1,932 matches
-
instalează un vocabular articulat nu de cuvinte scurte, eliptice, tăioase, războinice, ci derulat la nivelul unor sintagme elaborate ideologic precum: „lupta cu dușmanul pentru apărarea cuceririlor revoluționare”, „elemente dușmănoase”, „dușmanii patriei”, „dușmanii clasei muncitoare”, „grupuri de rezistență” etc. Substituirea apelativului „bandit” cu „dușman al clasei muncitoare” marchează metamorfoze În discursul public asupra rezistenței anticomuniste emis de organele de represiune, precum și un Înalt grad de ideologizare și de impunere În conștiința publică a unor „victime și jertfe” ce Întrețin o dialectică permanentă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
veghea revoluționară” trebuie să fie contrapusă „dușmanului de clasă”. Pe de altă parte, acest subiect a fost prezent În articole de presă din ziarele și revistele editate de miliție și de Securitate, cum a fost revista Pentru Patrie, În care „bandiții” erau subiecte de articole unde nota de thriller se asocia cu cea ideologică, eticist-comunistă, centrată pe acțiunile de anihilare a acestor dușmani și de eroizare a organelor de represiune comunistă 62. Tema rezistenței anticomuniste a populat multe din lucrările literaturii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
a acestor dușmani și de eroizare a organelor de represiune comunistă 62. Tema rezistenței anticomuniste a populat multe din lucrările literaturii „angajate” ce trata procesul colectivizării la sate și În care opoziția reprezentată de chiaburi era asociată rezistenței, detașamentelor de „bandiți” anticomuniști. Această temă se regăsește În romanele scrise de M. Sadoveanu, T. Popovici, I. Lăncrănjan etc. Subiectul rezistenței anticomuniste, În care personajele negative sunt folosite pentru construirea mitului comunismului salvator, eliberator, justițiar, se regăsește În literatura didactică a manualelor școlare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Voicu-Arnăuțoiu, Ioana Raluca, Luptătorii din munți, București, Vremea, 1997. Watson, Rubie S., „Memory, History and Opposition under Socialism (Introduction)”, În Rubie S. Watson (ed.), Memory, History and Opposition under State Socialism, School of American Research Press, Santa Fe, 1999. *** Bande, bandiți și eroi. Grupurile de rezistență și Securitatea. 1948-1968, Editura Enciclopedică, București, 2003. *** Rezistența anticomunistă din România. Grupul Teodor șușman. 1948-1958. Mărturii, Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, Argonaut, Cluj-Napoca, 2004. Dorin Dobrincutc "Dorin Dobrincu" Colectivizarea agriculturii și represiunea Împotriva
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
său e unul procomunist, fiind legat și de faptul că Pandrea era și rămăsese un gânditor de stânga. De aceea, el vede În reeducarea de la Aiud o „umanizare a pușcăriei”41: deținuții primesc lenjerie de pat, nu mai sunt numiți „bandiți”, li se dau cărți, ziare, văd filme, li se vorbește politicos etc. Mărturia e din când În când pigmentată de exaltări de tipul: „Vitejia este esența omului comunist”; sunt lăudate, de asemenea, „comunismul umanist” poststalinist și „morala comunistă”, văzută ca
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aparențele nu au la bază cercetări sistematice privind proporțiile persecuției Împotriva personalului de cult. Încă din primele luni de la instalare, guvernul procomunist a operat numeroase arestări În rândurile clerului, după principiul „mai bine arestăm zece nevinovați decât să scăpăm un bandit”9, și chiar premierul Petru Groza, altminteri un obedient executant al directivelor venite dinspre PCR, și-a exprimat rezervele față de modul brutal În care s-a acționat 10. În acest context a fost reținut, chiar din ordinul ministrului Cultelor, cunoscutul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vorbitorul îi sugerează portarului să-i dea afară pe cei doi intruși din clădire), ca un reproș indirect (vorbitorul îi sugerează portarului că nu ar fi trebuit să permită pătrunderea nici unui străin în clădire), ca o amenințare indirectă (vorbitorul, un bandit, îl amenință pe interlocutor că nu-i va fi greu să-l omoare dacă nu face ce îi spune). Pe baza unor inferențe pe care le fac, interlocutorii deduc intenția comunicativă a vorbitorului; dacă vorbitorul reușește să performeze actul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
