1,296 matches
-
plecare sunt Încă În Lugoj... Ce mai faci tu, jivină netrebnică? Te ții de bles temății, calce-ce gia. Mi-e tare dor de tine. Aștept să aflu câteva rânduri de-ale tale la Gheorghiu... Țipau țiganii, Înjura co dreanul, Îi batjocorea notarul și eu, Beldie, eram fericită... Plec acum la Buziaș.“ La 11 august 1922, Cora mai trimite o „bănățană“ din care s-a scos: „Baci Beldie, dragă... Eu nu te țuc, uite așa ge șiudă, că nu ești ortac cum
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de puternic, își zicea că aceste sentimente nu sunt sentimente corecte, înseamnă o slăbiciune de neiertat, o poartă prin care se va revărsa în ființa sa răul, știa că astfel trădează, îi trădează pe Vera și pe băieții săi, își batjocorește propria suferință. În noaptea aceea albă, în noaptea aceea de veghe și de îngrijorare, de judecată de sine, tata a simțit irecuzabil cum curge, alunecă, trece într-o altă biografie și deopotrivă a simțit, ceea ce îl nemulțumea și îl făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
folosise cele mai infailibile metode: și smulsul părului, și arderea cu țigara, și smulsul unghiilor. În zadar. O pusese să-și bea urina. Îi tăiase părul, o pocise, o dăduse pe mâna unui borfaș, deținut de drept comun, s-o batjocorească în fața lui. În zadar. Și când ajunsese o umbră, mama îl întâmpina cu aceeași privire în care sclipea neînduplecată o lamă de cuțit. Tovarășul Cameniță ajunsese să se îmbolnăvească de această femeie, cu tăcerea ei blestemată: îl obseda, o visa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de har). Răstignitul Dușmani din neamul tău ales Te-au prigonit: Pe-o cruce mare te-au urcat Si de băut atunci ți-au dat Oțet. Si spre necinste-n jur ți-au pus Pe doi tâlhari : Și unul te batjocorea, Iar altul milă îți cerea Smerit. Ai stat trei ceasuri spânzurat În chinuri mari; Și-o mamă-n cer ne-ai dăruit Prin ucenicu-ți mult iubit: Ioan. Când ceasul însă a venit Ai expirat Pământul s-a cutremurat, Văzduhul s-
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
proaspăt muruită, trecând cu nesimțire peste picioarele noastre, încât ne sculam în toiul nopții în strigăte de groază. Orice rest alimentar: fie o coajă de mămăligă, o felie de pâine, mâncare gătită, tot ce însemna sursă pentru hrana familiei era batjocorit, murdărit, risipit. Își lăsau fecalele mărunte și negre pretutindeni: pe jos, peste pături, pe masă, peste farfurii, pe hainele noastre, cu o nerușinare vădită, gândită și planificată satanic. Cu piciorușele lor scurte, dar solide, musculoase, energice și botul ascuțit prevăzut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dacă le burdușeai bine, se lungeau cât o zi de post și țineau la cărat cât vechile nețuri de sfoară. Pentru că amândouă cuvintele - și fibră, și sintetic - erau ceva absolut nou, străin și greu de pronunțat pentru ea, băbuța a batjocorit din prima clipă plăsuțele colorate și nu le-a luat niciodată la cumpărături. O revoluție năprasnică în imperiul sacoșelor, plaselor și coșurilor au făcut însă pungile de nailon. Când fetele Witje și Klein, de-acum femei măritate, au apărut cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
poporului care-i alesese în fruntea sa. Dar să nu lungim vorba, în 22 iunie 1941, armata română sub comanda generalului Antonescu, alături de trupele germane ale lui Hitler atacă colosul sovietic, în speranța că luptând alături de acești «camarazi» ce ne batjocoriseră în 30 august 1940 la Viena, vom recăpăta brazda ce ni se furase. Dar zodiile ne sunt potrivnice. Războiul a fost un adevărat dezastru nu numai pentru țara noastră, dar și pentru restul omenirii. Nici douăzeci de ani nu trecuseră
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mari «baroni», cei mai bogați bancheri ai țării. Acești indivizi ocupă astăzi fotoliile cele mai confortabile în majoritatea instituțiilor puterilor statului, de la cele mai înalte sfere până la cele mai de jos structuri administrative, elaborează legi pe care ei înșiși le batjocoresc, de cele mai multe ori în favoarea numeroasei lor clientele politice, reușind să coboare țara, nația, poporul, într-un nou marasm la care nici puterea de dinainte de 1989 nu reușise să ajungă. 4. Tranziția la Cârțișoara Odată câștigată așa zisa revoluție anticomunistă, primul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cît de necesară Îmi e această foame a inimii... (...SÎnt Înlănțuită de viitor ca de o stîncă, Îl Întrevăd fără să-l pot Înrîuri În nici un fel. Și, În acest timp, cei din jur mă socotesc nebună, rîd și mă batjocoresc pentru tristețea mea. În zadar am Încercat să-i conving pe troieni ce se va Întîmpla dacă fratele meu Paris o va răpi pe frumoasa soție a lui Menelau. Troia nu vrea să asculte plînsul meu. Respingîndu-mă pe mine Își
