1,813 matches
-
indică drept un veritabil om al cărții în agutenberghiana eră a Internetului -, capacitatea sa de a conexa valoric evenimente și acțiuni, oameni și percepte în/din spațiul dobrogean într-un timp al reașezărilor eticomorale și religioase; o abordare din perspectiva axiologică ce arată disponibilitățile de cercetare și interpretare ale unui intelectual pentru care relația știință-religie se constituie nu într-un impediment ci, dimpotrivă, într-o potențare în poliformia actului creativ. O potențare fertilă pentru condiția nouă a personalității umane - izvorâtă sub
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
însele o apreciere a realităților (îndeosebi a celor social-umane), iar o serie de cuvinte sînt privite într-un anumit mod de societate (precum sînt cuvintele tabu sau cele interzise 255), fapt care atestă participarea limbii la structurarea laturii morale și axiologice a conștiinței. În sfîrșit, manifestarea cea mai intensă și cu cel mai evident aspect social a conștiinței lingvistice la nivel lexical, este reprezentată de baza psihologică, care produce transformarea înțelesurilor unei limbi însușite de către o populație ce adoptă o altă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a gîndirii, ci chiar cadrul intern de structurare al ei. Într-o astfel de perspectivă se relevă legătura (mijlocită de gîndire) între cunoașterea teoretică și sistemul semiotic care alcătuiește limba naturală. Mai puțin evidențiată este relația dintre limbă și latura axiologică a culturii. Pe baza reflectărilor în gîndire a aspectelor lumii, spiritul omenesc are capacitatea de a crea el însuși construcții ideale care completează tezaurul inițial. Cultura este alcătuită însă din valori, căci rezultatele cunoașterii nu intră în sfera ei decît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în măsura în care primesc aprecierea comunității în cadrul căreia se instituie și, în acest proces, elementele cunoașterii se fixează în gîndire cu asemenea aprecieri și, astfel, conținutul limbii, alcătuit din ideile de exprimat și din structurarea lor, urmărește în mare măsură și aspectul axiologic al culturii 275. Dacă este ansamblul aspectelor intelectuale, cultura cuprinde în principiu și limba, fiindcă aceasta este în primul rînd o construcție mentală, intelectuală. În esență, limba este un sistem cultural, adică un sistem modelator, fiindcă repre-zintă mijlocul prin care
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rău", admițînd că libertatea trebuie să se înscrie în sfera binelui, dincolo de acesta, în sfera răului, înscriindu-se abaterea, adică libertatea rău înțeleasă sau libertinismul. Ca atare, între etapa gnoseologică, a cunoașterii, și cea praxiologică, a acțiunii, se interpune etapa axiologică, a aprecierii, evaluării și opțiunii, dominată de o deontologie ce cuprinde categorii precum "bine", "frumos", "drept", "corect" etc. și, în acest caz, orice libertate presupune și o responsabilitate, care, în situația raportării la limbă, vizează, pe de o parte, limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cei care se disting pe plan social.) Această imitare se bazează pe o tendință subiectivă, dar pornește dintr-o obiectivitate rațională, dintr-un calcul: urmarea unui aspect al limbii cu trăsături de aparentă superioritate. Obiectivitatea rațională are de obicei temeiuri axiologice (care țin de valoare), în vreme ce obiectivitatea naturală și cea socială sînt de factură ontologică. De obiectivitatea rațională țin și numeroase impulsuri de a perfecționa limba, precum regularizările paradigmatice pe bază analogică, majoritatea contaminărilor, hiperurbanisme-le310 etc. În aceste cazuri, vorbitorul nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin birocratism, conduce la scăderea randamentului membrilor. Funcționând corect, pe principiul feed-back-ului, procesul de comunicare asigură coeziunea grupului, valorizează pe fiecare membru, acționează ca un factor de omogenizare. 3 Procesul afectiv - apreciativ presupune corelarea criteriului preferențial, socio- emoțional, cu criteriul axiologic. Aceasta Înseamnă că preferițele interpersonale nu sunt spontane, strict emoționale, ci o valorizare prin prisma unui sistem atitudinal, al unor acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
comună, religia, specificul vieții sociale, economice și politice formează fondul conceptual și operațional al ideologiei naționale. Pe lângă ideologia națională se formează, indiferent de raportul dintre națiune și minoritățile naționale, o ideologie a acestora, care va încorpora și valorifica sistemul lor axiologic (limba maternă, folclor și tradiții artistice specifice, cultură). Este o cerință fundamentală a democrației constituționale, a statului de drept, ca statul să se manifeste - în cadrul raporturilor de cetățenie - în același fel față de toți cetățenii săi, fără nicio discriminare, fără a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
