2,143 matches
-
conveneau, având și nevoie de bani, primi, relațiile lui cu Gaittany fiind de altfel cu deosebire călduroase. Totuși, nu se putu stăpâni de a nu-l ironiza puțin. - De ce nu-l chemați pe marele Pomponescu? Gaittany, acela care oferise un banchet lui Pomponescu, azi, când ministeriabilul părea a nu mai fi actual, punând mâna pâlnie la gură, zise: - Un caraghioz!Și râzând din toată inima, ieși pe ușă. Ioanide îl văzu de pe geam întinzîndu-se cu deliciu pe spate în automobil și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
alb. Joacă popice și ping-pong. N-am auzit vreodată să fie bolnav, în ciuda feței palide și scobite în obraji. E așa de prudent în toate, încît nu l-am surprins niciodată amețit de băutură. De fapt bea la reuniuni și banchete, dar fiindcă toate gesturile lui sunt mai lente decât ale altora, în timp ce alții beau două sau trei pahare, el bea numai unul, astfel încît nu se bagă de seamă abstențiunea sa. Acasă, de obicei, nu bea alcooluri. În total sunt
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Ioanide, la gesturile lui decisive. Chiar când Pomponescu desfășura teoria sfielii zâmbind oficios, Ioana avea sentimentul unei autorități exercitate asupra sa cu mijloacele blânde ale persuasiunii. Însă Pomponescu nu mințea, avea doar timiditatea solemnă. Se obișnuise în vizitele ministeriale, la banchete, să culeagă roadele acestei modestii pompoase și nu trăda procesul interior. De altfel, soliditatea lui trupească înlătura orice banuială în acest sens. Ai fi zis că un uriaș se face mic și timid dinadinsul, ca să nu sperie copiii. - Pe urmă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cunoscîndu-i repertoriul, dădeau exemplu, aplaudând unde trebuia, incitând astfel publicul. Cu aceste mici observări, confirmăm că Pomponescu avea succese statornice, plăcând în special micii intelectualități. După discurs sau conferință, Pomponescu priza foarte mult faptul de a i se oferi un banchet, la care ținea de asemeni o mică cuvântare și acorda unele mărturisiri din copilăria și tinereța sa, nu altele în fond decât acelea debitate Ioanei, însă cu rezerve potrivite locului. O astfel de familiaritate îl făcea fermecător. Prin urmare, declarația
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
existența lui Pomponescu se cheltui numai în mondenități și reuniuni, cu o neglijare aproape totală a ministerului (lucru ce convenea sub toate raporturile guvernului). Pleca cu suita în provincie sub pretext de inspecții și se lăsa cu plăcere invitat la banchete, unde făcea confesii personale și evoca oameni dispăruți. Dacă intra în vreo G. Călinescu primărie, Pomponescu nu zicea niciodată "localul e bun sau e rău", nu pronunța nici o observare de natură a crea dificultăți organelor locale, ci stabilea o asociație
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oltenilor, după cum se afla într-o provincie sau alta. Singura idee mai teoretică era necesitatea armoniei între bătrâni și tineri. Se părea că un fel de anxietate împingea pe Pomponescu la drum. A dormi în wagon-lits, a lua masa în banchete și a-și petrece o parte a zilei privind peisajul din compartimentul ministerial devenise pentru el programul tipic. Când nu colinda prin țară, își găsea de lucru în Capitală, vizitând expoziții și școli, adesea prin delegație din partea altor miniștri. Afară de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fonduri, toată afacerea se urnise grație îndărătniciei edilului. Inginerul constructor, mai puțin platonic, se supără și amenință G. Călinescu cu încetarea serviciilor sale. Sub aceste auspicii, în primăvară continuarea construcției apărea foarte periclitată. Ca din întîmplare, Pomponescu făcu la un banchet declarația că, deși are intențiile cele mai constructive, aprobă în totul vederile ministrului de finanțe de a se face economii. Anume cheltuieli de lux cad deocamdată pe planul al doilea în fața comandamentului de a îndrepta toate sforțările în vederea menținerii tăriei
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
întîmpina cu maxim de argumente. Ca să atragă atenția asupra activității sale, Conțescu sugeră discret că va împlini șaizeci de ani. Rudele sale răspândiră acest eveniment și se născu astfel ideea de a pregăti un volum omagial pentru Conțescu și un banchet, la care opul i s-ar fi oferit. Gonzalv Ionescu fu desigur invitat și el să colaboreze și contribui cu un articol în care polemiza de fapt cu Conțescu, în sensul că trata din nou o chestiune studiată de acela
