1,442 matches
-
a și precupeți adeziunea cătră puterile răsăritene în schimbul încuviințării planurilor sale din Egipet. Afacerea pare a fi reușit atât de bine ca și cea pe care a mijlocit-o d. de Giers la Viena. Conferința a semănat mult c-un bâlci în care se face trampă. Rusia a abandonat România pentru că-n schimb a primit făgăduința Austriei de-a favoriza regularea brațului Chiliei; Anglia a sacrificat Regatul pentru Egipet. România se poate mângâia doar cu faptul că-n cazul din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
la ochi, căci aveam un an și jumătate și mă smiorcăiam; se vedea și un perete de casă de mahala, cu mușcată în geam, iar curtea era pardosită cu piatră cubică. Apoi, poza cu mine pe motocicletă cu ataș, la bâlci (eu buflei și speriat, în bluziță cu mânecă scurtă) și lângă un urs împăiat, cu blana jumulită, nu cu mult mai înalt decât mine. De aceasta din urmă, de altfel, nimeni nu era prea sigur că mă reprezintă pe mine
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
neinervați și neirigați de ațișoarele venei și arterei. Plastic, plastic ordinar și stupid. Bănuiam că ușile lor erau doar gravate în pereți, că interioarele erau pline, masive, ca umplutura din bomboanele praline, că, deci, totul era o grosolană imitație de bâlci. Dar dădeam târcoale acestor edificii tot mai încăpățînat, căci ele erau totuși singurele repere în căutarea asta. Încercam să reconstitui animalul meu cerebral în ciudatul lui balet prin timp, pipăind bosele clădirilor succesive, țestelor succesive în care se adăpostise, clădite
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cavoul tău de marmoră. Când mi-oi vedea ceafa. Să zici mersi dac-o să te-ngrop într-un colțișor de cimitir năpădit de bozii. Că mi-ai otrăvit sufletul o viață-ntreagă, nemernicule!" Chiriașii se uitau la ei ca la bâlci și se stricau de râs, iar venerabilul bătrân dădea din când în când din cap cu ochii stinși și zicea cu blîndețe: "Așa-i, așa-i cum zice ea, oameni buni. Iertați-mă, oameni buni", însă vorbele lui erau imediat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
grea, mirosind a unsoare de strung, pe pulpa fetei de lângă ei. De multe ori, din cauza "nebunilor", surorile trebuiau să se mute dintr-un loc în altul în sala întunecată, făcând să troznească dușumeaua dată cu petrosin. Se mai duceau pe la bâlciuri, la periferie, traversând șine ruginite de cale ferată și câmpuri de mușețel, ca să se înghesuie într-o mare de oameni, în fața panoramelor pictate ca de copii, cu animale sălbatice și înghițitori de șerpi, cu femei-păianjen, pitici și nerușinate care apăreau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cei "cu capu-n traistă", și le era milă de sora lor, Anica, măritată-n Tîntava și silită să rămână acolo toată viața, cu vaca și porcul ei, cu munca la roșii și gogoșari. După ce se saturau de rătăcit prin bâlci, fetele se dădeau în lanțuri, chiuind cât le ținea gura, învîrtindu-se o dată cu lumea din jur până la leșin. Câte un băiat de pe un scaun alăturat le apuca în zbor și le răsucea scaunul, dîndu-le apoi drumul să se rotească nebunește, râzând
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ai lui foloseau casele-astea, de fapt, mai mult ca "futelnițe", aduceau acolo femei) și să primească o primă misiune mai deosebită. Existau informații că în tot estul Europei apăruseră trupe ambulante de liber-profesioniști, circari nomazi care se produceau pe la bâlciuri și pe maidanele din marginea cartierelor de locuințe, trupe recalcitrante la încercarea legitimă de centralizare a fenomenului artistic al lumii circului și de punerea sa sub controlul statului, după modelul celebrului Circ Mare din Moscova. Desigur, dansatori pe funii, înghițitori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
totul altceva. Itinerariile celor vreo douăzeci de astfel de trupe, din Gdansk până la Groznîi, urmau trasee absurde, în aparență nelegate de surse imediate de câștig. Soseau de multe ori pe locul târgurilor și iarmaroacelor în alt anotimp decât cel al bâlciului tradițional. Unele căruțe cu coviltir sau GAZ-uri cu tablele zdrăngănind se-nvîrteau în cerc, altele, după un imens traseu drept, luînd-o câteodată prin lanurile de rapiță și floarea-soarelui, făceau deodată o mare buclă la stânga. Ca la o comandă, toate trupele
