2,818 matches
-
catehismul, în vreme ce școlile capitale funcționau, câte una, în fiecare district sau cerc administrativ. Acestea erau încadrate cu câte trei-patru învățători, care, pe lângă orele de religie, mai predau latina, desenul, compunerea, geografia, istoria, economia casnică și agricolă. În capitala provinciei civile bănățene se organiza o școală normală, numită preparandie, care pregătea învățătorii asigurând o predare la un nivel mai elevat. Frecventarea școlilor privea copiii cu vârsta școlară cuprinsă între șase și doisprezece ani. În acest sens, la Timișoara s-a înființat prima
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
șase și doisprezece ani. În acest sens, la Timișoara s-a înființat prima școală normală în anul 1776, care instruia învățători pentru predarea în limba germană. La fel de cuprinzătoare erau și dispozițiile incluse în Regulae Directivae,marcând orientarea modernă a învățământului bănățean: clădirea școlii trebuia să conțină o sală încăpătoare pentru elevi, o locuință pentru învățător, să fie dotată cu toate cele necesare procesului didactic, elevii ortodocși puteau ,,frecventa școlile catolice fără a fi supărați în ritul lor”, învățătorii numiți în școli
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
meserii, cu excepția celei de crâsnic, erau obligați să posede pregătire metodică, să fie adevărate modele de comportament public. La 2 noiembrie 1776, Maria Tereza emitea un Patent școlar (Schulpatent) prin care aduceau noi precizări referitoare la școlile primare din comunele bănățene locuite de ortodocși. În fiecare așezare locuitorii de rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul unei Comisii școlare. Predarea urma să fie realizată uniform, fără deosebire religioasă, iar tinerii trebuia să fie instruiți ,,pentru viitoarea lor carieră și pentru dezvoltarea mai amplă a facultăților spirituale” Printr-
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
adevăratelor cauze ale răscoalei. Noua Ratio Educationis din anul 1806 reflectă o tendință de compromis între stat și biserică, prin creșterea ponderii religiei în programa școlară, obligația proprietarilor de pământ de a întreține școala etc. De aici încolo, în mediul bănățean încep să se creeze școli confesionale, pe lângă cele de stat, în care numărul orelor de religie era destul de semnificativ. A urmat o perioadă în care frecvența școlară era foarte diminuată, interesul pentru instrucție și educație fiind lezat de tradițiile și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
familială. Prin Legea XXXVIII/1868 s-a introdus obligativitatea învățământului pentru copiii cu vârsta între 6 și 12 ani și cerința frecventării cursurilor de repetiție pentru tinerii cu vârsta între 12-15 ani. Racordându-ne la situația demografică a mediului rural bănățean, la nivelul anului 1910 această obligativitate a echivalat cu cuprinderea a peste 18,5% din totalul locuitorilor în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în sfera unei activități organizate de instruire școlară. În toată perioada dualismului austro-ungar, majoritatea etnică din provincie o forma populația românească. În consecință, școlile comunale și confesionale cu limba română de predare, susținute material numai de locuitorii români din așezările bănățene, ocupau un loc însemnat în structura generală a învățământului poporal elementar. Spre pildă, în anul școlar 1904-1905, școlile comunale și confesionale, cu activitățile desfășurate în limba română, reprezentau în totalul instituțiilor școlare elementare 76,5% în comitatul Caraș-Severin. Debutul maghiarizării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
printr-o notă scrisă din 1746, când se solicita suma de 8.000 florini pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale. Întorcându-ne asupra începuturilor învățământului din spațiul bănățean, reamintim că Regulae directivae au sintetizat hotărârile Regulamentului ilir din 1770 și propunerile deputăției ilire, însușite de Maria Theresia în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în 1772, cu precizarea de a fi aplicate experimental doar în Banat. Pe aceeași linie, un an mai târziu, a fost numit director al învățământului ortodox din Banatul istoric Teodor Iancovici. Inimosul dascăl va elabora Planul pentru organizarea școlilor triviale bănățene, care va fi aprobat de împărăteasă în 1774, în realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