comună, religia, specificul vieții sociale, economice și politice formează fondul conceptual și operațional al ideologiei naționale. Pe lângă ideologia națională se formează, indiferent de raportul dintre națiune și minoritățile naționale, o ideologie a acestora, care va încorpora și valorifica sistemul lor axiologic (limba maternă, folclor și tradiții artistice specifice, cultură). Este o cerință fundamentală a democrației constituționale, a statului de drept, ca statul să se manifeste - în cadrul raporturilor de cetățenie - în același fel față de toți cetățenii săi, fără nicio discriminare, fără a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
valorii și valorizării. De cum intrăm în școală, cineva ne verifică, ne povățuiește, ne mângâie pe creștet. Degetul ridicat, creionul roșu și carnetul cu note sunt însemne ale acestor preocupări. Nimic din ceea ce se petrece în acest spațiu nu scapă exercițiului axiologic, respectiv acelei preocupări de a conferi sau atribui valori specifice actelor sau produselor noastre. Semnificarea unor activități prin evaluarea lor reprezintă un moment esențial al „lanțului” didactic. La tot pasul cineva emite pretenții, creează noi orizonturi, spune că e bine
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
impersonală” a educatorului. Așa se explică faptul că, în acest act, poate fi implicată satisfăcător mașina de evaluat. Aprecierea școlară sau evaluarea propriu-zisă constituie emiterea unei judecăți de valoare, semnificarea unui rezultat observabil sau măsurabil într-un cadru de referință axiologic. Adoptarea de măsuri ameliorative implică actele decizionale privind perfecționarea și potențarea procesului de predare-învățare prin măsuri sincronice sau succesive actului evaluativ. Examenul este o modalitate de evaluare ce se constituie ca o etapă finală a unei curse mai mari. El
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
p. 48). Majoritatea cadrelor didactice și a evaluatorilor recunosc că simpla acumulare de date nu constituie încă o evaluare. Trebuie să se emită o judecată de valoare după o scară de valori, explicită sau implicită. Introducerea unor elemente și exigențe axiologice atrage după sine o serie de interogații psihologice și filosofice: de unde vin aceste criterii în funcție de care se face o apreciere? Cine are sarcina să le prescrie? Ce probleme deontologice se ridică în acest context? Într-o societate pluralistă, unde coexistă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
nu numai rezultatele realizate de elevi, ci și procesele prin care se ajunge la invocatele rezultate. Încercarea de a izola un produs de procesul de realizare a acestuia poate conduce la aporii nu numai de ordin praxiologic, ci și metodologic, axiologic. În primul rând, pentru că ele nu se pot percepe sau măsura în stare „pură”, nu putem izola produsul de felul în care s-a ajuns la el. Apoi, pentru că nu este întotdeauna relevantă didactic putința de a face ceva cu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
din această situație? Printr-o apropiere și compatibilizare atât a profilului performanțelor cerute în cele două situații (școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor. Așadar, paradoxul invocat mai sus nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și sisteme de valorizare a conduitelor noastre în cele două sisteme de referință. În măsura în care elevului i se vor preda lucruri de care societatea are realmente nevoie și valorizează la maximum, acesta va avea toate
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
funcționează deja în viața socială. În infatuarea sa, „uită” de concretețea din jur, impunând paradigme valorice care nu se aplică niciodată. Pe de altă parte, și societatea o poate lua „razna”, creând false ierarhii și impunând „valori” contra oricăror norme axiologice și deontologice. De pildă, vânturarea în mass-media a unor „modele” ale reușitei din varii domenii (afaceri, politică, muzică, sport) se înscrie în acest proces de pervertire a scărilor valorice, de bruiaj comportamental și de derivă valorică. Normal că nu ne
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
necompetitive. În același timp, structura se dovedește a fi de calitate oarecum a posteriori, după ce absolvenții au ieșit din sistem, printr-o rabatere a însușirilor înspre dispozitivul de formare, fasonând în timp calitatea acestuia printr-o polarizare calitativă și reproducere axiologică. O universitate devine prestigioasă prin prestanța dobândită de absolvenții ei, aureolând-o meritat sau nu, atrăgând noi competențe în procesul de formare. Introducerea unui management al calității constituie o acțiune complexă, cu proceduri și instrumente specifice de monitorizare. Procesul de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
