3,060 matches
-
toate neregulile existente... În anul 1940-1941 au existat zvonuri că trebuia să se Întâmple ceva cu evreii? Zvonuri au existat: și vă spun și de unde: tata avea mulți prieteni În Basarabia - lucra cu o serie de firme ale unor evrei basarabeni și de la ei a aflat, chiar la Începutul anului 1940, că populația evreiască din zona Basarabiei avea să fie evacuată În cele mai groaznice condiții. Adică, cum să spun, nu se ținea cont de nimic, se dădea foc la tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ploua. Când am ajuns la Atachi era lapoviță, o vreme mizerabilă. Atachi era destinația? Nu, nu ajunsesem Încă la destinație: Atachi era o etapă, o stație până unde mergea trenul. La Atachi ați fost cazați undeva? Atachi era o localitate basarabeană distrusă de război, În care locuințele erau libere, dar dărâmate În bună parte. Și noi ne-am găsit refugiul printre dărâmăturile alea - fiecare căuta un loc să nu plouă... Deci Între zidurile unor case dărâmate de luptele care se dăduseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
la Început la Atachi? Ce-mi aduc aminte din etapa aceasta nu este nici frigul (era deja foarte frig), nici faptul că eram În pribegie, ci Întâlnirea noastră, În Atachi, cu o coloană de evrei care venea dintr-o localitate basarabeană, Edineț: ei veneau pe jos, iar noi veniserăm cu trenul - era o mare diferență. Erau ca niște schelete ambulante, Învelite În cârpe, zdrențe și care, văzându-ne pe noi, un grup compact de oameni relativ bine la acea oră, Încercau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fi fost ultimul de-acolo care să sesizeze asemenea adâncimi ale sufletului. Mă uitai și eu în altă parte, dar mai puțin sumbru, simțind cum urcă în inimă singurătatea între acești oameni străini, acești basarabeni (căci credeam că toți sânt basarabeni) pe care îmi propusei liniștit să nu-i mai văd niciodată. Fiindcă nu știu ce intuiție îmi spunea că ei nu mă simpatizează, deși nu le făcusem nimic și cu toate că le eram rudă, roșcatul de pildă, după felul cum i se adresase
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Fuiagă, Al. Bardier. La capitolul proză, B. s-a bucurat de colaborările lui Al. Lascarov-Moldovanu, Mircea Streinul, Lotis Dolenga, D. Munteanu-Râmnic, Sergiu Matei Nica, N. Dunăreanu. Probleme de literatură erau puse în discuție de I. Ionașcu (noile orientări din literatura basarabeană, situația scriitorilor din Transnistria și direcția ortodoxistă), Sergiu Grosu, Nicolae V. Coban, Al. Vicol (în Panait Cerna și Basarabia), M. Vrânceanu (în Eminescu și rușii), Nicolae V. Coban (în Cincinat Pavelescu și Basarabia) ș.a. I. Agârbiceanu semnează în trei numere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
detașamentele de muncă ale armatei, la lopată. Să nu uităm nici de cei 150.000 de prizonieri luați de Armata Roșie între 23 august și 13 septembrie 1944, cînd s-a semnat Convenția de Armistițiu la Moscova. Nici de refugiații basarabeni și nord-bucovineni obligați să se repatrieze în URSS. Nici de frontiștii arestați sau uciși. De femeile moarte în urma aplicării draconicului decret al interzicerii avorturilor, din 1966. În total, cifra victimelor directe se ridică la 2 milioane. Cum și familiile erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de el vor determina să se vorbească în Europa de o disidență românească. Astfel, cum remarca Monica Lovinescu, în anul 1978, "România a încetat să fie marea absentă de pe scena pe care se zbate convulsiv libertatea de conștiință a Răsăritului". Basarabean, din ținutul Orheiului, după 23 august 1944 se afla refugiat în România împreună cu familia. Hăituiți pentru a fi predați sovieticilor conform armistițiului, reușesc să rămînă în Țară. În ianuarie 1949, tatăl, învățătorul Goma împreună cu alții din satul Buia vor fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
