1,215 matches
-
Pentru strângerea de fonduri, în ziua de 3 iunie 1926, Societatea Filarmonică „Armonia” din Cernăuți, a susținut în sala Ateneului din Bacău un „un grandios spectacol muzical”. Importante fonduri bănești au fost donate cu ocazia serbărilor organizate de elevii școlilor băcăuane pe scena tot mai solicitată a Ateneului comunal. Astfel, la sfârșitul spectacolului din 24 mai, „elevii clasei a VIII-a din cadrul Liceului <<Ferdinand I>> au adunat suma de 6.194 lei”. O mică parte din lista celor care au ajutat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
16 mai 1926 este, pe de o parte, suprafața neobișnuit de mare pe care s-a propagat incendiul, și, pe de altă parte, imensele pagube materiale produse. Totuși, pentru locuitorii orașului Bacău, evenimentul în sine a fost o „banalitate”. Jurnalistul băcăuan Marius Mircu, martor ocular al evenimentului, afirmă că, în materie de incendii, la nivel național, „Bacăul își disputa cu Galațiul locul de frunte”. Fără îndoială, multe din incendiile ce au izbucnit în orașul Bacău au avut drept cauză neglijența. Totuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
faptul că marii industriași și comercianți din Bacău erau asigurați la cel puțin dou) societăți naționale sau internaționale, vom înțelege de ce „epidemiile de incendiu” erau chiar o afacere profitabilă. Spre exemplu, în urma incendiului din 16 mai, din totalul despăgubirilor plătite băcăuanilor de Societatea de Asigurări „Naționala” (57.573.034 lei), 24.648.280 lei au fost plătiți către M. Gross, iar 22.380.108 lei lui S. Singher. Sumele erau astronomice. Pentru exercițiul financiar 1926 1927, bugetul general de venituri și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce gravitau în jurul acestui personaj, dar și „calitățile” personale, l-au adus pe D. Tutunaru în postura de „angajat pe viață”. În octombrie 1923, apropierea datei pensionării sale (1 ianuarie 1924) a produs o adevărată „panică”, atât în rândul industriașilor băcăuani, cât și în rândul reprezentanților locali ai societăților de asigurare. Pe 20 octombrie 1923, aceștia s-au grăbit să înainteze primarului o cerere „privind menținerea domnului Locotenent D. Tutunaru în postul de Comandant al pompierilor din oraș, (...) ca unul care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comercial aflat într-o dinamică a dezvoltării ce impresionează și azi, contrastează flagrant cu starea materială jalnică în care a fost abandonată „unitatea de luptă contra focului”. După cum am precizat mai sus, în momentul izbucnirii incendiului din 16 mai pompierii băcăuani aveau în dotare numai trei sacale, vechi din 1884, și dou) furtunuri. Având în vedere faptul că din inventarul de ustensile lipsea până și scara de incendiu, putem afirma că unitatea de pompieri din Bacău era cea mai prost echipată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
incendiu, putem afirma că unitatea de pompieri din Bacău era cea mai prost echipată unitate din toată Moldova. Cu ocazia unei inspecții din septembrie 1923, reprezentanții Inspectoratului Pompierilor Militari au constatat faptul că bugetul alocat de Primărie pentru „întreținerea pompierilor băcăuani era același ca în urmă cu 40 de ani”. Orașul era lipsit până și de „gurile de apă împotriva focului”, alimentarea sacalelor realizându-se direct din râul Bistrița. Nici după producerea „marelui incendiu” Primăria orașului nu a fost suficient de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost ales pentru prima oară deputat și tot la Bacău s-a zămislit și Liga Poporului”. Solemnitățile au continuat în Grădina Publică, acolo unde a fost organizat un miting de susținere a listei Partidului Poporului. Aici au ținut cuvântări avocații băcăuani George Berea și M. Șova, care au lansat cu această ocazie programul de guvernare al partidului. Întrunirea a luat sfârșit „la orele 17, când domnii miniștri s-au dus la marele industriaș dr. Perlberger, unde s-a servit ceaiul”. Începând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
câștigase, prin foc, un cartier modern, acolo unde, cândva, până la izbucnirea primei vâlvătăi, trona disgrațios o vajnică mahala. Despre modul în care au perceput contemporanii incendiul din 16 mai 1926 ne vorbește următorul fragment dintr-o pledoarie ținută de avocatul băcăuan I. I. Stoican, în cadrul unui proces în care apăra un comerciant bănuit a-și fi dat singur foc locuinței (asigurate) din strada Lecca: „Dar să presupunem, domnilor jurați, că n-a fost voia Domnului, să presupunem că el ar fi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Poloboacele au fost înlocuite în anul 1887 cu dou) sacale. Primul primar care a început bazaltarea (pavarea) trotuarelor a fost Costache Radu. Începute în anul 1889 cu muncitori aduși din București, lucrările au declanșat la vremea respectivă numeroase proteste din partea băcăuanilor. Aceștia au acuzat municipalitatea că risipește fără rost banii din bugetul comunei. Deși protestele au fost vehemente, de la Costache Radu și până la izbucnirea celui de-al doilea Război Mondial toate administrațiile locale au avut cel puțin o campanie de bazaltare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
