1,974 matches
-
de la forma M-B-M. la forma B-M-B. Alte contribuții în domeniul monetar se referă la faptul că masa de bani trebuie să aibă acoperire în mărfuri și la definirea dobînzii ca progenitură a banului. Aristotel sesizează rolul factorului uman în creșterea avuției sociale, importanța educației, a științei, a sănătății etc. De asemenea, el subliniază rolul comerțului, în special al celui exterior, ce rezultă din necesitatea schimbului, care are la bază separarea, autonomia producătorilor, specializarea lor în condițiile diversificării necesităților și accentuării diviziunii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economiștii secolelor următoare. 2.2. EPOCA MODERNĂ De la apariția Tratatului de economie politică (1615) al lui Antoine de Montchrétien au trebuit să treacă 161 de ani pentru ca știința economică să capete cu adevărat o substanță, în opera lui Adam Smith, Avuția națiunilor, considerată piatra de temelie a științei noastre. Între timp, în 1771, abatele Baudeau avea să publice Prima introducere în filosofia econo-mică, iar după el și alți autori s-au manifestat pe marginea acestui subiect. Totuși, pînă astăzi, filosofia economică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
politici s-au interesat de economie deoarece și în măsura în care ea este un sistem de gîndire socială. Fiziocrații vor considera economia ca știință a dreptului natural. Gînditorii utilitariști erau filosofi, ca D. Hume, sau juriști, ca J. Bentham. Înainte de a scrie Avuția națiunilor, Smith însuși scrisese Teoria sentimentelor morale, pe care o considera mai importantă. Astfel, ieșită din filosofia politică și împărțind cu aceasta același obiect de cercetare (spațiul social), Economia politică se va individualiza rapid, utilizînd concepte specifice. Înțelegerea originilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu Say, refuză reducerea economiei la o știință a bogăției confirmă holismul fiziocraților, în opoziție cu individualismul clasicilor. Individualismul presupus de economia politică a fost multă vreme acuzat de a fi la ori-ginea aparentei contradicții dintre Teoria sentimentelor morale și Avuția națiunilor. În prima lucrare, Smith descrie pe larg simpatia pe care oamenii o demonstrează în mod spontan unii față de alții; în a doua, el face din interesul individual singurul motiv al schimbului. De unde ideea unei ideologii economice a cărei specificitate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
tot integrat. Prin intermediul bursei, economia de piață efectuează zilnic o evaluare a principalelor sale active productive. Prin intermediul ei, activele se transferă de la "pesimiști" la "optimiști", adică la cei care cred că pot face mai mult cu activele existente. Astfel, alocarea avuțiilor este permanent rezultatul acumulărilor din trecut. Aici, ingerințele din partea statului nu pot fi decît dăunătoare. 5.3. CULTURĂ ȘI SUBIECTIVITATE Știința economică este, cum spunea Max Weber, o știință a realului; urmărim să cunoaștem realitatea vieții în unitatea ei caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
referitoare la obiectivitatea științei noastre, privind funcția și structura logică a conceptelor cu care aceasta lucrează, la semnificația teoriilor economice. La începuturi, economia politică a fost mai curînd o tehnică, privea realitatea în mod univoc și practic, scopul fiind sporirea avuției. Dar ea nu era doar o tehnică nici atunci, pentru că era integrată în filosofia dreptului natural și în viziunea raționalistă despre lume și viață. Aceasta era considerată ceva de la sine înțeles; problemele abordării raționale a realității sociale aveau să apară
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
contagioase, cămine pentru săraci și aziluri pentru călători și străini, astfel că Grigorie din Nazianz ajunge să vorbească de un intreg nou oraș, anume Vasiliada. Dintotdeauna, cei trei Sfinți Capadocieni nu s-au simțit atrași și fermecați de lux și avuție, care, după cum mărturisește Sfanțul Vasile, deseori desparte pe om de Dumnezeu: „este mai bine să fim săraci, dar aproape de Hristos, decât să avem toate bogățiile vieții și să fim lipsiți de comuniunea Lui”{\cîte 50}. Într-una din epistolele sale
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
mătase, nici n-am fost fermecat de mesele grase, ... mama ticăloasa a poftelor lascive; nu mi a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați de avuții nenumărate care le aduc puțină desfătare și multă osteneală. Mie-mi place pâinea de orz și drept dulceața sarea, îmi place să am o masă sobra iar drept băutură treaza apă; aceasta e pentru mine bogăția cea mai bună și
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