lui Robert Cahuleanu. Acesta fusese luat din celulă, mutat în altă parte, însă administrația nu reușise să-i mute și amintirea: oamenii vorbeau despre el ca și cum ar fi fost încă prezent. Cahuleanu era pseudonimul literar al lui Robert Eisenbraun, poet basarabean născut la Cahul, din tată german și mamă cu sînge grecesc, amestec ideal pentru nașterea unui mare patriot român. Din patriotism spărsese el piatră la canalul Dunăre-Marea Neagră, într-o primă condamnare măruntă, doar la patru ani, iar acum, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Gramatica teologhicească, Iași, 1795; Alessandro Conti, Elementi aritmetice arătate firești, Iași, 1795; Claude Buffier, De obște gheografie, Iași, 1795; [Autor neidentificat], Gramatica de la învățătura fizicii, îngr. și introd. A. I. Babii, Șt. Lupan, Chișinău, 1990. Repere bibliografice: P. V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 58-93; Iustin Șt. Frățiman, Studiu contributiv la istoricul mitropoliei Proilavia (Brăila), Chișinău, 1923, 68-91; Șt. Berechet, Episcopia Hotinului. Activitatea literară a episcopului de Hotin Amfilohie, BOR, 1924, 12, 1925, 1; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 157, 314-316; D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285317_a_286646]
-
din Basarabia (1920) și mai ales ca prefect de Soroca, deputat și senator, demnități deținute succesiv după 1921. În răstimpul petrecut în Basarabia, a mai scris și la alte periodice din zonă („Răsăritul”, „Glasul Bucovinei”, „Viața Basarabiei”, „Gazeta Basarabiei”, „Pagini basarabene”) sau din vechiul Regat („Țara noastră”, „Universul”, „Gorjanul”, „Curentul magazin”, „România literară”, „Convorbiri literare” și multe altele). În 1940 este silit să revină la București, unde, ca redactor-șef al „Gazetei refugiaților”, apoi ca director al revistei „Îndrumătorul nostru” (1941-1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
anotimpurilor sau al unor peisaje. Titlul comun de Carte poștală, sub care se înscriau diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
diferite grupaje de catrene în multe dintre periodicele vremii, i-a adus autorului o mică faimă. Treptat el se axează pe versificarea unor aspecte privind realitățile basarabene, în strofe sugerând o atmosferă apăsătoare, care vor alcătui ciclul Icoane din Covor basarabean (1943). Ponderea în această culegere o dețin stihurile în care poetul deplânge pierderea Basarabiei în 1940, dând glas durerii pricinuite de ocupația străină, în expresii, simboluri și imagini care, în condițiile istorice date, aveau darul de a emoționa. Mai substanțială
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
un spirit de acceptare, de resemnare, care estompează suferința și dă o notă de tihnită contemplare relatării. Continuând o preocupare mai veche și impulsionat cu deosebire de evenimentele din 1940, I. devine un cântăreț al Basarabiei, adunând în volumul Priveliști basarabene (1941; Premiul Academiei Române) note de călătorie, scrise într-un registru poetizat și idilizat. În viziunea sa, frumusețea peisajelor este armonios completată de cea (morală) a oamenilor, fie prin aducerea în prim-plan a unor experiențe directe, fie prin rememorarea evlavioasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
că are pregătite douăzeci de volume în manuscris (romane, proză scurtă, versuri, piese de teatru). SCRIERI: Moartea regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
regelui Carol. Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu, Cu poetul D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