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe tânăr într-un grajd. Spre miezul nopții, auzi strigăte puternice venind de sus. Sculându-se să vadă ce se întâmplă, le găsi pe mamă și pe fiică jos în curte, în lacrimi, plângându-se că soldații încercaseră să le batjocorească. Se trezi în el atâta revoltă încât începu să strige: „Poate fi îngăduit așa ceva?”; și alte înfierări asemănătoare. Le rostea cu așa o putere că rămaseră înspăimântați toți cei din casă, fără ca vreunul să-i facă vreun rău. Băiatul fugise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lui Caiafa, unde Sfântul Petru L-a tăgăduit de două ori și, după ce Domnul l-a privit, ieșind afară, a plâns cu amar. 2. Toată noaptea aceea Isus a petrecut-o legat. 3. Pe deasupra, cei care Îl țineau legat, Îl batjocoreau și-L răneau și-I acopereau fața și-I dădeau palme; și-L întrebau: („Profețește-ne, cine este cel care Te-a lovit?”). Și astfel de lucruri huleau împotriva Lui. 293. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI CAIAFA ȘI PÂNĂ LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1. Primul. Pilat L-a trimis pe Isus, galileanul, la Irod, tetrarhul Galileii. 2. Irod, curios, I-a pus multe întrebări, iar El nu răspundea nimic, deși scribii și preoții Îl învinuiau neîncetat. 3. Irod cu ostașii lui L-au batjocorit, îmbrăcându-L cu un veșmânt alb. 295. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI IROD ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT. MT. 26, LC. 23, MC. 15 ȘI IN. 19. 1. Primul. Irod L-a trimis înapoi la Pilat, ceea ce i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Sb[urătorul]. La prima ședință, Președintele a reproșat lui Bonciu că nu se încadrează în nobilele mișcări actuale: arta e legată de viața actuală etc. Ce să fac? Să las să continue până la Crăciun și să încetez? Să continui, degringolând, batjocorind un nume? Apoi social-dem[ocrații] s’au unit cu guvernanții, formând un singur partid; la școală, ca pe vremea legionarilor, teroare. Tu fii prudentă acolo. Te rog. Câtă vreme ne putem scrie, putem trăi. Mi-e gândul numai la tine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index, și totuși nu se poate lipsi de ea (la noi, se Înțelege), Îți insuflă milă : ovreiul e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Nu este Întâmplător faptul că În programul revoluționarilor români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ese din unirea ta cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de motive” pentru Înființarea unei iluzorii - dar, În epocă, foarte posibile - organizații ultranaționaliste, „Societatea «Românii verzi»” : „Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
i-o insuflă evreul - „această ființă degradată și rătăcitoare, alungată de pretutindeni, vârându-se și plictisind, ființa aceasta pe care societatea a pus-o la index” -, Alecu Russo pare să continue ideea economistului francez : „Ovreiul [din Moldova] e bătut și batjocorit de mulțime, josnicia lui târâtoare stă În fața netoleranței și a prejudecăților sălbatice ale norodului, el n-are demnitatea amară a raselor decăzute ; frica lui a ajuns proverbială” <endnote id="(366, p. 109)"/>. Când evreul reacționa totuși, românul se arăta uimit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi să nu mai sfârșim, dacă am voi să Înșirăm toate epitetele și apostrofările românilor contra străinilor” <endnote id="(110)"/>. La sfârșitul secolului al XIX-lea, și folcloristul I.-A. Candrea s-a ocupat de „satirele În care poporul [român] batjocorește În chip așa de hazliu pe țigani, evrei, armeni, unguri, sași, arnăuți și alte atâtea naționalități cărora le găsește la fiecare câte un cusur” <endnote id="(773)"/>. Pe marginea acestui subiect delicat a glosat și Dumitru Drăghicescu În 1907, când
