițe, din marele metropole, văzute de la 11 km
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a găsit foarte repede zăcămintele soțului,,. Acesta, ,,Nechifor Lipan stătea "pe spate cu fața în jos""... Întradevăr, numai visând pe spate cu fața în jos poți debita elucubrații de genul: ,,Poezia "Sburătorul" de Ion Has Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români", ,,Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889"; ,,Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viața sa"; ,,Toma Alimoș era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână își ținea mațele și cu o mână se
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
comuniștilor bulgari, Todor Jivkov, ce insistă pe componentă militară. Se construiesc fortificații, porturi, șosele, aerodromuri, cresc importurile de armament, „sosesc sute de foști specialiști militari hitleriști și specialiști militari americani, care reorganizează armata iugoslavă și care învață pe ofițerii și aviatorii lui Tito să mânuiască armamentul american și german.” Efectivele iugoslave depășesc mult cifrele forțelor armate ale Ungariei, României, Bulgariei și Albaniei, luate împreună. Aflăm amănunte cu privire la procesul din martie 1950 de la Sofia, unde potrivit spuselor sale s-ar fi aflat
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Un asemenea exemplu îl constituie grupul condus de căpitanul N. Trocan, ce acționa în zona de confluiență dintre Gorj și Mehedinți. A fost procurat pe această cale un cifru secret care să înlesnească legăturile cu străinătatea. Din nefericire, bravul ofițer aviator a fost arestat prin trădare și acțiunile au încetat. La festivitățile din localitatea reședința de județ, TârguJiu, prilejuite de a șasea aniversare a zilei naționale a României, 23 august, a luat cuvântul și V. Dăescu, din partea organizației județene P.M.R. Gorj
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
mărețe, dar întotdeauna nesemnificativ. Momentul alocat credinței este infim sau inexistent în bugetul de timp. Pentru nici un oficial ispășirea pedepsei prin credință nu este o soluție serioasă. De aceea preferă să angajeze, pentru reeducare, personal din orice domeniu laic de la aviatori, muzicieni și chimiști la juriști și psihologi -, dar în nici un caz preoți sau personal bisericesc. Aceștia din urmă sînt bătaia de joc a tuturor autorităților: "preoți penali" sînt numiți cu dispreț (de parcă ceilalți nu sînt "psihologi penali", "juriști penali" etc
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai bine ancorați în lumea exterioară pușcăriei, membri importanți ai breslelor lor, în general oameni onești, cu legături morale puternice, dedicați meseriilor lor: medici, preoți, psihologi, sociologi etc. Chiar dacă unii dintre ei au avut alte calificări înaintea angajării în penitenciar (aviatori, muzicieni, sportivi etc.), au reușit să interiorizeze valorile noii meserii, depunînd eforturi pentru pregătirea profesională. Nici eroi, nici sfinți deși doar din rîndul lor ies astfel de personaje -, ei își raportează conduita nu la valorile organizației, ci la cele ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sau înlocuirea lor cu preoți. Căci dacă penitenciarul este locul penitenței, călăuzătorii morali trebuie să fie slujbașii lui Dumnezeu, și nu apostolii lui Marx. Și cum pot fi priviți altfel cei care conduc închisorile, dacă ei preferă să angajeze militari, aviatori, sportivi, muzicieni sau oameni cu orice altă calificare (adeseori chiar fără nici o calificare) în funcțiile reeducative, dar preoți în nici un caz? Este evident că o reafirmare a rolului credinței în lumea penitenciarelor este o acțiune care trebuie să se producă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Au rămas aici doar oameni în vârstă. Tinerii au plecat în cele patru zări. Bătrânii pleacă numai când le vine rândul și atunci, pe ultimul drum. În casa cea veche și crăpată s-a mutat un bărbat în vârstă, fost aviator. Un om sărac, cu o pensie mică cât și a fiicei profesorului. Omul părea ursuz. Poștașul n-a avut noroc. Deși aviatorul îi dădea bacșiș, îl lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
atunci, pe ultimul drum. În casa cea veche și crăpată s-a mutat un bărbat în vârstă, fost aviator. Un om sărac, cu o pensie mică cât și a fiicei profesorului. Omul părea ursuz. Poștașul n-a avut noroc. Deși aviatorul îi dădea bacșiș, îl lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-au împrietenit însă, încât poștașul de câte ori trecea pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
îi dădea bacșiș, îl lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-au împrietenit însă, încât poștașul de câte ori trecea pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru un pahar mare de țuică. După ce bea și el două pahare, începeau poveștile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru un pahar mare de țuică. După ce bea și el două pahare, începeau poveștile...Odată, povestea aviatorul ne-am rătăcit pe mare. Zburam la șase mii de metri altitudine. Fuseserăm urmăriți de două avioane inamice. Când ele s-au apropiat de noi și ne aflam în mare pericol, am executat un picaj abrupt de trei mii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