D. Iov despre Basarabia, UVR, 1941, 33; G. Ivașcu, O carte de actualitate: „Priveliști basarabene”, VAA, 1941, 148; Octav Sargețiu, „Priveliști basarabene”, VBA, 1941, 11-12; Ștefan Ciobanu, „Priveliști basarabene”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. LXII, 1941-1942; Nichifor Crainic, „Covor basarabean”, G, 1943, 8; Al. Bardieru, În legătură cu manuscrisele poetului D. Iov, ATN (suplimentul „Caiete botoșănene”), 1986, 2; C.D. Zeletin, Carte poștală pentru D. Iov, ATN, 1994, 7; Dicț. scriit. rom., II, 631-632; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, vol. I: Figuri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
a stabilit după 1940 la Chișinău, unde va fi redactor la revista „Octombrie”, apoi consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Debutează în 1953, cu monografia Ion Creangă. Lui P. îi aparține meritul de a fi alcătuit și prefațat prima, în spațiul basarabean postbelic, culegere din poeziile lui Mihai Eminescu și de a fi scris monografia Ion Creangă, în care însă primează argumentul de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966) respectă servil linia dogmatismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
Tudorel Urian Destinul lui Ion Hadârcă este emblematic pentru soarta multor intelectuali din Europa de Est. La fel ca Vaclav Havel, Adam Michnik, Nicolae Manolescu sau Mircea Dinescu, poetul basarabean s-a implicat activ în viața politică, în anii romantici și frenetici ai începutului demantelării regimului comunist, la sfârșitul deceniului nouă. A participat la marile adunări populare, s-a îmbătat de spirit civic, a trăit din plin bucuria naivă a
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Chiar dacă cifrele diferă de la o sursă la alta, natura criminală a regimului comunist nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Citând o carte a deportatului Dumitru Crihan, care se dorește o replică basarabeană la Arhipelagul Gulag, volumul prin care Alexandr Soljenițîn a atras atenția Occidentului asupra atrocităților din sistemul concentraționar sovietic, Ion Hadârcă vorbește de ,8-20 de lagăre propriu-zise care aveau câte un contingent de 4-5 mii de condamnați". Felul în care condamnații
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
doar o afirmație aruncată neglijent într-un text care se ocupă în detaliu doar de Noaptea de Sînziene. Mihai Cimpoi însă îi expediază în bătaie de joc în cîte o jumătate de pagină (cu tot cu bibliografie) pe cei mai buni poeți basarabeni contemporani: Vasile Gîrneț și Emilian Galaicu-Păun, făcînd praf meritul dicționarului de a-i integra literaturii române pe scriitorii de peste Prut. Mai ales că, din volumul al doilea, oricum lipseau, de pildă, Vitalie Ciobanu (impardonabilă lacună), Tamara Cărăuș, Margareta Curtescu și
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
Iovan - au deschis o nouă expoziție în holul Casei de Economii din orașul Bamberg (Germania). ( I. S.) l Între 27 și 29 martie, are loc la Timișoara cea de-a treia ediție a Festivalului „Zilele Basarabiei“, inițiat dnii Organizația Studenților Basarabeni. ( A. M. P.) l Luni, 31 martie, de la ora 15, în sala video a Casei „A. Müller Guttenbrunn“ rulează filmele documentare „Peru“ și „Ottawa“, prezentate de dnii Ștefan Boleraz și Ștefan Panin. ( S. P.) l În baza adeverințelor eliberate până în prezent
Agenda2003-13-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280848_a_282177]
-
melosul moldo-român și swing-ul autentic: Petru Haruță/trompetă, Vlad Colesnicov/chitară, Alex Calancea/bas, Vadim Tichișan/baterie. La fel ca la edițiile precedente, festivalul a culminat cu formația Trigon. Recitalul din septembrie 2008 a fost primul în care grupul basarabean a apărut într-o formulă de cvintet. Împreună cu violistul Anatol Ștefăneț, a cărui muzicalitate frizează genialitatea, au evoluat bravii săi discipoli: Dorel Burlacu/instrumente cu claviatură, muzicuță; Vali Bogheanu/sax, flugelhorn, trompetă, caval, fluiere, bas, voce, claviaturi; Gari Tverdohleb/baterie
Culoare cosmopolită and discernămâCuloare cosmopolită and discernământ esteticnt estetic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/7980_a_9305]