1,501 matches
-
nu seamănă cu alta. Lumina „venea de la Moscova“? Nu, lumina nu venea de acolo, era, pur și simplu, un loc unde puteai să faci o școală ca lumea și eu mă mândresc cu lucrul acesta: am fost printre cei 11 basarabeni care au reușit să ia la facultate. Moscova nu este chiar atât de nasoală cum pare politic, are oameni de valoare în ceea ce privește cultura, în ceea ce privește arta. Asta este o tară de care ar trebui să scăpăm odată pentru totdeauna: că nenorocirile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
o concluzie desprinsă din experiențe similare cu aceea pe care tocmai ați povestit-o? Cred că era un punct de vedere subiectiv. Bineînțeles că metafora e puțin forțată. Era vorba de partea luminoasă pe care o știu eu. Eu cu basarabenii mei știu cum să mă port, ori cu românii nu știam.. Era o școală pe care trebuia să o parcurg. Acum s-a mai luminat și în partea neagră a lunii. S-au mai pus becuri... Aveți de gând să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
moldovenii, din pricina unui general de armată care s-a adresat unui ofițer cu apelativul moldovean prost, în timpul unei instrucții de dimineață. Aceștia au devastat barurile și cluburile, lăsând capitala fără pic de alcool. Astfel că atunci când s-au răsculat și basarabenii, pentru că la ei a ajuns mai târziu vestea cu generalul, crezând că apelativul moldovean se referă și la ei, deja Bucureștiul era devastat în mare parte. Apoi a urmat o perioadă de liniște, cu manifestări mici, generate de un director
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
sistem împingea pe locuitorii celor trei provincii la deznădejde și la desțărare, ceea ce sporea populația Noii Sârbii, a Crimeii și a celorlalte stăpâniri noi rusești pe coastele Mării Negre. Rusia nu avea atunci în vedere decât achiziția indivizilor munteni, moldoveni și basarabeni. Mulți observatori pretind că astăzi ea țintește la teritoriul lor... Înduioșirea Rusiei pentru raiale, îndeobște, mă înspăimântă pentru Turcia, mai mult decât mă edifică. Ea propuse pentru întâia oară, la 1774, dezlipirea Crimeii și neatârnarea temporară de sultan a tătarilor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
zicea marele artist cu naiul lui. Eu sunt trimisul lui Dumnezeu, care mă ascultă și mi îndeplinește toate dorințele pe care ile solicit,nu numai pentru mine chiar pentru cine vreau eu. Sincer, aveam un sentiment de rușine față de bieții basarabenii aceia, care abuzând de timpul lor, le împuia capul cu tot felul de prăpăstii, considerându-i niște copii de grădiniță, de și unii dintre ei părăseau sala, plecând. Ei veniseră crezând că-i poate ajuta cu vre-un milion de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
înregistrați în acea zi 2736 de morți și 2341 de răniți. Este posibil totuși să fi fost mult mai mulți. A fost cel mai violent atac dat asupra Bucureștiului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Nu există familie de basarabean, de bucovinean de nord, de herțean ba chiar din nordul Moldovei proriu-zise (de unde românii fugiseră de ruși, începând din martie 1944) care să nu aibă măcar un membru ucis în Bombardamentul American din 4 aprilie al Gării de Nord scrie Paul Goma
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
aici o proză subiectivă, lirică, tipic rememorativă, de observat așadar adâncimea sistematică și spiritualitatea locului; a rodit aici ideea costiniană: «Nasc și la Moldova oameni»”. Memorialistica lui Ionel Maftei impresionează prin rigoarea cercetătorului în redarea principalelor episoade biografice. Evocarea unor basarabeni s-a menționat și în volumele anterioare publicate de Ionel Maftei, unele medalionae fiind, astfel, reeditate în volumul de față. Pentru biografiile adăugate în acest volum aducem mulțumiri secretariatelor universităților ieșene, d-lui ing. F. Nenov pentru datele oferite despre
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare an, la 21 noiembrie, de hramul capelei Școlii Eparhiale din București, la biserica Precupeții Noi, se mai adună din fostele eleve de la Chișinău, evocând istoria Basarabiei și omagiind pe luptătoarea și distinsa directoare Dr.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o serie de unități cu profil industrial în calitate de inginer chimist. În 1935 a funcționat la Roman, în 1937 la un depozit MAT-Bacău, în 1939 la Galați iar în 1940 revine la Iași pentru unele activități în cadrul facultății. Fiind basarabean, în 1940, când Basarabia și Bucovina au fost ocupate de sovietici, este „repatriat” și funcționează ca inginer chimist la Fabrica Jucica de lângă Cernăuți. După eliberare, în 1941, revine în țară și este repartizat la Fabrica de Zahăr din Poduri-Oltenia, apoi