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doua zi, însă, ofițerul intră în aventura tulbure pe care acum, în odaia de pe Dristor, așteptîndu-și superiorul, o retrăia în amintire, în pofida voinței lui, așa cum o retrăise de sute și mii de ori de-atunci. Întors în colțul lui de bâlci, lângă baraca spoită cu imagini de clovni, femei diforme în costume de baie și un hidos păianjen cu cap și piept de fată - fata având însă colți de vampiriță pe buza de jos pictată sângeriu -, ofițerul de securitate sufla din
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
caz, Stănilă recunoscuse în zugrăveala barăcii, la intrare, coama neagră și ochii verzi ca fierea, țâțele globulare, oarbe și hidoasa fojgăială de labe negre din care ieșea bustul monstrului: erau aidoma celor de pe panourile din amintirea sa, de parcă pictorii de bâlci ar fi avut canoanele lor, asemenea zugravilor de biserici. În fine, după ce pe fundalul de cîrpă-nstelată al scenei se mai desfășură un număr destul de curios (pe o măsuță, dintr-o carafă de sticlă plină cu apă, ieșeau crengile uscate și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ieșeau crengile uscate și ramificate fin ale unui arbust de culoarea scorțișoarei. La capătul multor crenguțe, sugând din ele apă sau sevă, fluturau din voaluri multicolori pești exotici. Uneori dădeau drumul din gură crenguței și planau rapid prin sala de bâlci, ca niște libelule scânteietoare, ca să se reîntoarcă la încrengătura din carafă și să apuce cu buzele lor cartilaginoase capătul altei crenguțe), se lăsă liniștea și-ntunericul. Se-auzi apoi un țipăt sfâșietor, un țipăt invers, născut nu dintr-o sursă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
dispăruse, nu mai rămăsese decât baraca de lemn a panaramei în mijlocul pieței pustii. În fundal, lanțurile încremenite se profilau ca o ciupercă tristă pe cer. Un bec chior pe un stâlp, foarte departe, mărea dezolarea locurilor. Valiza cu obiecte de bâlci, firește, dispăruse și ea. Ofițerul ajunse acasă cu chiu, cu vai, după ce se certase-n tramvai cu taxatoarea pentru că nu avea la el nici cinci bani pentru bilet. Ultima surpriză a acelei zile nenorocite îl aștepta tocmai în cuibușorul lui
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ca aurora boreală în adevăr și realitate. Pe măsură ce avansam spre centrul lui, discul se preschimba în pămînt." Curând, mica procesiune abia mai avea loc să se strecoare printre atâtea ziduri, butoaie, parâme, popor din țări și epoci diferite, monștri de bâlci, lagune împuțite (pe care le-au trecut cu gondola), statui la tot pasul - Hitler și Kafka și Lombroso și Pușkin -, brațe de mare cu traulere și balene... Nu se mirară când trecură pe lângă dealul Căpățânii cu trei răstigniți pe trei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o fîn-tînă acolo în mijloc unde toți aruncă bănuți, e așa, covor de bănuți pe fundul ei. Să legi un magnet de o sfoară, știi cum i-ai aduna? Cîrduri-cîrduri, ca pe raci!"), țărănușul din Teleorman, mort după panarame de bâlci și vârât cu totul sub papucul neveste-și. Acum două săptămâni am primit ordin de evacuare. Blocul de pe Uranus, falusul mîndru-al orașului, trebuia să fie dat jos, într-o singură dimineață, a doua zi după ce toți locatarii-au primit hârtia
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aceluiași acvariu. Înghesuiți cu iumea săracă, rufoasă și pământie, traversară piața de legume sub un cer acum mohorât, stând să plouă. Aici se făceau o dată Moșii, Soile", zicea mama, întorcîndu-se spre ea pe jumătate. "Ce de lume, ce nebunie! Ce bâlciuri cu lanțuri în care se-nvîrteau tinerii, cu mustării unde mâncai pastrama... Uite, aici fusese un circ ambulant, cu șerpi, dansatori pe funii și chiar cu o femeie-păianjen. Iar aici, tarabe de tir. Ce-nghesuială era, ce omor! Nu puteai să
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
șerpi, dansatori pe funii și chiar cu o femeie-păianjen. Iar aici, tarabe de tir. Ce-nghesuială era, ce omor! Nu puteai să umbli în voie, mulțimea te ducea unde vrea ea. Erau șuvoaie de oameni care se mișcau încet spre bâlci sau afară, frecîndu-se unele de altele... Oamenii înjurau, țipau, hoții te furau pe față, căci nici mâna n-o puteai ridica să te aperi... Copiii, săracii, cu fesurile lor roz, de hârtie creponată, pe cap, cu mmgiuțele lor cu elastic
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
