1,999 matches
-
Andrei Mureșanu, pitarul H. Ioanide și Al. Donici, alta de întrebări și răspunsuri, precum și ecouri literare, note bibliografice și „Poștă redacției” se publică în fiecare număr. Versurile aparțin lui Eugen Vaian, Traian Demetrescu, Al. Obedenaru, I. N. Român, Corneliu Budu (Badea Pletea), Ioan Cătina, C. Z. Buzdugan (Zamfir Cobuz), Eugen Herovanu, iar N. G. Rădulescu-Niger, Th. D. Speranția și St. C. Dumitrescu (Stecedum) colaborează cu anecdote populare versificate. Lăură Vampa, Eugen Vaian și Traian Demetrescu se arătă în nuvelele lor adepții
SAPTAMANA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289480_a_290809]
-
Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața cuvântului și A vedea cu inima, ia forma unor instantanee despre problemele sociale, etice și politice
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
portrete” mai mult ca probabil „după natură”. Trei narațiuni din volumul O muză (1922) fac parte din proiectatul serial Amintiri din cariera diplomatică. Conținutul unei proze din Novele romane e rezumat în titlu: O vânătoare de vulpe în Campania romană. Badea Cârțan la Roma. În câteva mici scrieri rememorative relatările sunt înecate în descripții: Mănăstirea Dealu, Ceahlăul, împrejurimile orașului Albano. Spre Costești, un fel de reportaj cinegetic, întârzie asupra unor tablouri patriarhale, prevestindu-l pe Mihail Sadoveanu. Există în proza scurtă
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
și Iuliana, 10 apartamente, București, str. Buzești 62. 607. Bratu Elenă, 7 apartamente, București, str. Viitorului 26; str. Popa Chițu 25. 608. Burghelea Vasilica, 3 apartamente, București, str. Cazărmii 52. Măneciu Ungureni, jud. Prahova Ploiești, str. M. Kogălniceanu 45. 609. Badea Nistor, 9 apartamente, București, str. Berna 3, str. 1 Mai 35. 610. Brătescu Eugen și Badulescu Maria, 11 apartamente, București, str. Alecu Russo 10, 12. Buzău, str. Unirii 19; str. I.G. Ducă 5. 611. Bancă Ardeleana în lichidare, 47 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Sarbu 3, 5, str. Povernei 9. 616. Bizduna Maria, 5 apartamente, București, str. Trifoi 1. 617. Bănica Gh. 16 apartamente, București, str. Inișor 11-4; Duzilor 33. 618. Bunescu Teodor, 4 apartamente, București, str. Ecoului 7; str. Dr. Teohari �� 12. 619. Badea I. Teodora, 21 apartamente, București, str. Rondu Bisericii 6, str. Teiul Doamnei 38. 620. Burca Ion și Lucretia, 18 apartamente, București, str. Alex. Constantinescu 67. 621. Bogdanescu Emilia, 10 apartamente, București, str. Vulturilor 16. 622. Berlescu Ella, 7 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Tunari 6, str. V. Conta 3-5. 655. Balș Andrei, 2 apartamente, București, str. Mihail Eminescu 127; B-dul. Nic. Bălcescu 24. 656. Baloiu Ion, 4 apartamente, București, str. Apolodor 10. Sinaia, str. Plevnei (Băneasa) 3. București, str. Apolodor 10. 657. Badea Ana și Petruta Dadarici, 1 apartament București, str. Schit. Măgureanu 6. 658. Bănica Constantă și Mihai Condoiu, 4 apartamente, București, str. Sandu Aldea, 3. 659. Breahna Valeria, 3 apartamente, București, str. B. Delavrancea 39. 660. Budisteanu Ion, 5 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Bianu Ț. Victor, 3 apartamente, București, str. Sft. Elefterie 10. 1003. Bălănescu Romulus, 8 apartamente, București, str. Izvor 68, str. Mitrop Gh. Petrescu 82. Dorohoi, str. Filimon Sarbu 14. 1004. Baleaca Wileax, 4 apartamente, București, str. Dr. Grecescu 10. 1005. Badea Constantin, 4 apartamente, București, str. Sergent Scarlat 16, str. �� Silvestru 40. 1006. Breza Iordan și Ștefan, 5 apartamente, București, str. Izvoreanu 13. 1007. Burdea Cristea, 5 apartamente, București, B-dul Mărășești 100, str. Frumoasă. 1008. Bajan Polixenia, 5 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Blumen Marcu, 6 apartamente, București, calea Griviței 35. 1025. Beneche Ludovic, 6 apartamente, București, str. Clucereasa Elenă 20. 1026. Bereca M. Ioana, 2 apartamente, București, str. Munții Tatra 12. 1027. Batzaria Niculae, 5 apartamente, București, str. Dr. Radovici 10. 1028. Badea Ion, 7 apartamente, București, calea Dorobanți 73. 1029. Beghiu Niculae, 6 apartamente, București, str. Dogari 1. 1030. Bujoreanu Maria, 4 apartamente, București, str. Niculae Beldiceanu 5. 1031. Budurescu N., 7 apartamente, București, str. Diana 7, R. Vâlcea, str. Lenin 170
