1,594 matches
-
dacă noi avem probleme cu fundamentul autonomiei personale, discernământul? Maniheismele au efecte patologice, oriunde se manifestă. Dorința celor „noi” ca să ne evaluăm după competitivitatea internațională este pe deplin legitimă. Altfel rămânem un trib retardat, îngăimând ceva de interes etno-antropologic despre „barză, brazdă, viezure”. Dorința celor „vechi” în sensul unei minime recunoașteri și gratitudini din partea celor care îi urmează este la fel de legitimă. Datul anarhist cu parul în tot ce există și nu ne seamănă, la fel ca și ținutul cu dinții de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cu puteri discreționare. Desigur, curând vom începe să criticăm birocrația de la Bruxelles, nu doar pe cea autohtonă. Dar ce șansă extraordinară să nu ne mai raportăm doar la „tribul” nostru, complexați față de lumea largă! Probabil mulți vom îngăima, asemenea dacilor: „barză, brazdă, viezure, mânz”. Foarte bine. Să ne gândim că încet, încet, micile noastre frecușuri între „olteni”, „ardeleni”, „moldoveni”, „regățeni” vor fi doar istorie înduioșătoare. Vom avea alți subiecți de ironie și, mai ales, vom deveni un vast subiect de ironie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
să ajungă la baltă, spre a cerși, sufocați, o privire binevoitoare de la Stăpîn, în cea mai aiuritoare escortă de onoare. De la Constantinopol la Salonic am călătorit cu trenul, traversînd cîmpii, fără să fi văzut țipenie de om, doar mlaștini unde berzele în căutare de broaște își înălțau silueta ascuțită printre stufărișuri. Acest traseu terestru te făcea să pierzi priveliștea feerică oferită de sosirea cu vaporul în golful ca un arc de cerc, încadrat de munții cu flancurile acoperite de păduri încă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
niște gasconade. Roșu, galben și albastru, Corigent la limba română, Bărbierul regelui Midas, 3 și cu Rezeda 4 se ridică toate pe metoda "moftului", ca și teatrul dealtfel, pigmentat acesta cu știuta exhibiție artistică. Mihnea povestește, de exemplu, în Pleacă berzele, că în India osândiții la moarte sunt executați cu un parfum scos dintr-un lotus albastru ce crește pe malul Gangelui, într-o odaie tapetată cu stofe groase de brocart, mobilată cu paturi de abanos. N. DAVIDESCU Primele poezii ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zîmbindu-mi, aproape pueril, Când ți-am șoptit poeme subtile de Merill. Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lună Și-am spus "Balada Lunei" de Horia Furtună, M-ai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
confluența pârâului Miletin cu râul Jijia, între gara Larga Jijia și gara Vlădeni, a apărut o imensitate de apă unde știuca, bibanul, crapul și crapul topless cohabitează cu minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a vedea survenind ordinea spontană a acțiunilor libere ale agenților individuali, el își imaginează în prealabil asemenea agenți, îi presupune capabili de a-și valorifica drepturile și talentele în concordanță cu regulile comune. Dar asemenea agenți nu sunt aduși de barză! Aron scrie un pic mai departe: Idealul unei societăți în care fiecare și-ar alege dumnezeii și valorile sale nu poate să se răspândească înainte ca indivizii să fie educați pentru viața colectivă. Filozofia lui Hayek consideră ca dobândite, prin
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
prozele ulterioare, ca și în epigrame, chiar dacă nu se mai ating decât rareori performanțele din Hronic...: volumele Mici satisfacții (1931), Un porc de câne (1933) și Bercu Leibovici (1936), unde reconstrucția trecutului e înlocuită de schița de moravuri contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj). La apariție critica a relevat filiația caragialiană, dar și nota personală a râsului lui T., lipsit de „causticitate acidă” (Perpessicius). Polemic, uneori necruțător, este scriitorul
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
îngr. Petre D. Anghel, București, 1992; Tămâie și otravă, I-II, București, 1934-1935; ed. îngr. Alexandru Ruja, Timișoara, 1994; Bercu Leibovici, București, 1936; ed. 2, București, 1942; Vin și apă, cu ilustrații de Ion Anestin, București, 1936; Caiet, București, 1938; Berzele din Boureni, pref. Savin Bratu, București, 1957; Versuri, îngr. Ilie Dan, pref. D. I. Suchianu, introd. Ion Rotaru, București, 1972; Gastronomice, îngr. Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață George Muntean, București, 1973; Inter pocula, îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1973
