1,114 matches
-
1981; * „Propilee. Cărți și destine“, Iași 1984; * „Nisipul“, roman, București 1989; * „Poezia lui Eminescu. Arhetipuri și metafore fundamentale“, Iași 1990; * „Amfiteatru cu poeți“, Iași 1995 (ed. II revăzută, 2001); * „Caietele privitorului tăcut“, memorii, Iași 2001; * „Perspective“, studii critice, Iași 2001; * „Baltagul. Privire critică“, Cluj-Napoca, 2002; * ,,Pașcani. Municipiul si zona. Monografie”, Editura Polirom, Iași, 2000 (coordonator). Traduceri: * N.V. Gogol; * Jean Bouticre; * Gaetano Salveti; * Nino Muccioli. Bibliografie: - http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin Cioprag a; - Dan Manuca, Constantin Ciopraga, nonagenar. Eseu lexicografic; - Constantin Ciopraga
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
ta „Scânteie” (Constanța Tudorache, În nr. 38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul? Ioana a fost aleasă În Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
145, 146 Avram, Mircea 291 B Baban, Traian 221 Bacalbașa, Anton 117, 234 Baconsky, A. E. 33, 40, 41, 61, 146, 191, 207, 214, 215, 222, 244, 268, 287, 290, 292-298, 303, 304, 331, 334, 337, 339 Balla Erno 297 Baltag, A. 191 Balzac, Honore de 106 Banuș, Maria 16, 26, 27, 30, 41, 61, 123, 138, 139, 142, 146, 191, 197, 198, 199, 210, 213, 214, 243, 285, 299, 300, 301, 304, 305, 309, 339 Baranga, Aurel 16, 27, 30
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anterioare, alte poezii având ca repere: figura ilegalistului și a luptătorului comunist, colectivizarea, contrastul trecut-prezent, iubirea, evul glorios socialist, elogiul muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Tomuș, Ion Barbu și „Jocul secund”, ST, 1966, 9; Ivașcu, Confruntări, I, 385-392, III, 75-78; Al. Rosetti, Barbiana. I-III, LCF, 1967, 36, 37, 39; Ciopraga, Portrete, 300-304; Al. Paleologu, Introducere în poezia lui Ion Barbu, VR, 1967, 1; Cezar Baltag, Simultan literar, AFT, 1967, 17; Martin, Poeți, I, 53-61; Călinescu, Eseuri, 21-52; Basarab Nicolescu, Cosmologia „Jocului secund”, București, 1968; Solomon Marcus, Ion Barbu, matematician și profesor, GL, 1968, 12; Constantin Florin Pavlovici, „Isarlâk” - comentarii la ciclul balcanic al poeziei lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
165-173; Oarcăsu, Destine, 76-83; Gerda Berbilian, Ion Barbu. Amintiri, București, 1975; Zaciu, Lecturi, 129-133; Tașcu, Incidențe, 104-108; Negoițescu, Analize, 243-250; Papahagi, Exerciții, 48-86; Caraion, Pălărierul, 95-108; Ion Barbu interpretat de..., îngr. și pref. George Gibescu, București, 1976; Pop, Transcrieri, 165-173; Baltag, Polemos, 50-75; Dorin Teodorescu, Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978; Sorescu, Interpretări, 6-32; Șerban Foarță, Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu, Timișoara, 1980; Papahagi, Eros, 77-109; Petrescu, Configurații, 189-209; Mircea Scarlat, Ion Barbu. Poezie și deziderat, București, 1981; Alexandru Ciorănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1989; Mircea Muthu, Alchimia mileniului, București, 1989, 91-102; Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj-Napoca, 1989, passim; Marin Mincu, Opera literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 65-76; Alex. Ștefănescu, Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei și soluția plotiniană, VR, 1995, 3-4; Papahagi, Interpretări, 35-39; Pop, Recapitulări, 87-133; Eugen Simion, Puțină epistologie, CC, 1995, 3-4; Micu, Scurtă ist., II, 302-305, 399-405; Marian Barbu, Simona Barbu, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
adună și emite filiații socotite emblematice pentru literatura noastră. Tendențioasă este și dezbaterea asupra poeziei românești contemporane, inclusă în rubrica „Spirale” (1982). Aici Eugen Barbu identifică „poeți calofili” (Dan Botta, Grigore Arbore, Vasile Nicolescu), „calofili și livrești” (Daniel Turcea, Cezar Baltag, Modest Morariu, Cezar Ivănescu), „poeți în derivă” (Alexandru Mușina), „poezia fără sare” (Ana Blandiana), „zglobii” (Mircea Dinescu), „poezie zidărită” (Mircea Cărtărescu) ș.a.m.d. Revista consacră studii în serial operei lui Dimitrie Cantemir (1973), Mihai Eminescu (1975), Mircea Eliade (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
