1,150 matches
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, februarie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2001. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de Opinie Publică: Republica Moldova, martie 2002. Barometrul de Opinie Publică, iunie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2002. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, aprilie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2003. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, mai 2004. Barometrul de Opinie Publică: Republica Moldova, noiembrie 2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui instrument care să ne ajute să înțelegem unde anume apar disfuncțiile democratice și cum pot fi acestea înlăturate. Potrivit unei astfel de direcții, ce presupune reconsiderarea conceptuală și analitică a populismului, acesta din urmă poate fi înțeles drept un "barometru potențial al politicii reprezentative"1. Ca atare, operând cu definiții minimale atât în cazul democrației, cât și în cel al populismului, autorii reuniți sub bagheta lui Cas Mudde reușesc să aducă în discuție variatele forme ale exclusivismului acestui fenomen, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
serie de roluri importante, cel mai semnificativ fiind acela de mecanism de avertizare. Potrivit lui Taggart (2002: 75), ascendența formațiunilor populiste indică: "defecțiuni fundamentale sau de altă natură în sistemul politic". Absența sau prezența partidelor populiste pot fi luate drept un "barometru care indică starea de sănătate a mecanismului politic bazat pe reprezentare" (ibid.). Alți cercetători au argumentat că emergența partidelor populiste este o consecință a "incapacității partidelor tradiționale de impulsiona diferite forme de identificare (politică) în jurul unor alternative posible" (Mouffe, 2005a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aproximativ 50% declară că a crescut și în districtul lor) (Warr, 1993, passim). Datele sondajelor de opinie publică din SUA, ca și din Europa sunt sugestive și permit comparații internaționale, ajutând la interpretarea opiniei publice despre criminalitatea de la noi. Conform Barometrului de opinie publică, în intervalul 1997-2000 proporția cetățenilor români care declarau că se tem de criminalitate și de infracțiuni a variat între 6% (în 1999) și 26% (în 1997). Interesant este faptul că în intervalul amintit teama de a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opinie publică desfășurat în Canada, o treime dintre cei intervievați au considerat că actele de criminalitate constituie o problemă „foarte importantă”, 38% că este o problemă „oarecum importantă”, iar 7% că nu reprezintă o problemă importantă (Environics Research, 1989). În Barometrul de opinie publică (mai 2003, 15), s-a formulat întrebarea: „După părerea dumneavoastră, care credeți că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent?”. Una din zece persoane intervievate a menționat în primul rând corupția. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fi dată de faptul că cetățenii consideră justiția responsabilă de creșterea criminalității, controlul acestui fenomen fiind o problemă socială, și nu o responsabilitate a poliției. Și în România, populația evaluează mai bine activitatea poliției decât a justiției. Conform datelor din Barometrul de opinie publică, din 1997 și până în 2004, persoanele intervievate au declarat, într-o proporție mai mare, că au „foarte multă încredere” în poliție, și nu în justiție (Fig. 2). Fig. 2. Încrederea populației din România în poliție și în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publică, din 1997 și până în 2004, persoanele intervievate au declarat, într-o proporție mai mare, că au „foarte multă încredere” în poliție, și nu în justiție (Fig. 2). Fig. 2. Încrederea populației din România în poliție și în justiție (%) (după Barometrul de opinie publică, 1997-2004) În octombrie 2004, majoritatea cetățenilor din România aveau o părere „bună” și „foarte bună” despre activitatea poliției (Tabelul 3). Tabelul 3. Distribuția răspunsurilor la întrebarea „Cum evaluați activitatea poliției de prevenire a criminalității în comunitatea dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au indicat (în primul rând) că „legile sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este că au primit frecvent și chiar recent această informație din mass-media. Dacă 24% din populația intervievată cu ocazia Barometrului de opinie publică din octombrie 2003 considera că „aproape” toți judecătorii sunt corupți și 18% că „aproape toți” polițiștii sunt corupți, este foarte probabil că explicația constă în modul în care au fost „vizualizate” în mass-media sistemul juridic, instituțiile abilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndreptățește să afirmăm că studierea criminalității și analiza politicilor penale și de prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea opiniei publice. Bibliografie Banciu, Dan. (2004). Crimă și criminalitate. Tendințe, evoluții, prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