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Mil. Gheorghe 6 83. Eufrosina Marasescu, str. Stalpoianu 26 84. Niculescu Alex., str. Soldat Negru Florea 11 85. Grigore Gheorghe, Sf. Petru Tei 39 86. Zacanian Osin, Soldat Ștefănescu Tei 12 87. Melinte Ranila, str. Teodosie Rudeanu 26, 28 88. Badea Gheorghe, str. Teiul Doamnei 128 89. Zanfirescu Grigore, str. Barbu Văcărescu 143 90. Ana și Nic. Chiparis, str. Barbu Văcărescu 133 91. Necunoscut, str. Victor Hugo 4 92. Andela Nicolae, str. Vârful cu Dor 2 93. Necunoscut, Calea Victoriei 136 94
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice de Rudolf
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
și prozator, P. are meritul de a fi participat la lupta pentru drepturi a românilor din Transilvania și de a fi contribuit la dezvoltarea interesului lor pentru cultură. SCRIERI: Flori de toamnă, Timișoara, 1882; Jertfele românilor, Sibiu, 1923; Visul lui badea Simion, Când ceasul bate treisprezece, în Un ceas de șezătoare poporală, Sibiu, 1927, 49-64. Traduceri: John Stuart Mill, Libertatea, Sibiu, 1899; E. Raupach, Sâmbăta morților, Sibiu, 1906; G. S. Petrov, Calea spre Dumnezeu, Sibiu, 1909. Repere bibliografice: Miron Pompiliu, „Flori
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
Publicația militează constant pentru unitatea culturală și pentru dreptul la identitate al românilor de pretutindeni. Cele mai importante articole aparțin lui N. Iorga: despre Nicolae Grigorescu, B.P. Hașdeu, Iosif Vulcan, despre Românii din Ardeal după un călător italian (Șeștini), despre badea Cârțan etc. Cu versuri colaborează George Ranetti, Elenă Farago, I.U. Soricu, N. Vulovici, George Orleanu, C. Sp. Hasnaș, Ecaterina Pitiș, Eugen Boureanul. Proza semnează C. Sandu-Aldea, iar George Orleanu publică un fragment din piesă de teatru Voichița Radului (1908
CALENDARUL LIGII CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]
-
atitudini și poziții elocvente în epocă, sub semnăturile lui George Sbârcea, Alexandru Baciu, Ionel Neamtzu, Mihai Anastasiu, Traian Stoica, Ion Șiugariu, Ion Vișoianu, Vladimir Bunea (Vlaicu Bârna), Paul Teodorescu. C. L. publică un fragment inedit din proza lui Duiliu Zamfirescu (Badea Cârțan la Roma), scris în 1897. Ilustrația grafică (portrete, vignete, desene) este semnată de Radu Boureanu, Demian, Olga Greceanu, Marcel Olinescu și Eugen Stroe. C.H.
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
BADEA, Ștefan (30.XI.1951, Butoiești, j. Mehedinți), critic literar. Este fiul Elisabetei și al lui Gheorghe Badea, economist. Student la Institutul Pedagogic de trei ani, se transferă la Facultatea de Filologie (secția română-franceză) a Universității din Timișoara, unde își ia
BADEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285533_a_286862]
-
et al. (1981), există o serie de semne care pot pune în evidență afecțiunea: a) semnul Ombrédanne constă în faptul că, punând o suprafață plată (scândurică) deasupra genunchilor îndoiți, subiectul se va înclina de partea șoldului luxat; b) semnul Peter Bade constă în faptul că plicile tegumentare de pe fața anterioară a coapsei luxate sunt situate mai sus decât cele de pe coapsa sănătoasă; c) semnul Lance se referă la direcția fantei vulvare, care este înclinată de partea șoldului luxat. După Voinea și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
cu poclăzile peste fân. I-am dat bună sara și nu l-am lăsat să sufle : - Ioane, zic eu încet, scoate toporul. - Ce topor, bre Dumitre ! se miră el. - Ioane, nu te fă, că te-am prins. Scoate toporu’, zic. - Bade Dumitre, să mor eu, să n-am parte de copii, na, dacă știu macar ce vrai ! Când l-am auzit jurându-se așa de strașnic, mai să mă îndoiesc ! - Bine, Ioane, zic. Zi dar, ce-ai cătat în șură cât
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ion s-așază pe sanie și începe a se descălța. - Ce faci, Ioane, răcnește la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce faci, omule, ai înnebunit ? țipă femeia și se repede la el și-l prinde de umăr. - Dă-te la o parte, fa, crucea și dumnezeu’ mă-tii ! Și umblă în fân