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un Conțescu, delegatul oficial fu un director, și invers. Nu mai puțin veniră toți Conțeștii, care se dovediră a constitui singuri un adevărat aparat de stat. Gaittany, Hagienuș, Gulimănescu, Suflețel (din nou calmat, prin împușcarea lui Hangerliu) nu lipsiră. La banchet nu se vorbi decât politică externă și internă, și lucrul nostim fu acesta, că familia Conțescu se divizase în tabere și se combătea în public, de altfel cu destulă măsură și fără a diminua cordialitatea între ei. Astfel, un Conțescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mult decât voi! Asemenea dialog îl făcu pe Gonzalv Ionescu să înțeleagă că atacul direct împotriva lui Conțescu n-avea sorți de izbândă, cel mai nimerit mijloc rămânând acela de a-și face pe cât posibil un aliat din el. Concluzia banchetului demoraliză complet pe Gonzalv. Acesta se aștepta ca la sfârșitul mesei să se ofere lui Conțescu o decorație. Semnalase o anume mișcare printre personajele oficiale. Banchetul în sine și prezentarea omagiului nu i se păreau incompatibile cu retragerea onorabilă a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mijloc rămânând acela de a-și face pe cât posibil un aliat din el. Concluzia banchetului demoraliză complet pe Gonzalv. Acesta se aștepta ca la sfârșitul mesei să se ofere lui Conțescu o decorație. Semnalase o anume mișcare printre personajele oficiale. Banchetul în sine și prezentarea omagiului nu i se păreau incompatibile cu retragerea onorabilă a adversarului său. Însă la servirea prăjiturilor, un membru al corpului didactic, care nu era un Conțescu după nume, dar pentru inițiați reprezenta totuși un membru al
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mereu precară. Mai curând sau mai târziu, Conțescu ar fi fost eliminat de la catedră. Primejdia era să nu fie adus în locu-i tot un Conțescu. Prin urmare, Gonzalv n-avea altă scăpare decât să fie asimilat de Conțești. Chiar la banchet, trăgând cu urechea, aflase că preocuparea lui Conțescu era de a găsi un soț pentru o nepoată a sa, pe care o ținea în casă. Nu putea să-i dea zestre, însă ar fi vîrît-o în învățămînt, acordând totodată ocrotirea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
am putut anexa cultural, l-am putut clinti în ființa textului lui și interpreta botezîndu-l cum am vrut, cu numele lui Lysis de pildă, aproape în răspăr cu tradiția comentatorilor care, de cele mai multe ori, consideră dialogul acesta apocrif, subordonîndu-l oricum Banchetului, în timp ce eu deduc Banchetul din Lysis. Pe Augustin mi-am permis să-l botez, preferând nu Confesiunile sau De civitate, ci De magistro. Cartea lui Isus, nu cel din Nazaret, cartea lui Isus Cristos n-am îndrăznit niciodată s-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-am putut clinti în ființa textului lui și interpreta botezîndu-l cum am vrut, cu numele lui Lysis de pildă, aproape în răspăr cu tradiția comentatorilor care, de cele mai multe ori, consideră dialogul acesta apocrif, subordonîndu-l oricum Banchetului, în timp ce eu deduc Banchetul din Lysis. Pe Augustin mi-am permis să-l botez, preferând nu Confesiunile sau De civitate, ci De magistro. Cartea lui Isus, nu cel din Nazaret, cartea lui Isus Cristos n-am îndrăznit niciodată s-o anexez cultural și simt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este un vademecum al învățătoriului elementar și un pendent neapărat la Metoada nouă de scriere și citire compusă de aceiași învățători. [21 mai 1876] INSTITUTUL ACADEMIC Ieri în 20 mai la oarele 12 a avut loc în localul Institutului Academic banchetul tradițional dat de asociați în onoarea elevilor care părăsesc băncile aceștii școli și care au căpătat diploma de bacalaureat în sesiunea din mai curent. La acest banchet au luat parte ca totdeauna, pe lângă toți membrii asociați, întreg corpul didactic și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în 20 mai la oarele 12 a avut loc în localul Institutului Academic banchetul tradițional dat de asociați în onoarea elevilor care părăsesc băncile aceștii școli și care au căpătat diploma de bacalaureat în sesiunea din mai curent. La acest banchet au luat parte ca totdeauna, pe lângă toți membrii asociați, întreg corpul didactic și elevii din secțiunea de bacalaureat, toți elevii Întâi clasați la esamenele de Crăciun și Paști din toate clasele primare și liceale. Numărul persoanelor de față se urcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toți membrii asociați, întreg corpul didactic și elevii din secțiunea de bacalaureat, toți elevii Întâi clasați la esamenele de Crăciun și Paști din toate clasele primare și liceale. Numărul persoanelor de față se urcă la 70. Început la 12 oară