inteligent, "cu cât este mai elevat, cu atât mai tare duce dorul vieții"? Spiritul, ca să nu mai lungim vorba, ni se înfățișează, și nu numai în admirabila poezie a lui Eminescu, mereu însetat de real și fermecat de pricăjitele noastre avuții. Da, atracția gravitațională e dublă și perfect cumpănită: concretețea jinduiește după gândire, iar duhul e nesățios de cuprinsul multiform al materiei... Interpretarea Luceafărului se cade să fie făcută mai cu nepărtinire și părăsind teza sumară și greșită cum că numai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada anilor 1940-1947, perioadă în care a contribuit la cercetarea și valorificarea avuției culturale românești 3. În plan politic, în acei ani zbuciumați din istoria României, când amenințări grave deveneau iminente și priveau direct soarta țării, Alexandru Lapedatu, în calitate de membru al Partidului Național Liberal și de președinte al organizațiilor liberale din Ardeal, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și celelalte muzee din Cluj. Nu în ultimul rând, Lapedatu a intervenit pentru ca Muzeul Național de Antichități să-și păstreze caracterul de muzeu național 38. Se poate astfel spune că activitatea lui Alexandru Lapedatu de apărare, cercetare și valorificare a avuției culturale românești nu a contenit de-a lungul timpului. El a desfășurat o activitate bogată și lăudabilă sub acest aspect, în interesul promovării și dezvoltării culturii românești. 34 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 34. 35 Ibidem, p. 35. 36 Ioan Opriș
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Cetății pierdute (Aleoo ee Polis!), căzând sub săbiile ienicerilor împlătoșați. Giustiniani însuși e rănit și condus la corăbiile lui de pe mare. Frații Guacchardi părăsesc ultimul turn al zidului. Palatul imperial al Blahernelor este și el abandonat de venețieni. Urmează jaful avuțiilor și pângărirea simbolurilor puterii, culturii și credinței bizantine. Evangheliile sunt puse pe foc pentru a se recupera aurul miniaturilor, sunt smulse odoarele de aur, argint și pietre prețioase, alături de cruci, potire, cădelnițe, chivoturi; icoanele sunt luate pentru ramele de aur
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în Discursuri de recepție la Academia Română, Ediție îngrijită de Octav Păun și Antoaneta Tănăsescu, Editura Academiei Române, București, 1980, p. 167. 65 fost după dispariția lui Nicolae Iorga, în perioada anilor 1940-1947, perioadă în care a contribuit la cercetarea și valorificarea avuției culturale românești 3. În plan politic, în acei ani zbuciumați din istoria României, când amenințări grave deveneau iminente și priveau direct soarta țării, Alexandru Lapedatu, în calitate de membru al Partidului Național Liberal și de președinte al organizațiilor liberale din Ardeal, a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și celelalte muzee din Cluj. Nu în ultimul rând, Lapedatu a intervenit pentru ca Muzeul Național de Antichități să-și păstreze caracterul de muzeu național 38. Se poate astfel spune că activitatea lui Alexandru Lapedatu de apărare, cercetare și valorificare a avuției culturale românești nu a contenit de a lungul timpului. El a desfășurat o activitate bogată și lăudabilă sub acest aspect, în interesul promovării și dezvoltării culturii românești. 34 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 34. 35 Ibidem, p. 35. 36 Ioan Opriș
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Dumont), un ansamblu distinct și coerent de elemente care ascultă de o logică proprie. Apoi, economia începe să fie considerată o entitate distinctă, în special după cele Două tratate de guvernare civilă, ale lui John Locke, dar mai ales după Avuția Națiunilor lui Adam Smith. Preluînd ideea lui Mandeville din celebra Fabulă a albinelor, potrivit căreia viciile private fac beneficiile publice, Smith susține că "mîna invizibilă" face ca egoismul să garanteze binele comun și că activitățile economice își au propriile legi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mențină și să îmbunătățească poziția oligarhilor, care dețin majoritatea capitalului din țara respectivă. Creșterea economică reprezintă un obiectiv periferic. Revoluția constituie singura cale de ieșire din acest sistem. Există cîteva trăsături comune ale acestor oligarhii. În primul rînd, veniturile și avuția sunt distribuite extrem de inegalitar. Apoi, se remarcă existența unei puternice economii subterane. Competiția este, în general, foarte slabă. De asemenea, aceste economii sunt, de obicei, foarte corupte, deși corupția nu este străină nici unui sistem economic, dar în proporții diferite și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
la tezele marxiste ca fundament doctrinar. Este vorba, în același timp, despre o recunoaștere a noilor realități, despre o nouă victorie a marilor idei și credințe liberale. Capitalismul ca sistem politic și economic de piață, întreprinderea ca matrice creatoare de avuție și individul ca atom social, iată pilonii credo-ului dominant pentru secolul al XXI-lea. Comunismul și socialismul și-au epuizat resursele, fiind tot mai evidentă inadecvarea și neadaptarea lor la specificul problemelor societăților contemporane. "Noul centru" se ambiționează să