luptă (2); mama (2); necaz (2); neimportant (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); neprietenos (2); persoană (2); prieteni (2); prostie (2); slăbiciune (2); trădare (2); trădător (2); vechi (2); aliat; altul; angoasă; antipatic; antipatie; aproapele; apropiat; armă; ascuns; aspru; atenție; avansare; bandit; barieră; belea; buni; caiete; ceartă; cheie franceză; coleg; coleg de grupă; competiție; concurență; cretin; criteriu; crud; crunt; curaj; cuțit; Daris; Darius; mai departe; derizoriu; dezastru; dezavantaj; diavol; Dinamo; dispoziție rea; distracție; drac; dracul; al Dracului; drog; durere; el; energie rea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); răutate (4); aur (3); buzunar (3); a ciordi (3); cireșe (3); da (3); dezgust (3); furător (3); hoțul (3); idei (3); infractor (3); lașitate (3); mașină (3); mere (3); politicieni (3); poliție (3); rușine (3); sărut (3); aduce (2); bandit (2); banii (2); bijuterii (2); ciordi (2); completa (2); delicvență (2); dezamăgire (2); ea (2); furt (2); greșeală (2); incorect (2); inima (2); însuși (2); înșela (2); a lua fără voie (2); luat (2); lucruri (2); luptă (2); mare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu ungurii; vatră; vecinătate; vecini; venit; viață; de viață; victorie; vilă; viza; zonă (1); 764/193/63/130/0 hoț: furt (74); rău (46); tîlhar (30); fură (27); închisoare (25); bani (20); fura (20); infractor (19); furător (18); pedeapsă (14); bandit (11); jaf (11); necinstit (11); răufăcător (11); țigan (9); cinstit (8); poliție (7); pușcărie (7); răutate (7); sărac (7); delincvent (6); a fura (6); bijuterii (5); frică (5); hoață (5); mască (5); nemernic (5); Ponta (5); prost (5); rușine (5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pagubă (2); pedeapsă (2); persoană (2); prieten (2); prietenie (2); prosti (2); a prosti (2); răutate (2); răzbunare (2); sex (2); pe sine (2); suferință (2); ademeneală; adolescență; adulterin; adulterist; alegere; amăgire; amarnic; apă; ascunde; ascundea; asta e; așteptare; așteptări; bandit; bani; bariton; batjocori; băieți; bărbați; bărbații; bărbatul; bătaie; bine; ceas; ciudă; cînta; cîteodată; coarne; complicat; comportament nefericit; concubină; confuz; confuzie; conștiința; corupție; credincios; credință; crimă; crud; curvă; curvar; curve; a curvi; des; destrămare; deștept; dezamăgit; dezaprobare; dezgust; dispreț; distracție; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); prostii (2); rahat (2); război (2); societate (2); TV (2); Ucraina (2); vorbe (2); vot (2); vrăjeală (2); abordare; administrație; afacere; afaceri; agresivă; aiureală; aiureli; alianță; anapoda; apă; aranjament; arenă; artă; aspirație; aspră; baftă; nu mă bag...; de baltă; bandiți; bani mulți cu puțin efort; bărbat; bărbați; bîrfe; boi; bucurie; campanie politică; castravete; cauza; Ceaușescu; certuri; circ; ciudat; cît; colaj; no comment; comercială; complicat; comunism; conspirație; contradicție; corupere; coruptă; costum; cravată; creier; cuminte; degeaba; demagogie; democratică; deștept; detest; dezamăgire; dezastru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nu (2); pericol (2); plîns (2); prost (2); război (2); rece (2); respingere (2); fără suflet (2); supărare (2); tare (2); tristețe (2); vină (2); vomă (2); absurd; acid; afurisit; agresivitate; aiurea; amar; anevoios; antipatic; ape; Bad; Badr Hari; bandit; bani; bătaie; beat; nu e bine; binevoitor; brutalitate; da bun; nu-i bun; bunătate; bune; caracter; cățel; ceartă; cerință; cînos; claustrofobie; climă; coarne; comportament; confruntare; consecință; contrar; fără credință; crimă; crocodil; crud; curat; a curge; cusur; dacă e necesar, e
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și ăsta! (se aud clopotele bătînd "în dungă"; își aprinde o țigară) Ia, astea-s trase pentru domnul ăla în vîrstă... profesor... cică știa chineza... și sanscrita... Și? Vorba lui Bulă, la ce i-a folosit? L-a luat Gică... Bandit mare Gică ăsta! Adevărul e că se are bine cu popii... Nu-i mort mai bogat... ca să zic așa... să nu-l îngroape el! Și pe el o să-l îngroape Trică... Asta cu siguranță... Domnule, ar fi în stare să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
duc la poliție".) Du-te, du-te, Nea Matei... și adu și cătușele... să ți le pun... pentru evaziune morală... pentru delapidare de disperări din avutul obștesc... Du-te! (Matei pleacă strigînd: "Fire-ai al dracului de descreierat și de bandit ce ești!"; Costache și Marieta nu prea știu ce să facă...; s-ar duce cu Matei... dar ar rămîne și cu Octav) Mamă, iubită mamă, iubit tată... îmi pare rău... nu-s bun de nimic... știu... (îi ia de braț
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o palmă de pămînt mai mult, sau pentru că și-au ros fundu' pantalonilor pe băncile școlilor, și coatele, și genunchii, și sufletul ca să facă ceva din viața lor. fără să știe că vor deveni "împuțiți de intelectuali, burghezi înrăiți, reacționari, bandiți și dușmani ai poporului"? Aud? Gh. P. unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