prevenire a criminalității rămân incomplete și, într-o anumită măsură, ineficiente fără cunoașterea opiniei publice. Bibliografie Banciu, Dan. (2004). Crimă și criminalitate. Tendințe, evoluții, prevenire. București: Universitatea București. Barometrul de opinie publică. (mai 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Barometrul de opinie publică. (octombrie 2003). București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Chelcea, Septimiu. (2002). Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu. (2004). Efectele campaniei „Nu da șpagă”. Raport de cercetare (nepublicat). Chiricos
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și se interpretează rezultatele. De asemenea, se folosesc tehnici de analiză complementare sau alternative, care produc propriile rezultate, și se explică legătura acestora cu celelalte. O parte din datele folosite în aceste exemple au fost obținute în cadrul unor anchete naționale - Barometrele de Opinie Publică finanțate de Fundația pentru o Societate Deschisă și realizate conform licitației de către institute de sondare a opiniei publice prestigioase din România. Ele sunt publice și se găsesc pe internet la adresa Fundației pentru o Societate Deschisă sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
internaționale, investitori economici și organe de decizie politică. În evaluarea fenomenului corupției dintr-o țară, percepția populației asupra gradului și răspândirii corupției reprezintă, printre altele, un element care concură la evaluarea finală. Pornind de la o serie de date furnizate de Barometrul de Opinie Publică 2003, voi încerca să stabilesc felul în care se structurează percepția populației asupra corupției. Voi încerca să identific dimensiunile latente ale opiniei oamenilor despre acest fenomen, pentru a înțelege mai bine fenomenul, așa cum este reflectat în percepția
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
structurează percepția populației asupra corupției. Voi încerca să identific dimensiunile latente ale opiniei oamenilor despre acest fenomen, pentru a înțelege mai bine fenomenul, așa cum este reflectat în percepția populației. Baza de date pe care o folosesc este cea a anchetei Barometrul de Opinie Publică (BOP), finanțată de Fundația pentru o Societate Deschisă și realizată, pentru anul 2003, de Gallup Organization Romania în luna mai1. Variabilele pe care le-am folosit în analiza percepției corupției sunt un set de unsprezece întrebări, CRR1
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
tratamentul defavorabil este îndreptat împotriva unui grup de persoane de un anumit sex. Deși legea există din 2002, până în prezent nu s-a înregistrat nici un caz de discriminare sexuală care să fi ajuns în justiție. Cu toate acestea, un recent Barometru de Gen a relevat faptul că un procent de 6% din persoanele investigate au trecut sau cunosc persoane care au trecut prin astfel de situații de discriminare sexuală. Prin urmare există o lipsă de acțiune a persoanelor afectate, consecință a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
39% din populația intervievată menține stereotipul conform căruia bărbatul este cel care conduce familia, iar deciziile, firesc, trebuie să îi aparțină. Femeia are însă, și ea, un rol bine determinat în zona privată, conform percepției a aproape jumătate dintre subiecții Barometrului discriminării, realizat de Metro Media Transilvania: este responsabilă cu treburile casei, cu sarcinile domestice. În plan profesional, aproape 1/3 dintre respondenți consideră că este dreptul bărbatului să beneficieze de un loc de muncă atunci când situația economică diminuează oportunitățile de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fi manageri. Există și opinia conform căreia femeilor le este, oricum, frică