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
O jumătate de castron am avut... Când am văzut... am crezut că Îmi dau mațele afară. Și zic către un consătean: „Auzi, mă, mănânci?”. „Mănânc, da.” Și bagă lingura, o apucă, o bagă În gură și o Înghițește cum Înghite barza... Când Îl văd... Doamne, Maica Domnului! Într-adevăr că o fost foame acolo, dar o trebuit să te mai și limitezi. Atâta Îți dă, atâta iei... Da’ mie mi-o zis gardianul ăla bun: „În celulă dacă stai, câștigi, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sufletul, deseori, cenușiu. Bocetele mătușii Aneta sînt icnite, întretăiate de sughițuri. Ține mîinile împreunate pe creștet și se frămîntă dintr-un colț în altul al grădinii. Cînd vine lîngă sicriul mamei stă într-un picior: celălalt îl ține îndoit ca berzele. Lucica crede că mătușa Aneta exagerează în exteriorizarea durerii. La fel ar fi plîns și la moartea Mamuchii, iar mai tîrziu i-a zis mamei: „Da’ ce crezi tu, Dorță, că pe ea o plîngeam? îmi plîngeam necazurile!” Situațiile, totuși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și alte eseuri, Cluj-Napoca, 1980; Federico García Lorca. Rapsodul, București, 1981; Istoria culturii și civilizației, I-IV, București, 1984-1995; ed. 2, I-XI, București, 1998-2003. Traduceri: Elsa Triolet, Cuceritorul, București, 1946; Selma Lagerlöf, Cartea legendelor, București, 1946; Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Florin Chirițescu); J. Pereira Gomes, Esteiros, București, 1956; Jules Verne, Mathias Sandorf, București, 1957; Leonardo da Vinci, Scrieri literare, introd. trad., București, 1976; Eseiști spanioli, introd. trad., București, 1982. Repere bibliografice: Barbu Solacolu, Ovidiu Drimba
DRIMBA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286874_a_288203]
-
legionare din 1941. Volumul de povestiri De taină (1977) reia, în linii mari, aceeași tematică (este de remarcat, în acest context, proza intitulată Flautul). SCRIERI: Seara, când se-nchide poșta..., București, 1971; De taină, București, 1977. Traduceri: Renata Vigano, Vine barza!, București, 1955 (în colaborare cu Ovidiu Drimba); Poezie italiană din secolul al XX-lea, București, 1956; Luigi Pirandello, O lume de hârtie, București, 1957; Nuvele italiene din Renaștere, București, 1964; Cesare Pavese, Luna și focurile. Femei singure, București, 1966, Meseria
CHIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
descriptivului în imaginar s-a păstrat: „Vizitatorii mei sunt un domn întrerupt la mijloc,/ o doamnă continuă/ și fiica lor de tablă,/ un profesor care predă brânză,/ un asasin rătăcit, o droaie/ de furnici necăsătorite,/ un copac cu mustăți, / o barză tânără,/ un copil cu un picior de carton/ și trei ignoranți ai legilor mișcării.// La sfârșit apare/ câinele de seară/ care-i latră tare/ și-i poftește-afară” (Cearta cu haosul). Deși critica literară a situat-o pe C. în categoria
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Vrbas, Craiova, Pancevo, Orșova-Drobeta-Turnu Severin ș.a. Debutează cu placheta Păsări neînșeuate (1981), ale cărei poezii sunt un amestec de prozaism deliberat și de imagini suprarealiste („Era vineri / La prânz s-a servit fasole / Atunci ai venit și tu / călare pe barză”), fără a fi ocolite unele reflexe metapoetice. Atmosfera este vag rustică, străbătută pe alocuri de sarcastice dezavuări ale orașului. Plachetele următoare adâncesc aceste tendințe, adăugându-le o anume violență atât de limbaj, cât și de imagini („Să-i tăiem ochiului
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]
-
natural al Mariei Vișan și al lui Tache Căpitănescu, funcționar, adoptat de Constantin și Maria Călinescu. C. (al cărui nume la naștere era Gheorghe) face școala primară la Iași, la Școala „Carol I” (1906-1907) și la București, la „Cuibul cu barză” (1908-1910), iar gimnaziul și liceul la „Dimitrie Cantemir”, apoi la „Gh. Lazăr” (1910-1916), iar o clasă în particular la Liceul Internat din Iași, trecându-și bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul” din București (1917). Se înscrie în 1919 la secția de
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