realitate un regulament de aplicare a legii Regule directive pentru îmbunătățirea învățământului din școlile elementare sau triviale sârbești și românești. Învățământul elementar, deși nu era eliberat total de controlul bisericii, devine o componentă a politicii de stat privind alfabetizarea populației bănățene și asigurarea unei instrucții prin care se urmărea transformarea autohtonilor într-un factor productiv, loial Coroanei austriece. Conform Regulamentului, comunitățile locale aveau obligația de a întreține școala și învățământul, apoi prevedea defalcarea funcției de învățător de cea a preotului, stabilea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
precum și nevoia constituirii unor fonduri școlare. Un alt document oficial, Patenta din 1776, aducea o serie de completări la Regulae directivae, în special cele referitoare la obligațiile ce reveneau învățătorilor, proprietarilor și comunelor. Odată cu înglobarea Banatului la Ungaria, școlile elementare bănățene au căzut sub incidența legii școlare Ratio educationis, promulgată în 1777 pentru Ungaria. Noua lege ce viza educația acorda o pondere ridicată disciplinelor laice și practice în procesul instrucției școlare, garantând utilizarea limbii materne în învățământul elementar. Ratio educationis stabilea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ei împreunate, apărută la Buda în 1806, cu o nouă ediție identică în 1816. Broșura reliefa un adevărat cod normativ privind comportamentul elevilor la diferite ocazii, în biserică, în școală și în societate. Grigore Obradovici, director școlar în granița militară bănățeană, sintetiza o altă tipăritură, Instrucție pentru școalele românești din Banat, apărută la Buda în 1809, având o nouă ediție în 1815 și care a reprezentat de fapt un regulament cu instrucțiuni de aplicare a legislației școlare în vigoare, precizându-se
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o dublă subordonare a directorilor școlari, atât față de inspectorul districtual, cât și față de episcopii diecezani. La finele anului 1847, sediul districtului Oradea s-a translatat la Timișoara, iar din 1850 se va reveni la organizarea anterioară cu un singur district bănățean. În ultimele decenii ale secolului XVIII până la jumătatea secolului următor în Banat au activat în calitate de profesori-pedagogi precum și de oameni de cultură o serie de cărturari iluștri care, prin activitatea lor didactică și pedagogică pot fi incluși în panteonul pedagogiei naționale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pruncul se va face asemenea acelora între care a crescut.” Perfecționarea ființei umane nu se realizează de la sine, ci este necesară intervenția educatorului, ca o acțiune conștientă și orientată spre scopuri sociale. În acord cu gândirea luministă a epocii, cărturarul bănățean considera că standardul de civilizație materială și morală a populației depinde de educația care li se oferă oamenilor, idee concretizată în formularea: ,,din perversa creștere a mai multor prunci ai națiunii noastre”. Dimitrie Țichindeal (1775-1818) a promovat o concepție luministă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
necauzând la folosul neamului, lor li-i bine că ei sunt învățați și prostia săracilor mult câștigă (...) rămân răci, nebăgători de seamă și împietriți, și numai pentru ale sale înfierbântați...” O altă cauză a stării de înapoiere culturală a românilor bănățeni era lipsa de învățători bine pregătiți profesional și motivați pentru cariera lor. Proasta salarizare determina dezinteresul pentru educație a unor învățători, mai ales din mediul rural, fapt constatat de însuși Țichindeal, care observa că la școală copiii sunt adunați, dar
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limbă, deasupra oricărei despărțiri confesionale: Să fim toți una; nu e nici grec sau român unit sau neunit, una trebuie să fie mărita națiune românească”, iar chemarea imperativă pentru luminarea minții prin cultură el nu a adresat-o doar românilor bănățeni sau ardeleni, ci tuturor românilor: ,, Mintea, mărită națiune daco-românească în Banat, în Țara Românescă, în Moldova, în Ardeal, în Țara ungurească, mintea când se va lumina și învățătura cu luminatele fapte bune se va uni, mai aleasă nație nu va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din Buda. Odată cu înființarea Preparandiei din Arad, în anul 1812, Loga va fi numit profesor la această școală, unde a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