drumurilor comunale, fiecare locuitor trebuia să plătească, în schimbul celor cinci zile de prestații comunale, o sumă de bani. Valoarea totală a taxei de drum era fixată în funcție de numărul de vite aflate în gospodăria proprietarilor. Astfel, până la modificarea vechii legi (1907), băcăuanii care nu aveau vite trebuiau să plătească 4 lei pentru cele cinci zile, în vreme ce deținătorii de vite plăteau o sumă de 8 lei, indiferent de numărul animalelor. Noua lege a drumurilor (februarie 1907) stabilea sumele pentru cele cinci zile în funcție de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
butuci - aproximativ 2.880 m.p., din dreptul fabricii sale din Oborul de cereale, ce se megieșește la Nord cu drumul ce duce la Podul de Fier și la Sud cu hambarul Băncii Naționale”. Condițiile acestei închirieri, propuse chiar de proprietarul băcăuan, au fost următoarele: „1. Să curețe pe cheltuiala sa strada Ocolul Vitelor până la adevăratul nivel al șoselei, iar gunoaiele ce rezultă să le transporte la Bistrița; 2. Să prunduiască strada Ocolul Vitelor, dându-i scurgerea necesară; 3. Să împrejmuiască locul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un total de 43 kilometri și 347 metri). Dacă perioada 1921-1936 a fost caracterizată de intensificarea procesului de pavare a străzilor, sfârșitul anilor ’30 a făcut loc și primelor campanii de asfaltare a infrastructurii rutiere a Bacăului. Profitând de prezența băcăuanului Mircea Cancicov în fruntea Ministerului de Finanțe, dar și de aprobarea de către ministrul Lucrărilor Publice a proiectului de asfaltare a unor porțiuni de drum de pe traseul Buzău-Bacău-Slănic Moldova, primarul liberal Constantin Zlotescu (1934-1938) a reușit să finalizeze la sfârșitul anului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru bărbați spitalul avea 29 de paturi, iar pentru femei un număr de 13 paturi. Statul român asigura finanțarea pentru un număr de 10 crivaturi, „spre a se căuta pelagroșii”. În oraș mai funcționa și un spital aparținând comunității evreilor băcăuani. Începând cu anul 1916 acesta a purtat denumirea de Spitalul „Aizic și Aneta Schuller”. Conform datelor oferite Primăriei Bacău de către I. Herșcovici - președintele comunității israelite din localitate -, „spitalul israelit s-a înființat în anul 1862, parte cu banii lăsați de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fostă Înfundată”. Acest din urmă spital ar fi fost înființat în anul 1848 de către Iancu Delaocol, care îndeplinea pe atunci funcția de președinte al comunității. La începutul secolului al XX-lea, marea majoritate a materialelor necesare funcționării întregului sistem medical băcăuan era asigurată de drogheria centrală „Gh. Florescu”. Cele mai solicitate materiale erau alcoolul rafinat, vata, formolul, tifonul și pansamentul. Pe lângă drogheria „Florescu”, în Bacău mai funcționau și o serie de farmacii, dintre care amintim pe cea administrată de Ilie Racoviță
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1904), comisia avea ca principală responsabilitate „să descopere focarele de infecție și să le desființeze”. Gestionarea epidemiilor ce izbucneau periodic în rândul locuitorilor orașului intra tot în sfera responsabilităților medicului comunal. De multe ori, în aceste situații, profesionalismul corpului medical băcăuan se dovedea neputincios în lupta cu prejudecățile și lipsa de igienă ale oamenilor. Astfel, au existat momente în care, pentru izolarea și stingerea diferitelor epidemii, bolnavii au fost internați forțat, cu ajutorul jandarmilor sau al soldaților din regimentul 27 infanterie . Multe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
28 de cazuri (un decesă, Piatra Neamț - un caz, București - 172 de cazuri (3 morți). Cel mai adesea, concluziile rapoartelor încheiate de medicul comunal în urma inspecțiilor sanitare periodice scot în evidență condițiile precare de igienă existente în majoritate a unităților economice băcăuane. Acest fapt este susținut atât prin consemnările din cadrul proceselor verbale constatatoare, cât și prin numărul mare al persoanelor obligate la plata amenzilor. De pildă, numai la nivelul anului 1898, au fost înregistrați peste 700 de contravenienți. Rapoartele săptămânale înaintate primarului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mici”. Odată cu apariția lor au ieșit din uz vechiul feredeu evreiesc din strada Pavel și Ana Cristea și fosta baie din strada Lecca (construită în anul 1874 de evreul Ștrul zis Giuvaergiulă. În anul 1899, printre „serviciile” puse la dispoziția băcăuanilor de către administratorii Băii Centrale se număra și „un relaxant tratament hidroterapeutic”. Energicul medic al comunei, pe atunci P. Adam, sugerează totuși, prin repetate adrese înaintate primarului, să se interzică această practică, „pe motiv că acest tratament medical se practică de către