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
produs În noaptea Paștelui creștinesc, la 28 martie 1836, În Târgu Ocna (ținutul Bacău), localitate În care erau Înregistrați 5.000 de creștini și 109 evrei. În noaptea Învierii, câțiva evrei, amețiți de băutură, s-au mascat sumar și au batjocorit răstignirea, purtându-l pe falsul Isus pe o cruce improvizată. Ei au fost văzuți de târgoveții creștini, arestați și judecați, mai Întâi de „Departamentul Criminalicesc” și apoi chiar de „Domnescul Divan” al Moldovei. În mod exagerat, pentru o glumă proastă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de exemplu, realizate la Începutul secolului al XIX-lea, chinurile la care este supus Cristos sunt similare celor Îndurate În 1514 de răzvrătitul transilvan Gheorghe Doja (tron și coroană Înroșite În foc). Textul care Însoțește imaginea sună astfel : „Când au batjocorit jidovii pe Domnul Iisus Hristos”. O altă frescă prezintă „Divanu’ jidovilor” (Sanhedrin-ul) judecându-l pe Cristos <endnote id="(432)"/>. În astfel de cazuri, „jidov” (sau „jid”) este un etnonim de origine slavă, care nu avea, În sine, o conotație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
6, 1994), fiind „un popor deicid” (România Mare, 27 august 1993). Iată ce scrie, la rândul său, C.V. Tudor, președintele Partidului România Mare : „Îl iubesc prea mult pe Isus Cristos ca să nu mă gândesc În fiecare zi cine L-a batjocorit, cine L-a scuipat, cine L-a lovit cu pietre, cine L-a ridicat pe cruce și L-a bătut În cuie. Evreii au făcut asta. Evreii de acum 2 000 de ani și evreii dintotdeauna” (România Mare, nr. 356
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai ales În cele legate de viața lui Isus. Și asta nu numai pentru că viața lui Isus a reprezentat modelul suprem al vieții sfântului creștin, dar și din cauză că - pentru mentalitatea creștină - evreul deicid a fost modelul evreului hagiocid. Imaginea „jidovilor” batjocorindu-l pe Sfântul Ioan („producând chicote fără rânduială și absurde”, la Grigore Țamblac, sau „striga jidovii cu râsuri și cu ocară pe svântu. [...] Râsuri și hihote făcea”, la Varlaam, sau „râsuri, hohote făcea”, la Picu Pătruț) este preluată din cunoscutele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără rânduială și absurde”, la Grigore Țamblac, sau „striga jidovii cu râsuri și cu ocară pe svântu. [...] Râsuri și hihote făcea”, la Varlaam, sau „râsuri, hohote făcea”, la Picu Pătruț) este preluată din cunoscutele episoade evanghelice În care evreii Îl batjocoresc pe Isus : „Iar căpeteniile poporului Își făceau râs de Isus. Râdeau de el și ostașii” (Luca 23, 35-36). „Jidovul” care păzește corpul neînsuflețit al Sfântului Ioan cel Nou și care Înțepenește când vrea să tragă cu arcul În Îngerii veniți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au izbucnit atunci când, fiind hărțuiți și batjocoriți de către cei mascați, câțiva evrei au ripostat : „Niște evrei - scrie ziaristul - luară lucrul Într- adins și Începură a se brânci cu moldovenii [mascați]” <endnote id="(100, p. 24)"/>. Pentru mentalitatea românească a epocii, o astfel de reacție din partea unor „străini
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi ales. Și-au încetat apariția ziarele evreiești...care au fost scrise cu otravă de către străini ce au găsit un cămin la noi; care sub numiri de împrumut, cu o limbă defectuoasă au intervenit în afacerile noastre familiale și au batjocorit altarele sfinte ale sentimentelor românești. Ambasadorul Marii Britanii la București, își formase impresia că singura politică articulată de Goga este aceea a unui antisemitism violent, dar exprima încrederea că regele Carol al II-lea nu va arăta o prea mare simpatie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
bande înarmate de comuniști și evrei pentru a începe acțiuni teroriste. Au atacat pe funcționari poliției, bătându-i, schingiuindu-i, împușcându-i. Profitând că trupele noastre au ordin să nu opună rezistență și să evite conflictele, evreii au insultat și batjocorit țara și armata...Evreii au atacat convoiul de refugiați români spre a-i jefui...” 335 Anexa 3. Buletin informativ nr.381 din 4 iulie 1940, de la frontiera de est. (Arhivele Naționale București, Fond Direcția Generală a Poliției, ds.30/1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]