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cererea de muncă se întîlnesc și se ajustează, potrivit nevoilor economiei și altele. Giddens și Hombach cer deblocarea societății civile, "o nouă modernizare", înlocuirea luptei de clasă cu dinamica incluși / excluși, susținerea întreprinderii ca matrice a competitivității și creării de avuție, o politică de flexibilizare a pieței muncii, antrenarea salariaților la permanenta căutare a profitului și la asumarea riscurilor, abandonarea modelului pasiv, asistențial, al Statului-Providență și înlocuirea sa cu cel al Statului-Investitor, în care toți cetățenii trebuie să fie actori activi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
în prezent sub impactul procesului de globalizare, de creștere a interdependențelor, creînd noi reguli ale jocului în relațiile internaționale. Între stat și economie s-a deschis o prăpastie. Elemente care pînă acum mergeau împreună, cum sunt statul, teritoriul, populația și avuția, acum evoluează separat. Astfel, rolul statului se cere redefinit și se caută o nouă ordine internațională concordantă cu diferitele interese ale statelor și grupărilor de state și noi instituții cu caracter global capabile să gestioneze noile realități. A devenit necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
bună, rezultînd o nouă civilizație, bazată pe un nou mod de a gîndi, pe valori mai bine adaptate și o conștiință mai evoluată, care mobilizează voința oamenilor și le catalizează energiile spre un nou val de creativitate, goana nestăvilită după avuție și putere e stăpînită și ia naștere o nouă eră. Potrivit autorului menționat, zece jaloane pot caracteriza o conștiință modificată, astfel: 1. Trăim în moduri care le permite și altora să trăiască; 2. Trăim în moduri care respectă dreptul la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mai curînd cu armele inteligenței, ale serviciilor secrete, prin acțiuni militare punctu-ale, pîrghii financiare, diplomatice, renunțarea la aroganță, dorința de dominație, prin cunoașterea și acceptarea celuilalt, nu umilirea sa, prin spirit tolerant și autentic religios și atenuarea marilor disparități de avuție. Forța militară nu poate suplini naivitățile, lipsa de cultură și stereotipurile, clișeele politice și diplomatice. Fără o tratare extrem de inteligentă a cauzelor profunde ale conflictului, aceste arme ale săracilor, biochimice, chimice și chiar nucleare, pot provoca o catastrofă din care
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Dumnezeu; Ca arhetip ontologic, religia islamică oferă toate răspunsurile și deschide toate misterele vieții, în toate aspectele sale; Dumnezeu i-a lăsat pe oameni să stăpînească lumea materială; Credința în viața de după moarte; Inegalitățile de orice natură, între credințe, rase, avuții ș.a., nu pe subiecți inferiori, sau superiori. Cu alte cuvinte, în fața lui Dumnezeu, toți oamenii sunt egali; Dumnezeu i-a creat pe bărbat și pe femeie cu un rol diferit, bine determinat pe pămînt. Americanii par să se trezească din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Ceea ce "se întîmplă" în cîmp politic este doar vîrful aisbergului, nici acela tot timpul vizibil. Adevărata bătălie se dă pentru cucerirea puterii economice și aceasta este problema actuală a Rusiei. Reforma declanșată ireversibilă, după părerea mea a condus la polarizarea avuției, la constituirea unei foarte influente oligarhii financiar-bancare, a unei puternice mafii econo-mice și la crearea și accentuarea unor importante dezechilibre în societate. S-a creat un original "parteneriat public-privat", organizat, în bună măsură, după principii de tip mafiot. Deși s-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
puterii. PIB-ul Rusiei reprezintă doar 1,1% din PIB-ul mondial, după surse ale O.N.U. Peste jumătate din populația rusă trăiește actualmente sub pragul sărăciei, iar procentajul crește vertiginos, în timp ce doar 2% din populație deține 57% din avuția națională. Valoarea salariilor restante se ridică la aproape 30% din PIB (!). Datoria externă a atins 180 mld. $, dar a fost plătită, iar cea internă 161 mld. $, în timp ce sute de miliarde de dolari părăsesc țara în mod ilegal, în 1998, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
societatea bazată pe cunoaștere. Peripatethice În primul caz, cuceririle tehnicii și științei „au dus la economocentrism, adică ideea că religia, cultura și altele au o Însemnătate secundară și, potrivit lui Marx, sunt determinate de economie.” În cel de-al doilea caz, avuția socială: „se bazează Într-o măsură din ce În ce mai mare pe cunoaștere și așează economia la locul ei, ca parte dintr-un sistem mai vast În care unele probleme precum identitatea culturală, religia și moralitatea revin În prim-
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]