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Odessa și Facultatea de Drept din București, iar doctoratul l-a dat la Sorbonna, având ca temă Științele politice și economice. În 1917, s-a aflat pe frontul românesc, făcând parte dintr-o garnizoană rusească, de unde organizează unități distincte de basarabeni care optează pentru formarea Partidului Național al Moldovenilor. Înființează Comitetul Național Ostășesc din Odessa care a stat la baza primelor regimente moldovenești, un început de armată națională în Basarabia. A făcut parte din rândul membrilor Biroului de Organizare a Sfatului
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
vieții cu puțin timp înainte de a-i sosi pașaportul de emigrare și să se alăture familiei aflate în Australia. Funeraliile lui Alexandru Gonța s-au desfășurat la Biserica „Sfânta Vineri” din București, fiind înmormântat cu 16 preoți în prezența multor basarabeni și colaboratori. GUȘTIUC, LEONIDA (1909-1987) AGRONOM Om de știință de înalt prestigiu și probitate științifică, dascăl cu frumoase aptitudini pedagogice, prof.ing. Leonida Guștiuc a fost o personalitate a învățământului superior de îmbunătățiri funciare. Născut la 1 martie 1909 în comuna
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei. Prin votare, la care au luat parte peste 95 de deputați, reprezentând principalele pături sociale, a fost ales președinte
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Ministerul Finanțelor, în comandamentul Gărzii financiare din Iași, apoi, în aceeași calitate la București și Lugoj și, în sfârșit, șef al secției Gărzii financiare a județului Severin cu gradul de Comisar Șef. Între timp, autoritățile sovietice care operau nestingherit urmărirea basarabenilor pe teritoriul României îi pun în vedere să se reîntoarcă în Basarabia, împreună cu familia. Refuză, protestează, înaintează memorii în calitate de cetățean român și până la o decizie a Ministerului de Interne este scos din orice funcție și rămâne șomer. Se întoarce la
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
în contextul precizat mai sus era foarte mare mai ales pentru coloniile engleze din Africa, America de Nord, Asia și Oceania)77. În clasament mai figurau Franța (87 doctori în medicină), Brazilia (38), Portugalia (29), Rusia (15, unul dintre ei fiind român basarabean), Germania (zece), Olanda (nouă), România (opt), Spania, împreună cu coloniile (șapte), zona africană (șapte), Luxemburg și SUA (câte șase), Bulgaria și Turcia (câte cinci), Elveția, zona poloneză (patru), Chile și Peru (câte trei), Antile, Costă Rica și Mexic (câte doi); în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
o politică de românizare cu forța a ținutului, susținând că moldovenii sunt români, că limba moldovenească este limbă română, iar cultura moldovenească - cultură română”. „Limba română a fost introdusă cu de-a sila în instituții și școli din care pricină basarabenii, necunoscând această limbă, nu puteau lucra nici în instituții de stat, nici în școli”; „cultura rușilor, moldovenilor, bulgarilor, găgăuzilor, ucrainenilor, evreilor și altor naționalități era sugrumată fără cruțare”. La sfârșitul deceniului al șaptelea, amplificarea neînțelegerilor dintre regimurile comuniste de la București
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
interzicerea unor lucrări sau pasaje folclorice ce păreau de sorginte muntenească. Cu toate acestea, constituirea unei națiuni moldovenești indubitabile nu a reușit. Eugen Coșeriu găsea câteva cauze ale eșecului încercării creării unei limbi moldovenești culte pe baza limbajului popular local basarabean sau transnistrean: încercarea de a elabora o nouă limbă națională, adică corespunzătoare identității etnice și tradițiilor poporului moldovenesc, dar în același timp deosebită de limba română, căreia îi corespunde un popor cu tradiții și conștiință etnică identică poporului moldovenesc; aspirația
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