școală, unde a predat mai multe discipline școlare, între care gramatica românească și stilistica. Împreună cu Dimitrie Țichindeal, Ioan Mihuț și Iosif Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Iorgovici, pedagogul bănățean se va antrena în lupta pentru o cauză științifică a învățământului, pentru emanciparea religioasă a românilor bănățeni și ardeleni de sub tutela Bisericii Sârbe. În perioada anilor 1830-1850, Loga a funcționat ca director al școlilor românești din Granița bănățeană. În această calitate, el s-a distins ca un bun manager al școlilor și, mai ales, ca un bun formator și îndrumător al cursurilor de pregătire al învățătorilor. Ilustrul pedagog s-a preocupat pe tot parcursul vieții de buna întreținere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
că prea departe am rămas; apoi zic, tocmai în limba maică să ne luminăm, că putem, cum au putut și alte neamuri, care până n-au început așa erau și ele întunecate.” Din acest text rezultă cu claritate credința pedagogului bănățean în virtuțile limbii române de a crea și difuza marea cultură. Trei factori sunt esențiali în dezvoltarea personalității umane: ,,darul naturii, învățătura și îndeletnicirea cu sârguință.” Prin ,,darul naturii”, el înțelegea zestrea nativă, ,,aplecăciunile”, ,,talenturile”, ,,puterile sufletești”, predispoziții prin care
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
virtuții prin educație morală. Era nevoie, în opinia sa, ca elevii să posede cunoștințe ample despre natură, care să îi ajute să-și explice științific fenomenele, să-și organizeze munca și să practice cu dibăcie diferite meșteșuguri și ,,măiestrii”. Pedagogul bănățean acorda o importanță deosebită educației morale a tineretului. În optica sa, formarea morală este mult mai însemnată decât cea intelectuală: ,,Înțelept, de omenie și bun a fi, negrăit sunt mai mari covârșiri decât învățat, isteț, desfățarnic.” Din acest motiv, el
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fie ,,îndopat” cu informații care depășesc posibilitățile sale intelectuale și de vârstă. Rezultatul unui asemenea tip de învățământ este unul dăunător pentru elevi, deoarece ,,învățătura neaflând mintea tânărului coaptă nu se înrădăcinează, ci încă atuncea zboară”. În Gramatica românească pedagogul bănățean preciza cu justețe scopul studierii acestui obiect: să insufle dragostea față de limba maternă, să-i învețe pe elevi scris-cititul corect și să se exprime coerent în spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
În activitatea sa de îndrumare a învățământului poporal din Banat, Obradovici a insistat pe funcția formativă a științei și literaturii, pe care le considera, în manieră luministă, drept factori de emancipare intelectuală a tineretului. Pe linie luministă de gândire, pedagogul bănățean a tipărit la Buda, în 1805, Povățuirea cătră Invățătura Socoatei sau Aritmeticii spre trebuința Școalelor celor Românești, în care insista asupra rolului formativ a studiului aritmeticii. În 1807, va tipări, tot la Buda Carte de mână pentru bineorânduita economie, lucrarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
treabă plugarilor celor românești. În prefața acestei cărți, tradusă din limba sârbă, Obradovici expunea un adevărat program luminist de cultivare rațională a pământului. El se adresa învățătorilor și preoților invitându-i să difuzeze cunoștințe de economie agrară în rândul țăranilor bănățeni sesizând rolul educativ al literaturii, Gr. Obradovici a fost preocupat de alcătuirea unor antologii, cu ajutorul cărora literatura cu caracter moralizator să fie utilizată în procesul de învățământ. Ca atare, deja în anul 1811 avea pregătită pentru tipar o antologie intitulată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
privind rolul educativ deosebit pe care-l joacă literatura în direcția formării morale a copiilor și tinerilor. Acesta a fost și motivul pentru care Obradovici traducea lucrarea Belizarie a lui Marmontel, pe care cu ,,arzătoare poftă” o oferea românilor săi bănățeni în folosul învățăturilor morale pe care le conținea. Pedagogul a fost permanent preocupat, în calitatea sa de director, de perfecționarea metodică a învățătorilor. Ideile sale pedagogice pe care s-a bizuit această activitate transpar din manuscrisul metodicii sale Scurtată de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]