de mari responsabilități, în rândul a 1 din 4 respondenți din cadrul aceleiași cercetări a Metro Media Transilvania. Se schimbă tiparele discriminării? Schimbarea ca proces dificil, de lungă durată. Barometrul de Opinie Publică (BOP) al Fundației Soros România, realizat în anul 2007, încearcă să răspundă câtorva întrebări specifice, în contextul măsurării schimbării la nivelul stereotipurilor, prejudecăților și a manifestărilor intoleranței. Concluziile readuc în prim plan dificultatea schimbărilor de mentalitate față de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pentru profesioniști în managementul resurselor umane, CPE, 2006 * Tackling Multiple Discrimination Practices, Policies and Law, European Commission, 2007 * Discriminarea Multiplă în România, Societatea de Analize Feministe "AnA" și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007 * Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu, Fundația Soros România, 2007 * Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work, Nick Forster, 2005 * Eurobarometru: Discriminarea în Uniunea Europeană, 2006 * Barometrul de opinie privind discriminarea în România, Metro Media Transilvania
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007 * Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu, Fundația Soros România, 2007 * Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work, Nick Forster, 2005 * Eurobarometru: Discriminarea în Uniunea Europeană, 2006 * Barometrul de opinie privind discriminarea în România, Metro Media Transilvania, 2004 * Intoleranță, discriminare, autoritarism în opinia publică, IPP, 2003. * Barometrul Incluziunii Romilor, Fundația Soros România, 2007 * Barometrul de Opinie Publică 1998-2007, Fundația Soros România, 2007. * Equality at Work. Tackling the Challenges
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
2007 * Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work, Nick Forster, 2005 * Eurobarometru: Discriminarea în Uniunea Europeană, 2006 * Barometrul de opinie privind discriminarea în România, Metro Media Transilvania, 2004 * Intoleranță, discriminare, autoritarism în opinia publică, IPP, 2003. * Barometrul Incluziunii Romilor, Fundația Soros România, 2007 * Barometrul de Opinie Publică 1998-2007, Fundația Soros România, 2007. * Equality at Work. Tackling the Challenges, OIM, 2007. * Manifestări discriminatorii în procesul de angajare, CEDES România, 2003 * Report on Equality Between Women and Men, European
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Leading and Managing People at Work, Nick Forster, 2005 * Eurobarometru: Discriminarea în Uniunea Europeană, 2006 * Barometrul de opinie privind discriminarea în România, Metro Media Transilvania, 2004 * Intoleranță, discriminare, autoritarism în opinia publică, IPP, 2003. * Barometrul Incluziunii Romilor, Fundația Soros România, 2007 * Barometrul de Opinie Publică 1998-2007, Fundația Soros România, 2007. * Equality at Work. Tackling the Challenges, OIM, 2007. * Manifestări discriminatorii în procesul de angajare, CEDES România, 2003 * Report on Equality Between Women and Men, European Commission, 2008. * Egalitatea de șanse pe piața
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Spencer Stuart. 83 Sursa: Tackling Multiple Discrimination Practices, Policies and Law. European Commission, 2007. 84 Sursa: Discriminarea Multiplă în România. Societatea de Analize Feministe "AnA" și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007. 85 Sursa: Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu. Fundația Soros România, 2007. 86 Sursa: Barometrul de opinie privind discriminarea în România. Metro Media Transilvania, 2004 Libertate în alegerea propriului stil de viață: Principiu general sau valoare reală? 87 Sursa: Raportul privind egalitatea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
2007. 84 Sursa: Discriminarea Multiplă în România. Societatea de Analize Feministe "AnA" și Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, 2007. 85 Sursa: Barometrul de opinie publică. Viața în cuplu. Fundația Soros România, 2007. 86 Sursa: Barometrul de opinie privind discriminarea în România. Metro Media Transilvania, 2004 Libertate în alegerea propriului stil de viață: Principiu general sau valoare reală? 87 Sursa: Raportul privind egalitatea de șanse între femei și bărbați. Comisia Europeană, 2007. 88 Sursa: Eurostat, biroul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]