bazal, greu de identificat și descris. Gândurile și cuvintele noastre nu sunt neutre față de realitatea pe care o vizăm. O aureolăm de îndată ce ne concentrăm gândurile și speranțele asupra ei. Prin acestea, întronăm noi „valori” în lumea cea neutră și rece axiologic. La nivel de practică școlară, consecințele acestui efect sunt evidente. Știm din experiența proprie cât de bine ne simțim când profesorul ne mângâie pe frunte și pune pe seama noastră realizări pe care nu știam că suntem în stare să le
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
proprie cât de bine ne simțim când profesorul ne mângâie pe frunte și pune pe seama noastră realizări pe care nu știam că suntem în stare să le probăm. Oricât de insensibili am fi, tot ne lăsăm modelați de aceste „avansuri” axiologice. Este fapt concludent că aprecierea rezultatelor obținute de un elev este influențată de părerea pe care profesorul și-a format-o despre capacitățile acestuia, părere care a devenit relativ fixă. Într-un fel, ca și în mitologia greacă, ideile și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie în ordine axiologică. În sfera de semnificații a acestei inversiuni se produce marea mișcare de eliberare a omului de fatalitatea timpului și spațiului, accesul lui la poziția de control instrumental și mental a acestor dimensiuni ale universului, pe de o parte, și propensiunea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
născută din industrialism. La drept vorbind, nu este ceva ce contrazice definitiv atitudinea umanității în fața habitudinilor. Omul a avut dintotdeauna propensiunea spre fidelitate. Nu din alt motiv se spune că obișnuința este a doua natură a omului. Reperele cognitive și axiologice sunt inerțiale și au efecte remanente și atunci când contextul lor determinant a dispărut. Ba chiar uneori efectele lor sunt atât de puternice încât nu lasă loc insinuării valorilor noilor contexte. Școala are, în această privință, o funcție involuntară. Inculcarea reperelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
privind măsurile aplicative în diverse domenii ale vieții sociale: școlar, judiciar, medical, profesional ți altele. Nu ne îndoim că lectura acestei cărți ne poate folosi tuturor în străduința noastră de autoechilibrare, efort indisolubil legat de procesul integrării noastre în suistemul axiologic al conștiinței, al „deschiderii” spre altul și al participării fiecăruia la elanul comun al umanizării omului. 1 sept. 1978 Academician VASILE PAVELCU ARGUMENT Hotărrea de a recurge la reeditarea lucrării de față∗ a fost determinată, pe de o parte, de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
și regresiuni. Fenomenele de frustrație și conflict sunt legate, astfel, în sistemul de explicație al lui G.W. Allport, în primul rând de activitatea instanței „Propriumului”, care niciodată nu va putea să-și realizeze integral dezideratul său suprem: impunerea sistemului axiologic personal. Numeroasele blocări, contrarieri, care vor apărea în funcționalitatea sa îl vor determina să adopte roluri și modalități de acțiune care nu-i sunt proprii, care nu sunt conforme cu tendințele sale native, fapt care împiedică manifestarea și exteriorizarea plenară
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
îl vor determina să adopte roluri și modalități de acțiune care nu-i sunt proprii, care nu sunt conforme cu tendințele sale native, fapt care împiedică manifestarea și exteriorizarea plenară a „Propriumului”, a „matricelor sale valorice și a sistemului său axiologic”. Faptul că structurarea persoanei rămâne însă „deschisă”, asigură atât caracterul evolutiv, dinamic, al personalității, cât și posibilitatea unei activități constructive din partea persoanei care, odată cu însușirea progresivă a unor noi sisteme adaptative, va deveni o ființă tot mai rațională, mai unitară
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
maximum de complexitate psihologică, deoarece el implică acum „diferențierea în raport ceu diferite roluri și statuturi sociale”, deci un grad ridicat de „conștiință de sine”, un rol mai important al „inteligenței” (de conducere și control al conduitei), al „maturității” afective, axiologice etc. Alături de condițiile social-economice, culturalell și educative, un roll hotărâtor în dezvoltarea personalității și, implicit, în transformarea calitativă a conținutului „fenomenului de frustrație”, îl au la acest nivel, „procesul de conștientizare” (care determină, prin intermediul principiilor, aprecierile morale, și a sistemelor
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Fenomenul frustrației” este strâns legat, mai a gradul flexibilității psihicului persoanei la găsirea răspunsurilor la solicitările multiple și adesea contrariate ale mediului, grad care constituie și măsura adaptabilității sale. De asemenea, o insuficintă maturizare manifestată, de exemplu, în plan afectiv, axiologic sau volițional, afectează modul de percepere și evaluare corectă a situației conflictuale și posibilitatea traducerii eficiente, în acțiuni concrete, a deciziilor luate, a obiectivelor propuse. Incapacitatea, de exemplu, de a înțelege și asimila trăirile și motivațiile altora dă naștere unui
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]