acum director onorific. Așteptăm să se întoarcă în țară cât de curând, sperăm că va accepta propunerea noastră de a monta un Strindberg. Așadar care sunt proiectele dumneavoastră? Voi încerca să continui acest drum deschis de Radu Penciulescu prin spectacolele: Baltagul, Richard al II-lea, Tango... Teatrul Mic trebuie să fie un teatru de substanță, încercând să transfigureze textul de idee într-un limbaj scenic viu; reprezentațiile noastre, ca și în celelalte stagiuni (împlinite!) ale teatrului, le-am dori spectacole de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
al dictatorialelor ordonanțe de urgență, scenarita noastră nu mai pare maladie chiar atît de... atipică. Nimic însă cu atît mai puțin comandatele sondaje nu ne îndreptățește să fim pesimiști. În fond, nația asta nu e toată doar scepticul cioban din Baltagul. Mai e și Urmuz. Mai e și... Nu? 30 aprilie Ce frumos era în vremea lui Picasso, ar putea suna, simplu, justificativul nostru puseu nostalgic. În sensul că existau doar un Picasso, doar un Dali, doar un Giacometti, mă rog
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nr.86, bl.37, ap.35 45 Pantica Florica județul Brăila 6 ─────────��────────────────────────────────────────────────────────────────────── 46 Manolache Vasile Brăila, Aleea Culturii nr.6, bl.8, ap.34, județul Brăila 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 47 Stoianof Constantina Brăila, str. Chișinău nr.121 bis, județul Brăila 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 48 Baltag Mariana Brăila, str. Maramureș nr.11, județul Brăila 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 49 Ciobanu Sandita Brăila, Aleea Policlinicii nr.5, bl.G13, Paraschiva ap.95, județul Brăila 6 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Brăila, str. Oborului nr.4, bl.AG6, sc.1, 50 Anghelus Minodora ap.18, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155624_a_156953]
-
mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe Vitoria Lipan, plângând alături de baltagul plin de sânge cu care a fost omorât Nichifor. Am intrat în altă sală, unde m-am întâlnit cu Cireșarii, dar i-am lăsat să-și continuie expediția la Peștera Neagră, m-am întâlnit cu Goe, supărat că și-a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
-i cunoști valoarea. Andra Andrei *** Lectura este cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea. Dacă nu citești mult, nu vei ști să te exprimi. Mie îmi place foarte mult să citesc, dar numai acele romane, poezii și povești, precum : Baltagul, de M. Sadoveanu, Ion, de L.Rebreanu, Amintiri din copilărie, de I.Creangă. Dintre toate aceste lecturi, cea mai frumoasă cred că este Amintiri din copilărie, deoarece I: Creangă își povestește în acest roman copilăria sa și toate întâmplările care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
carte de vizită pentru ansamblul literaturii române, se numără Mara de Ioan Slavici, Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu, Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Craii de Curtea-Veche de Mateiu I. Caragiale, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Adela de G. Ibrăileanu, Patul lui Procust de Camil Petrescu ș.a. În Proza comportamentului (1992) P. face anatomia behaviorismului în literatură, subliniind că „romanul comportamentului [...] este un reflex, o reacție specifică la o anume conjunctură”, iar „apariția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
Nicu Ciobanu ș.a. Importantă este prezența scriitorilor din România, de la cei clasici (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) la cei moderni (Sadoveanu, Rebreanu, Goga, Eftimiu, Pillat, Barbu, Blaga) și, îndeosebi, la cei contemporani (G. Călinescu, Gellu Naum, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Cezar Baltag, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, D.R. Popescu, Leonid Dimov, Nicolae Breban, Ștefan Bănulescu, Ana Blandiana, Dumitru Țepeneag, Anghel Dumbrăveanu, Ștefan Aug. Doinaș). Nu este neglijată nici literatura universală (Goethe, Cehov, Poe, Esenin, Ungaretti, Franz Kafka, Evtușenko, Dino Buzzati). Literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287799_a_289128]
-
ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