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în acest sens: „(...) prin bălegarul ce se aglomerează zilnic, locul se transformă într-o masă de noroi, imposibil de traversat pe timp ploios”. În pofida acestor străduințe, gradul de salubrizare a orașului a fost puternic afectat de maniera „orientală” în care băcăuanii au abordat problema traiului în comun. Pentru a exemplifica, vom reda, mai jos, câteva din „neregulile” semnalate Primăriei Bacău de către conducerea Garnizoanei militare, într-o plângere datată 23 mai 1925: „(...) din cauză că rigolele nu sunt curățate la timp, de câte ori plou) se
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
scape de presiunea nevoilor fiziologice - este vorba de W.C.-ul din grădina publică, ce a fost dotat cu o cabină pentru femei abia la mijlocul anilor ’30. Efectele acestei realități sunt surprinse cât se poate de transparent de unul din redactorii băcăuani ai ziarului nemțean „Telegraful”: „În orașul nostru nu te poți plimba cu nevasta, cu copiii tăi, cu sora, cu logodnica ta, ca să nu riști să vezi acest spectacol - un mic colț de stradă, lângă un burlan, lângă o ușă, într-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a poliției administrative cu cea comunală - operă a fostului ministru de Interne, Vasile Lascăr. Pe plan local, efectele acestei legi au fost resimțite pe parcursul exercițiului financiar 1903-1904, atunci când Serviciul poliției comunale a fost reorganizat. Plățile pentru întreținerea sergenților și polițiștilor băcăuani cu armament și echipamente au revenit consiliului comunal, primăria urmând să plătească anual câte 80 lei pentru fiecare sergent. Suma a rămas neschimbată până în decembrie 1913, atunci când, la insistențele ministrului de Interne, Primăria Bacău a mărit această contribuție la 100
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
realitate 17.500; n.n.) și 2.500 de case; paza întregului local al poliției Bacău este efectuată de 2-3 sergenți”. O analiză comparativă cu situația înregistrată la nivelul aceluiași an de către instituția similară a orașului Roman, accentuează insuficiența personalului polițienesc băcăuan: deși avea un număr mai mic de locuitori decât Bacăul, Poliția Roman avea un plus de 20 de sergenți. O statistică din anul 1909 relevă pe deplin instabilitatea existentă în serviciului de pază al orașului. Astfel, în intervalul aprilie 1903
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zilnice legate de alimentația celor reținuți erau de 0,25 lei. De numele gazetarului și polițaiului băcăuan Emil Rey se leagă o „invenție” de tristă amintire: bătaia polițienească fără urme, cu ajutorul săculețelor de nisip. Deși era o practică reprobabilă, „contribuția” băcăuanului avea să cunoască un destin remarcabil: „o țară întreagă se folosește de pe urma acestei invenții epocale, transmisă cu mult succes chiar țărilor vecine”. În perioada dintre cele dou) războaie mondiale, poliția română a cunoscut un amplu proces de reformare, odată cu intrarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
să acoperim cu o criminală lașitate tragedia ce se desfășoară dincolo de Carpați, a cărei eroi, în formă de martiri, sunt românii ardeleni și bucovineni”. Făcând trimitere directă la marile afaceri cu cereale din perioada neutralității, spre sfârșitul intervenției sale, parlamentarul băcăuan a acuzat conducerea guvernului de faptul că, „în timp ce în Ardealul pustiit românii mor de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au spânzurat ca să nu vadă cum copiii lor nu au ce mânca, (...) de la București nu se aude decât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Evident, mesajul transmis era, în general, unul pozitiv, menit să insufle cititorilor o stare de patriotism, de încredere în Armata și autoritățile statului român. Tot prin intermediul anunțurilor oficiale civilii erau puși la curent și cu noile arme folosite de adversari. Băcăuanii au aflat, astfel, de folosirea în luptă a gazului asfixiant, de utilizarea „aeroplanelor sau Zeppelinelor” cu scopul efectu)rii operațiunilor „de aruncare de bombe”, dar și de pericolul pe care îl prezintă „cutiile de bomboane aruncate, ce ar conține otravă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprietatea lui N. Negel; 12 noiembrie 1917 - o bombă a distrus casa lui Mihai Solomon Butacu din strada Vasile Alecsandri nr. 14. În intervalul 1916-1918 resursele materiale ale locuitorilor orașului au fost solicitate la maximum. „Gârboviți de corvezi și rechiziții”, băcăuanii au oferit pentru nevoile armatei tot ce-au avut mai de preț prin gospodărie: animale, căruțe, piese de harnașament, grânele, cantități importante de petrol, benzină, ulei sau alcool pur, fonta necesară producerii obuzelor, cenușa pentru fabricarea săpunului necesar trupelor active
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]