pe pământ străin, departe de părinții săi. Povestea lui este aceea a unui exil reînnoit la nesfârșit"389. Dar distanța se află în interior și nu în exterior. Ea creează iluzii și face ca mama să fie luată drept o barză: Într-o seară de vară, la ceasul când ceața începe să dea lucrurilor contururi nedeslușite, aflându-se sub bolta din grădină, zări în fund două aripi albe care pluteau la înălțimea spalierului. Fiind sigur că era o barză aruncă lancea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
drept o barză: Într-o seară de vară, la ceasul când ceața începe să dea lucrurilor contururi nedeslușite, aflându-se sub bolta din grădină, zări în fund două aripi albe care pluteau la înălțimea spalierului. Fiind sigur că era o barză aruncă lancea. Se auzi un țipăt sfâșietor. Era mama lui a cărei bonetă cu colțuri înalte rămase țintuită în perete. Iulian fugi din castel și nu se mai arătă niciodată"390*. Distanța este obsedantă fiindcă ea nu încetează să învie
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
locuitori, în special copii din portul Empedocle care își bat joc de "omul care nu e de pe-aici". Când se plimba, lumea se oprea ca să se uite la el [...] îl priveau cum te uiți la un cocostârc sau o barză la capătul puterilor și rătăcită, coborâtă din înaltul cerului. Căciula lui de blană, paloarea chipului, părul și barba de un blond deschis stârneau în mod deosebit curiozitatea". Dacă Venerina este indignată că lumea își bate joc de străin, dacă ea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Articolul 1 Se aprobă studiul de fezabilitate pentru obiectivul de investiții "Instalații de afinare a aurului la o capacitate de prelucrare de 100 tone nămol aurifer pe an, la Exploatarea Minieră Gură Barza", județul Hunedoara, cu caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici din anexă*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea investiției se face din surse proprii, din credite bancare, din alte fonduri legal constituite cu această destinație și, în completare, de la bugetul de stat
HOTĂRÎRE Nr. 769 din 4 noiembrie 1994 privind aprobarea studiului de fezabilitate a obiectivului de investiţii "Instalaţii de afinare a aurului la o capacitate de prelucrare de 100 tone namol aurifer pe an, la Exploatarea Miniera Gura Barza", judeţul Hunedoara. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111391_a_112720]
-
în loc pe marginea drumurilor înguste, și vântul ușor al dimineții care face cu grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru și, într-adevăr, pitpalacul turburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu care nu s-au copt încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
senzual pe spatele dealurilor. Un loc binecuvîntat, care are alte ritmuri și, mai ales, alte priorități pe lumea asta. După ce traversezi Sibiul și o iei spre Cluj, lași Orlat-ul în stînga, și incredibilul drum pavoazat în absolut toți copacii cu berze caraghioase în cuiburi ireal amplasate, mai treci un deal și un pod abrupt, îl cobori spectaculos, ca și cum ai așeza un avion pe pistă și, la intrarea în Cristian, cotești brusc la stînga, spre Sibiel. La cîțiva metri de agitata civilizație
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > DIN RĂGET, CIRIPIT, LĂTRAT, DESTUL DE MULTE-AM ÎNVĂȚAT Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului nedumerită barza cu copilul în cioc: mama-n Spania barză în grevă: - diurna e aceeași nu mai duc gemeni berzele pleacă - iarna va fi grea însă femeile nu nu prea reușesc să îmi dresez maimuța - dar invers merge doi melci indignați vorbesc
DIN RĂGET, CIRIPIT, LĂTRAT, DESTUL DE MULTE-AM ÎNVĂŢAT de DAN NOREA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349733_a_351062]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > DIN RĂGET, CIRIPIT, LĂTRAT, DESTUL DE MULTE-AM ÎNVĂȚAT Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1235 din 19 mai 2014 Toate Articolele Autorului nedumerită barza cu copilul în cioc: mama-n Spania barză în grevă: - diurna e aceeași nu mai duc gemeni berzele pleacă - iarna va fi grea însă femeile nu nu prea reușesc să îmi dresez maimuța - dar invers merge doi melci indignați vorbesc despre un limax - nu-i melc de casă
DIN RĂGET, CIRIPIT, LĂTRAT, DESTUL DE MULTE-AM ÎNVĂŢAT de DAN NOREA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349733_a_351062]