La poesia negli anni di transizione: la România postcomunistă. În privința prozei, interesul traducătorului și comentatorului a fost atras de scrierile lui Zaharia Stancu, Mircea Eliade și Constantin Noica, precum și de românele semnate de Norman Manea. Alte câteva traduceri, printre care Baltagul lui Sadoveanu, au rămas netipărite în volum. SCRIERI: Momento Eminescu- Momentul Eminescu (în colaborare), îngr. L. Valmarin și Valeriu Râpeanu, București, 1987; La România nella coscienza intellettuale italiană (în colaborare), Milano, 1988; Mihai Eminescu (în colaborare), îngr. Doina Derer, București-Milano
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286563_a_287892]
-
iar din 1949, la secția de presă a Ambasadei Române din Varșovia. Traduce din literatura română începând din 1950, stăruind îndeosebi asupra prozei contemporane și interbelice. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Varșovia, 1951, Wyspa Kwiatów [Nada Florilor], Varșovia, 1955, Zaginiony [Baltagul], Varșovia, 1960; Vladimir Colin, Mladen, syn miedxwiedzia [Mladen, fiul ursului], Varșovia, 1957; Cezar Petrescu, Mrok [Întunecare], Varșovia, 1957; Liviu Rebreanu, Bunt [Răscoala], Varșovia, 1959; Camil Petrescu, Ostatnia noc miloșci, pierwsza noc wojny [Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
deopotrivă proza (Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Virgil Tănase, Mircea Eliade, Bujor Nedelcovici, Alexandru Papilian, Norman Manea, Octavian Paler, Alexandru Vona, Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu), eseuri, studii (Mircea Eliade, Emil Cioran), poezie (Mircea Dinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci, Cezar Baltag). Bun cunoscător al celor două limbi, P. este profund preocupat că lectorul francez să nu aibă dificultăți în înțelegerea scrierilor românești tălmăcite în limba lui Voltaire. Cand traduce o carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
Serre și Cornelia Golua); Magda Cârneci, Psaume, Paris, 1997 (în colaborare); Ion Omescu, Au-delà des rives, în Le Fumet de la chimère, Paris, 1997; Mihail Sebastian, Depuis deux mille ans, Paris, 1998, Journal (1935-1944), Paris, 1998, L’ Accident, Paris, 2002; Cezar Baltag, Chemarea numelui - L’Appel du nom, ed. bilingva, București- Paris, 1999 (în colaborare cu Odile Serre și Ilie Constantin); Mircea Cărtărescu, Orbitor, Paris, 1999; Mircea Nedelciu, Danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d’identité, Paris, 2000. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
În munții de miază-noapte”, IL, 1960, 3; Valeriu Râpeanu, Despre două volume de proză în „Cartea ostașului”, „Viața militară”, 1963, 4; De vorbă cu scriitorul Dragoș Vicol, „Femeia”, 1963, 7; Dan Bedrosian, „Omul de la ora 13”, GL, 1964, 43; Nicolae Baltag, „Buchet în august”, CNT, 1965, 32; Alexandru Chiriacescu, „Flăcări în Vest”, LCF, 1967, 4; Adriana Iliescu, „Camera 210”, RMB, 1969, 7 626; Ion Lungu, „Camera 210”, TR, 1969, 16; Traian Filip, „Camera 210”, ATN, 1969, 11; Gheorghe Andrei, „Dincolo de azur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul, 204-209; Raicu, Critica, 35-48; Pop, Transcrieri, 189-194; Martin, Identificări, 197-200; Stănescu, Jurnal, I, 167-171; Simion, Scriitori, I, 14-33; Poantă, Radiografii, I, 87-92; Baltag, Polemos, 151-156; Grigurcu, Poeți, 92-96; Cubleșan, Teatrul, 150-154; Lit. rom. cont., I, 159-163; Cândroveanu, Printre poeți, 39-45; Marcea, Concordanțe, 265-267; Iosifescu, De-a lungul, 223-226; Manea, Contur, 82-88; Raicu, Fragmente, 131-134; Rotaru, O ist., III, 68-81; Micu, Limbaje, 170-178; Tuchilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Hubert (pref.) 663.2(100)(091) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA JEAN-FRANÇOIS GAUTIER Civilizația vinului Prefață de Hubert MONTEILHET Traducere de Mihai BALTAG INSTITUTUL EUROPEAN 2012 PREFAȚĂ Jean-François Gautier, de formație jurist și cu vocație de oenolog, autor al lucrărilor Droit vitivinicol și Vin à travers les âges (această lucrare a obținut în 1990 Premiul de istorie, literatură și arte frumoase al Oficiului
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag și alții. Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A debutat editorial cu traducerea din limba germană a volumului de poezii Copacul cel bătrân de Werner Bossert (1962). S-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]