timp referirea la limba și poporul român era pasibilă cu acuzația de trădare. Problema reală pe care patrioții români o resimțeau era nu restituirea numelui adevărat al limbii folosite, române, ci salvarea ei sub orice nume. Așadar, oamenii de cultură basarabeni care foloseau limba română, căpătau dreptul de a o utiliza prin simplul fapt că o numeau „moldovenească”. În consecință, fundamentaliștii moldoveniști de astăzi au preluat doar forma fenomenului din epoca comunistă, dar nu și esența sa (denumirea de limba moldovenească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și ar apela la ea, de asemenea, rusofoni, așadar limba rusă ar deveni adevărata limba de stat a Republicii Moldova; în relațiile dintre, să spunem, „moldoveni” și găgăuzi, s-ar folosi tot ... limba rusă; în sfârșit, românii (sau moldovenii, dacă vreți) basarabeni care nu vorbesc limba rusă ar fi excluși de la o mulțime de aspecte ale vieții publice din Republica Moldova, ce presupun contacte cu membri ai altor etnii, încât ar deveni, într-adevăr, musafiri în casa lor. Aberația stabilirii ca limbă de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
împărțire s-a petrecut doar datorită unor interese politice îndelungate, care s-au perpetuat în timp: „sunt și situații când limba comună nu folosește la nimic sau când se face și se desface, ca limbă comună, după cum cer interesele politice. Basarabenii își spun acum moldoveni. Este dreptul lor să o facă. Dacă vor, pot rămâne sau redeveni români, dacă nu vor, nu mai sunt. Limba poate ajuta, dar, evident, nu obligă”. Perfectă dreptate are Lucian Boia. Moldovenii au dreptul să se
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care cer să se asigure un echilibru între istoria locală, națională, regională, europeană și universală. Este însă doar o reacție la adresa manualelor de Istoria românilor, al căror scop și misiune ar fi „lichidarea etnonimului „moldoveni” și înlocuirea lui cu „români basarabeni” și „români transnistreni”. Conform noii metodologii, manualul de istorie integrată ar trebui să cuprindă referiri la istoria locală, a localităților, la istoria statului (Republica Moldova), la cea a regiunii (Europa de est și de sud-est), la cea europeană și la cea universală. Miza
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
literatura sovietică, când era copleșită de dogmele marxist-leniniste. Era și drama autorului, venit din Basarabia, În căutarea propriei identități. Autorul ei ne invita să gândim liber, nedogmatic, să nu ne lăsăm timorați de presiunile ideologiei timpului. Era și drama unui basarabean. Acum e drama tuturor. (13.04.2009) Despre criză dinspre psihosociologie În acest debut de secol, societatea mondializată se găsește Într-o situație de risc generalizat, la nivel economic, ecologic, politic și desigur psihosociologic. Polarizarea socială determină stări conflictuale de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
s-a Înrădăcinat atunci gândul deprimant că psihologia e o disciplină a faptului mărunt, a demisolului cunoașterii, a semiîntunericului și obscurității, a perseverat, s-a Încrâncenat, a făcut pactul cu psihologia. Prin literatură, din nou ca Pavelcu (curios, și el basarabean și maestru al limbii), pe care nu l-a descoperit Încă, privește de acum altfel lumea, viața, oamenii, „făcăturile” destinului În care ea Însăși a fost inclusă. N-am avut niciodată interes pentru ramura care se cheamă psihologia copilului și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Românii și Hoarda de Aur este o operă binevenită și de multă vreme așteptată, care umple un mare gol din istoriografia noastră și constituie un bun început pentru studierea mai temeinică a unui subiect pasionant. În lucrarea lui Alexandru Gonța, basarabean născut în localitatea Glodeni, ce se află astăzi în Uniunea Sovietică, răzbat pe alocuri și unele accente ale unui patriotism demn fi reținut. Deși autorul are formația unui istoric erudit, ce cultivă cu pasiune informația obiectivă, totuși, meditând asupra destinului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
un spațiu în care se întâmplă ceva, și încă ceva foarte serios - o cumplită criză de identitate. Înțelepți de toate felurile și de pretutindeni nu mai prididesc să le explice basarabenilor cine sunt. Demersul este cumva facilitat de faptul că basarabenii nu se prea pricep să spună ei înșisi cine sunt, pentru simplul motiv că par a nu mai ști cine sunt. Dincolo de nivelul retoric, încărcat de toate mitologiile de rigoare parafate de celebrul verdict eminescian. „Noi suntem români și punctum
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
la suprarealitatea diavolească a lui Dali („Ceasul nu mai bate/ Oară’i douăsprăzăș fix./ Doamne, ce înseamnă/ Oare semnul X?” și „Mai cântă o dată./ Fix la douăsprăzăș fix./ Cred că oricum ceva înseamnă/ Semnul ista X.”), uluitor rămâne că, pentru basarabeni, al doisprezecelea ceas pare să nu (mai) aibă semnificația pe care o are pentru cei la ale căror isprăvi se uită cu jind. „La vale, e’aș vre să mărg numai la vale/ C’la vale oleacă-i mai ușor
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]