își împinse nevasta până la locurile lor, locuri bune, pe rândul doi de la arenă, departe de orchestră, cum era mai bine. Se așezară și abia atunci privi în jur, fericit: era lumea visurilor lui, încă de când văzuse prima panaramă nenorocită de bâlci rătăcită în Teleorman, era cupola tuturor minunilor, a tuturor luminilor. De jur-împrejur erau reflectoare îndreptate-n sus, spre bolta unde aveau să se rostogolească zburătorii, pe trupurile cărora aveau să pună spoturi din cele mai dulci și mai tandre nuanțe
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n acea viață, supravegheat de miile de slujitori ce-i îndrumau și-i corectau soarta. Imediat după seara cea roșie și binecuvântată, indianul lăsase baltă exercițiile și îndatoririle cu care-și umpluse mai bine de zece ani și luase drumul bâlciurilor și circurilor ambulante, unde deveni curând cunoscut sub numele de Omul Șarpe. Disprețuit de sfinții din munții Indiei, scuipat uneori de cîte-un bătrân scheletic ce vedea înjosite în el artele mistice ale Marelui Vehicol, Vanaprashta căzuse în lume acceptând o
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cu fațadele pline de zorzoane de ghips îngălbenit. Cu grilajele de fier forjat mâncate de sare și rugină. Până și dunga de cer de deasupra părea făcută din același ghips, pictat naiv cu nori și cherubini de cine știe ce artist de bâlci. Prăvăliile, cu obloane de tablă ondulată, etalau în vitrinele lor meschine conserve, mingi și păpuși livide de cauciuc. Copii apatici călăreau, în curticele cât palma, bătătorul de covoare din fața intrării, sau se uitau la cer prin geamurile colorate ale marchizelor
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
satele comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era parțială. Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri săptămânale (vinerea) și un bâlci anual (de Sf. Ilie). Cultura și învățământul. Existau cinci cămine culturale, grădinițe, școli de 4 și 8 ani în fiecare sat și un oficiu P.T.T.R. Pentru asistență medicală se dispunea de un dispensar, un cabinet stomatologic, casa de nașteri și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la marginea localității Brăteni, care este menționată în documente la 10 aprilie 1603, datarea este mai veche cam cu 200 de ani. În 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace. Târgul săptămânal și bâlciul anual au impulsionat activitățile economice, care au permis localității Lespezi să iasă din rândul localităților rurale, intrând în rândul târgurilor cu aspect urban. Din relatările localnicilor și din datele de mai sus reiese că târgul Lespezi ocupa, la înființare, vatra
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Exista o școală cu 5 săli de clasă în stare bună, un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza de recepție, se reprimesc proprietățile și se fac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în fiecare vineri vin negustori și comercianți de mai departe (Dorna, Botoșani, Hârlău, Pașcani) și țărani din localitățile din jur, unde vând și cumpără cereale, legume, fructe, produse meșteșugărești, animale și produse industriale, alimentare, textile, cherestea, materiale de construcții. La bâlciul de la 20 iulie vin oameni de toate vârstele pentru a participa la spectacole de circ, menajerii, serbări de dans și întreceri sportive. Cu această ocazie se întâlnesc și fiii comunei, depănând amintiri. În timpul comunismului, aprovizionarea cu mărfuri se făcea prin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
I. Cuza” din Ruginoasa. Punctele de atracție turistică din comuna Lespezi sunt: satul Heci, sat care a depășit 600 de ani ca vârstă și este cunoscut pentru obiceiurile de Anul Nou; satul Lespezi, fost târg, datorită târgurilor săptămânale și a bâlciurilor anuale atrage un număr important de turiști din zonă. Pentru viitor, gospodarii comunei trebuie să se preocupe ca toate satele să fie mai îngrijite, iar centrul satului Lespezi să arate ca un adevărat orășel. Atât centrul cât și zona Oborului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
miniaturi copiate de călugări până în 1863. Școala Lespezi Dezvoltarea din punct de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de existența iarmarocului săptămânal și de bâlciul anual de Sfântul Ilie, a impus înființarea primei școli, înainte de apariția „Legii organice pentru instrucție publică în Principatele Unite” din 25 noiembrie 1864. Prin grija cetățenilor fruntași, a conducerii comunei, cursurile școlii Lespezi s-au deschis la 15 noiembrie 1864
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]