a spus: Vino să vezi. Și mi-a arătat blindajul din dreptul pieptului meu. Dacă nu era ăsta, erai mort. Uite, aici, glonțul! Poștașul pleca mulțumit după ce asculta astfel de povești și își bea țuica, oferită cu prietenie de fostul aviator. A doua zi revenea, avea de adus scrisori, ziare, telegrame și pensiile bătrânilor din cartier. Când își termina mai repede treaba, se oprea la ușa noului chiriaș al casei celei vechi, care îi povestea alte întâmplări adevărate. El ajunsese să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
un vânt mai puternic să o dărâme. Nu se ocupa nimeni de ea, n-o repara, n-o văruia. Tencuiala se zdrobea, crăpăturile se lărgeau, ferestrele se strâmbau, geamurile plesneau, poarta de fier forjat se închidea mai greu, scârțâia. Fostul aviator venea, pleca, încuia și descuia ușa masivă de la intrare fără să se uite în jur. La început s-a uitat, dar când a văzut câte sunt de făcut a renunțat. Cu puterile scăzute și voința tocită de timp, drăcuia uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
hardughie. Și găsea un motiv, cel mai cunoscut pentru el războiul. Apoi se întindea liniștit în pat și-l aștepta pe poștaș. Dar nu se mai supăra ca altădată dacă întârzia, fiindcă deveniseră prieteni, buni prieteni. Într-o zi fostul aviator era plecat la o întrunire cu foștii colegi de aviație. Norocul i-a surâs încă o dată. Pe stradă a trecut în viteză mare, zguduind pământul, un camion plin cu piatră de construcție pentru șantier. Casa fostului profesor de renume, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Cât în zece biblioteci. Dar ce să faci cu ele? Sunt vechi, nici anticariatul nu le mai primește. Dacă le vindea cineva la timp, lua bani, nu glumă, pe ele. Acum sunt bune doar pentru foc... Întors de la întrunire, fostul aviator spunea: Casa asta trebuia dărâmată de mult. Dacă primăria n-a făcut-o, s-a prăbușit singură. Era veche, nu se putea face nimic cu ea. Toate lucrurile au un sfârșit. Municipalitatea o să-mi dea altă locuință, doar am la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de zbor în război... După doi ani, Primăria a curățat locul de dărâmături. Peste încă doi ani, Universitatea a hotărât să pună în locul acela o placă comemorativă în amintirea savantului ce locuise acolo descoperitorul unei teorii generale în domeniul ciberneticii. Aviatorul În somn se visa de multe ori în avion. Numai în zbor mă visez, survolând cerul înalt, se lamenta încercând să se liniștească. Se ridica din pat, se așeza la marginea lui, rămânea cu capul aplecat și se gândea. Își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
război, îl avea în cameră, pe măsuța de lângă pat. Câte un vecin îi spunea: renunță la el, cumpără-ți unul cu tranzistori, e mai mic și n-are nevoie de antenă. N-am încredere în cele de-acum, răspundea fostul aviator. Înainte se făceau lucruri trainice. Nu renunț, m-am obișnuit cu el. Și asculta știri, muzică de la aparatul cel vechi. Noaptea nu asculta radioul, vorbea cu soba. Un obicei din tinerețe. Deschidea portița, își aprindea țigara, sufla fumul pe gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
visat, se bucura. Bucuria n-a ținut mult. După un timp se visa pe aerodrom. Ceilalți plecau în misiune, el rămânea la sol. Avioanele se întorceau și el tot visa, nu se trezea, stătea pe pământ și le privea. Fostul aviator coborî din pat, se apropie de radio și-l deschise. Fanfara cânta un marș înălțător. Un marș de pe vremuri, își spunea. O muzică ce se urcă la suflet. Aș vrea să dorm legănat de marșuri, ca un răpăit de ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
mă simt în apele mele. Poate există o înrâurire nefastă de atunci, de când mă lansam dezinvolt spre înălțimi. Uneori aveam amețeli, îmi vâjâiau urechile și capul, dar mă avântam mai sus. Cândva aș fi vrut să zbor deasupra Everestului... Bătrânul aviator privi ferestrele albastre. Aprinse o țigară, trase primul fum. Mintea parcă i se limpezea, gândurile sumbre se risipeau, razele albe inundau încăperea. Hotărî să meargă la aeroport, să vadă piloți, parașutiști, acrobații, picaje. Spera ca amintirile chinuitoare din trecut să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
41 Stadionul / 45 Audioviziune / 49 Casa somnului / 55 Cântăreții de jazz / 58 Turiștii / 63 Ștrandul / 66 Așteptarea / 69 Vacarm de familie / 73 Trandafirii galbeni / 79 Perpetuum mobile / 83 Alias / 86 Câinele / 91 Casa natală / 97 Copacul / 101 Casa veche / 106 Aviatorul / 111 Călătoria / 115 Șezlongul / 119 Despre Ștefan Amariței și podul său de piatră / 123 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA Norocul ajută pe cei tari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]