banchetul s-a sfârșit pe la 1 1/2 oare. Mulțămirea se vedea zugrăvită pe fețele profesorilor și a elevilor. Pe la sfârșitul mesei d. director al cursului superior a ridicat un toast în onoarea și pentru viitorul elevilor ce au sfârșit cursurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dominația ei. [3 septembrie 1876] SERBIA ["CU OCAZIA ANIVERSĂREI... "] Cu ocazia aniversărei M. S. împăratului tuturor Rusielor, s-a ținut un Te-deum solemn în prezența principelui și a miniștrilor. Orașul Belgrad a fost împodobit cu flamuri și sara iluminat. La banchet, principele a ridicat un toast în care a arătat că Serbia e recunoscătoare pentru sacrificiile ce le face marea împărăție pentru ea și că el va învăța pe copilul său respectul și iubirea ce o datorește țariului. [3 septembrie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
foști elevi ai institutului, ieșiți cu {EminescuOpIX 204} diploma de bacaureat, și din corpul didactic al acestui stabiliment. Elevii prezenți acum în Institut au fost reprezentați prin cei întîi clasați, la sfârșitul anului școlar trecut, din fiecare secțiune de liceu. Banchetul s-a început pe la 11 1/2 oare, în sunetul unui marș esecutat de muzica Regim. V. Dintre foștii elevi bacalaurei ai Institutului academic, al căror număr este până astăzi de 111, au fost prezenți vro 47. Ceilalți au fost
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parte la această sărbare școlară, sau pentru că se află la studii în străinătate și nu s-au înturnat în țară de vacanție, sau din deosebite alte cauze. Cei mai mulți însă au adresat, prin scrisori sau prin depeșe trimise chiar în ziua banchetului, urările lor pentru prosperarea Institutului academic. La sfârșitul banchetului, d. N. Culianu, unul din vechii asociați fundatori, luând cuvântul, a făcut istoricul înființării, Institutului, arătând deosebitele faze prin care el a trecut de la 1866 și până azi, cu îmbunătățirile ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la studii în străinătate și nu s-au înturnat în țară de vacanție, sau din deosebite alte cauze. Cei mai mulți însă au adresat, prin scrisori sau prin depeșe trimise chiar în ziua banchetului, urările lor pentru prosperarea Institutului academic. La sfârșitul banchetului, d. N. Culianu, unul din vechii asociați fundatori, luând cuvântul, a făcut istoricul înființării, Institutului, arătând deosebitele faze prin care el a trecut de la 1866 și până azi, cu îmbunătățirile ce a primit succesiv. În mijlocul aplauzelor generale, d-sa a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
căria statute le-a și cetit d-sa. Ideea a fost primită cu aclamațiune și tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, președinte, d. Melik casier și d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară a esecutat deosebite arii, între care și o horă, însoțind închinarea paharelor. Banchetul s-a sfârșit după 2 1/2 oare, în mijlocul celei mai cordiale veselii. Aflăm că în curând se va publica în broșură o dare de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, președinte, d. Melik casier și d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară a esecutat deosebite arii, între care și o horă, însoțind închinarea paharelor. Banchetul s-a sfârșit după 2 1/2 oare, în mijlocul celei mai cordiale veselii. Aflăm că în curând se va publica în broșură o dare de samă detailată despre această interesantă sărbare, cea întîi (după cât știm), de felul acesta care se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
diecezei române (greco-catolice) din Oradea Mare. Pentru cel ce va scrie cronica diecezei în vremea acestor o sută de ani, P. SS. episcopul au stabilit un premiu de cincizeci galbeni. Serbarea au fost strălucită și s-au sfârșit printr-un banchet la care au luat parte două sute de notabili clerici și mireni. Principii bisericești cari s-au urmat în scaunul episcopesc într-acești o sută de ani sânt următorii: Dragoș (1777 - 1787). Darabant (1788 - 1805), Samoil Vulcan (1807 - 1839), Basiliu Erdeli
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu voce înaltă. g ) Sub sunetul clopotelor va fi dus prezentul cu pompă și în ordinea stătorită de comitet, și depus pe mormânt. h ) După depunere, va executa corul în biserică un imn compus anume spre acest scop. i) La banchetul ce va urma se vor ținea din partea tinerimei toaste și cuvântări, numai conform ordinei stătorite de comitet în conțelegere cu egumenul mănăstirei. 4. A doua zi, iertând împrejurările, se va improviza, afară de mănăstire, un congres al studinților români academiei de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]