spus, eu eram plutonier angajat la direcția anchete; și-n calitatea asta stăteam într-un birou care era perete-n perete cu biroul anchetatorului; cînd ancheta era gata, anchetatorul mă suna, eu mă duceam să-l iau pe anchetat pe bandit, chiabur, burghez... ce era el (ceilalți încep să bată cu pumnii în masă, apoi cu picioarele-n podea; zgomotul produs îl făcea pe plutonier să ridice glasul, pînă la urlet) Îi puneam ochelarii orbi, îl luam de braț și-l
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu te mișca că trag, îți zbor creierașul ăsta care tot nu mai e bun de nimic... și fără să te leg la ochi..., deși asta e împotriva regulamentului. Așa..., cînd mă suna anchetatorul, mă duceam și-l luam pe bandit și-i puneam pistolul în ceafă (îi pune degetul în ceafă) Și-i...Poc! (Obiectiv nr. scapă din strînsoare și se vede că "pistolul" era doar degetul plutonierului; Plutonierul se amuză) Ce, te-ai speriat? Îmi pare rău... scuză-mă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
el! Sursa dublă: (către Plutonier) Auzi... vreau să te întreb ceva... Plutonierul: Zi, hai, zi. Sursa dublă: După ce făceai... ce făceai, cum puteai să mai trăiești? Plutonierul: (liniștit) Păi uite cum...: intra unul cărăușul îi spuneam... care îl căra pe bandit... iar eu, dacă era sînge pe jos îl ștergeam... și după aia îmi continuam pasiența și-mi beam jumătatea de rom care făcea parte din dotare și, dacă nu era destul, aveam eu rezervele mele... cumpăram din cei 500 de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
celor ce urmau să fie împușcați... Plutonierul: (violent) Nu e adevărat! (dintr-o răsuflare) Eu îi preluam pe cei anchetați și, în biroul meu, le trăgeam cîte un glonț în ceafă. (paroxistic) Eram în misiune...! Eu îmi apăram patria de bandiții de burghezi și moșieri... de capitaliști... și primeam pentru fiecare cîte 500 de lei... și ăștia impozabili...! Obiectiv nr.: Mă, iadul o să te mănînce... cum spune Trimisul... Trimisul lui Dumnezeu: (cu toată forța) Lăsați-l în pace! (cu iconița într-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mele și simbolic, “mi-a pus din nou creionul în mână”. In această carte voi descrie viața familiei mele, a unui copil al cărui tată a fost considerat de către comuniști, ca mai toți cei închiși la „administrativ”, chiabur, legionar, bandit și „C.R” (contrarevoluționar), adică „dușman al poporului”. A fost doar preot, acea profesie care înnobilează omul mai mult decât oricare alta. La rândul nostru, noi copiii, am fost fiii unui dușman al poporului și pentru unele persoane eu mai
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Gheorghiu-Dej deoarece lucrase cu acesta la atelierele CFR din Galați. Pe de altă parte, Eugen Țurcanu, zbirul reeducării de la Pitești, când murea câte un deținut, zbiera către șefii lui: -”...domnu’șef, anunțați doctoru’ că a încetat să bată inima unui bandit”. Același Țurcanu adăuga cu ură: - “..cei mai periculoși dintre voi, bandiților ați rămas cei care mărturisiți credința în Dumnezeu”. Iar răspunsul directoarei de la Mislea, într-un dialog cu o deținută a fost: -„Taci din gură, nenorocito!. N-am nevoie de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
de altă parte, Eugen Țurcanu, zbirul reeducării de la Pitești, când murea câte un deținut, zbiera către șefii lui: -”...domnu’șef, anunțați doctoru’ că a încetat să bată inima unui bandit”. Același Țurcanu adăuga cu ură: - “..cei mai periculoși dintre voi, bandiților ați rămas cei care mărturisiți credința în Dumnezeu”. Iar răspunsul directoarei de la Mislea, într-un dialog cu o deținută a fost: -„Taci din gură, nenorocito!. N-am nevoie de rugăciunile nimănui. Eu mă rog lui Lenin și lui Stalin; ei
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din nou și când n-am mai avut lacrimi, am venit acasă, la Tecuci. Din mărturia factorului poștal Andrei Magdici (Zugravu, 2004)am aflat că toți cei 5 copii ai săi au fost persecutați în școală deoarece erau fiii unui “bandit”, cum mai erau catalogați deținuții politici. În familia noastră, noi am fost doar 4. Colectivizarea agriculturii la Tecuci Regimul comunist a dus un veritabil război împotriva țărănimii, care a durat 13 ani și care s-a încheiat cu colectivizarea agriculturii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
le-a fost lor?. Dacă noi cei întemnițati am avut de bine de rău suta de grame de pâine, ei de unde au avut-o?. Trebuia câștigată. Unde să muncești când toate ușile îți erau trântite în nas? Erai nevasta unui bandit. Casa era sechestrată. Intr-una din camere primăria băgase un țigan cu 5 copii...Copiii trebuiau să manânce, trebuiau îmbrăcați. Copiii în vacanțe munceau la orezăria CAP-ului și pe unde mai puteau iar soția avea grija permanentă să aibă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]