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trăgea afară ș-așa-i da moșneagului borș curat. - Ce i-aș fi dat cu fliuștiucul peste gură ! Auzi tu, fa, borș limpede ! - Apoi și baba zuraleaucă că se potrivea... Deodată, ușa de-afară se deschise larg. - Bonjur și noroc, bade ! răsună un glas mare și înăuntru pătrunse Vică Gheorghiță, om gros și lat în spate, cu privirea jucăușă. - Bine-ai venit, finule ! strigă gazda de dincolo. - Sărut mâna, nânașă ! Să-ți povestesc, nânașă, ce-am visat azi-noapte în somn, să
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
să văd eu, știți voi cum se cheamă ea? Da, bunică, știm! Arțăriș, așa-i spune. Da’, știți și de unde-i vine numele ăsta? mai întrebă bunica. Nu știm, spune-ne! Se zice că pe tatăl fetelor îl chema Arțar, badea Arțar, așa-i spunea lumea. Iar copacii care apăreau, an de an, în pădure, erau sufletele oamenilor satului care, pe măsură ce îmbătrâneau, se duceau din lume, dar rămâneau să-i ascundă de urgia vremurilor și să-i ajute pe ceilalți. Și
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
odihnă, nasul doamnei M..., al Adelei și cu preferință pe al meu, ca mai proeminent și mai spațios. Dar pentru mine problema capitală era alta, destul de complicată. Pe scăunașul de dinainte, într-o trăsură și mai strâmtă decât a lui badea Vasile, trebuia să fiu mereu cu ochii în patru ca să nu ating picioarele tovarășelor mele și să nu le trimit fumul țigărilor în față. Fumul acesta, cu stupida nătângie a lucrurilor neînsuflețite, m-a chinuit tot drumul mai rău decât
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
așadar, concesie fricii ca gestul să nu aibă întreg efectul pe care teoretic tocmai voiam să i-l dau (afirmarea independenței și libertății mele față de ea!), am stricat ceea ce construiam în momentul când construiam. Dimineața era clară. Drumul aproape neumblat. Badea Vasile mâna încet. Când își sucea țigara, lăsa caii la pas. Mișcările ca și rarele lui cuvinte late erau în acord cu liniștea din natură. La stânga străluceau munții, aduși mai aproape de limpezimea rece a dimineții. Îndoituri, depresiuni, pete de altă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
câmpia multicoloră, semănată cu sate văzute de ani și ani în pâlcurile lor de arbori, niciodată vizitate și de aceea mereu mai misterioase, din care se înalță, cercetând depărtările, turnurile bisericilor, albe. Și, deasupra ariei pământului, cu mine și cu badea Vasile în centrul ei, cerul, minunea supremă a naturii, de un albastru dens, dur - concret. Munții Văraticului, din stânga, creșteau în măsura în care suiam dealul, ca să descrească din nou când coboram spre Târgu-Neamțului. Căldura se întețea. Aerul începea să joace deasupra câmpiei, încercînd
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
detaliu organic!... Abandonarea extatică a unei femei cu privirile albastre... În locul licăririi ironice, aiurare!... O schimbare în lumea din afară m-a deșteptat din semi-halucinația tulburătoare. Clinchetele zurgălăilor deveniseră mai tari, mai metalice, mai apropiate - mai categorice: intrasem în Humulești. Badea Vasile opri la prima crâșmă ca să-și odihnească, zicea el, caii. Crâșmarul, mic, pipernicit, creț, stătea pe prispă, în vestă, cu picioarele goale în papuci, silabisind Universul cu o voce mai tare decât era nevoie ca să-și ajute înțelegerea prin
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
urechile cu cercei roșii, am înțeles că avea în adevăr nevoie de toată forța suspinelor ei ca să poată zdrobi un piept atât de oceanic, care lupta triumfător pentru întîietate cu alte farmece ale persoanei ei. 1 Aici: șuvițe de păr. Badea Vasile și caii își împrospătaseră forțele. El în crâșmă, ei la fântână. Acum și el, și caii erau mai bine dispuși. Din Humulești, am intrat peste câteva minute în Vânători - sat lung, cu case noi, fără un copac pe lângă ele
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
care o dezbrăcase, zvârlea în foc, la intervale egale, cu gesturi mari, liniștite, aproape auguste, de om echilibrat al pământului, obiectul mărunt al cercetărilor sale entomologice. Prin pădure, zurgălăii cântau în toți copacii, și felinarul trăsurii (unul, din economie, deși badea Vasile pretexta că celălalt s-a stricat...) scotea mereu din întuneric, ca din neant, picioarele stejarilor, și din când în când, o movilă de prund, care trecea pe lingă trăsură ca o dihanie informă și misterioasă. Când am ieșit la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]