1,268 matches
-
Ideea Europeană, unde, sub semnătura „Omul ieșit din pădure“, inventasem o rubrică intitulată „Aplauze și Fluierături“, cu relevarea paralelă - și uneori de-a-ndoaselea - a unor fapte și aspecte mai mărunte, dar caracteristice și vred nice fie de aplau dat, fie de batjocură. Am semnalat, așadar - aplaudând, ca să nu fluier - această nouă inițiativă a Caselor Naționale, [lucru] pentru care vechiul meu prieten generalul Iancu Manolescu a Încercat să mă certe printr-o scrisoare, prefăcându-se mirat de conținutul notiței mele, dar fără să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de noi. și e mai bine să ne lăsăm noi păcăliți, mai de dragul lor și mai dintr-o convingere filozofică, fiindcă, În felul acesta, avem totdeauna ce Învăța de aci, mai mult ca de oriunde; pe când, dacă le faci de batjocură sau le pedepsești cumva, pentru atâtea și atâtea motive, degeaba!, nu Învață nimic și conti nuă să rămână, până la ultimele hotare ale valabilității lor de femeie, aceea ce sunt și ce au fost totdeauna: niște proaste, niște ignorante și needucate
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celălalt la sendvișurile pierdute. Am găsit un alt camion pe care să-l luăm, călătorind Împreună cu cîțiva tineri din Lima. Pe parcursul Întregii călătorii, au Încercat să ne arate cît de grozavi sînt ei În comparație cu indienii tăcuți, care le-au suportat batjocura și nu au dat nici un semn cum că i-ar deranja. La Început ne-am uitat În altă parte, nu i-am băgat În seamă, dar după cîteva ore călătoria plictisitoare de-a lungul cîmpiei interminabile ne-a forțat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
fi altul și altfel de cât acela cum îl dădu odată cineva, un credincios venind de la Lourdes, din Franța. Un oarecare domn, cuteză a o întreba pe o persoană ce se întorcea de la Maica Domnului din Lourdes, zicându-i în batjocură: - „Ei, d-ta ai fost acolo, și, bine, ai văzut-o pe Maica Domnului? - Ai stat de vorbă cu dânsa? - Domnule, răspunse îndată acea persoană, da, eu am văzut la Lourdes mai mult decât mă așteptam. Am văzut toată familia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o cruce sfântă, căci din lemnul crudei plângeri Ești cinstită deopotrivă și de oameni și de îngeri. Tu, din lemnul de ocară, de dispreț și de rușine, Ai redevenit obiectul scump popoarelor creștine Din simbolul trist al hulei și-al batjocurii amare Ai ajuns simbolul cinstei pe icoane și altare. O, tu cruce, prea slăvită, cheia cerului, ce-nchis Pentru omenire fuse, tu, ești care l-ai deschis. Tu ești semnul mântuirii, răstignit a fost pe tine Dumnezeu Mântuitorul, între chinuri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
un înalt grad nu puteau fi stăvilite. Sărăcia era zestrea vieții de zi cu zi. Când făceai haz de niște lucruri amărâte, firește că era o bătaie de joc și la adresa ta însuți. Dar întrucât nostalgiile erau vădite în această batjocură, ea avea ceva seducător. Cu unele excepții, totuși: la un gimnaziu al Industriei Ușoare, la care am predat o vreme, unul dintre profesori îi striga pe elevi la lecție spunându-le: Agregat. Agregat Popescu. La fabrica de construcții de mașini
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
dânsa suntem noi." (M. Eminescu) O, dacă fiecare continent, fiecare țară, fiecare oraș, comună, sat ori cătun din vârful muntelui, ori rătăcit în nesfârșitele câmpii ar fi avut un "moș Danilov" omenirea ar fi fost scutită de atâta suferință și batjocură, s-ar fi bucurat mai mult de cele pământești și n-ar fi visat la cai verzi pe pereți inventând și scornind cu mintea în delirul halucinant al burților goale spațiul inexistent numit RAI, unde poți găsi o bucată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
licitație, trădând astfel interesele celor pe care-i reprezenta În urma acestui fapt, oamenii satului l-au repudiat pe delegatul trădător care s-a văzut nevoit să părăsească definitiv Cârțișoara și să se mute în Arpașul de Jos. În semn de batjocură, învățătorul a fost poreclit «Popa Buteanu». Eventuala investiție a economiilor în muntele Buteanu ar fi fost nu numai o afacere aducătoare de substanțiale beneficii locuitorilor satului, ci și punerea la adăpost a capitalului lor. Afacerea cu muntele fiind după cum am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu le-a cântat nici un poet, care n-a inspirat pe nici un pictor, care n-a încântat pe nici un compozitor. Căci pe câte știu, singurul poet care a pomenit de Bahlui în opera sa, Vasile Alecsandri, a făcut-o în batjocură, o singură dată, în vechea sa "Oda către Bahluiu" din care amintesc distihul acesta: ...Bahluiu locaș de broaște, râu tainic fără maluri, Ce dormi chiar ca un pașă pe patul tău de glod. Cu timpul însă m-am deprins. L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ies, urmați de Dinu, care închide ușa cu grijă, necăjindu-se s-o fixeze cu un pietroi. Eu întind mîna și trag telefonul din priză, să nu ne deranjeze careva. Parcă-i mai cald cu ușa închisă, constată Vlad în batjocură. E ora șase jumătate, spun eu, uitîndu-mă la ceas, trăgînd cu greu în sus mîneca groasă de azbest. Al naibii de greu mai trece timpul! Să vezi pe la ziuă ce bine-o să fie! se bucură Vlad rîzînd strîmb. O să dăm mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-i dăm dracului și să-i tragem un chef cu vodcă, friptură și vin? Am o poftă nebună să fiu adunat de prin șanțuri!... Eeei, Don Șef! rîd eu. Nu-i de noi. Dar ce-i "de noi", ce-i?! Batjocura tovarășei Roman Brîndușa?! Vreau să mă îmbăt și să-i sparg ferestrele cu pietre! Hai la crîșmă! Fac eu cinste. Deși nu meriți! Mă consolasem la gîndul că i-ai pus poalele în cap lui madam Roman... Totuși, hai la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ar cloci o taină și i-ar fi frică să nu i se ghicească - ovreiul cela este un fenomen unic În istoria omenirii. Ars pe rug, căznit cu unelte Înspăimântătoare, jefuit și alungat, prigonit pretutindeni, de râsul oamenilor și de batjocura copiilor, tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i poate aduce noaptea, el totuși trăia ca mai-nainte, ceva mai smerit, ceva mai sfiicios, dar tot el - ovreiul” <endnote id="(650, p. 71)"/>. Cel care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
biserica Mănăstirii Argeș, se referă anume la acest aspect. Adresându-se „de dincolo de mormânt” succesorului său necunoscut, domnitorul muntean Îi cere acestuia să protejeze „acest hram din nou zidit” și „mai sus zisele odoare și scule [...], ca să nu fie spre batjocura limbilor [= neamurilor] străine” <endnote id=" (822, p. 369)"/>. Situația devine stranie atunci când chiar vreun domnitor se dovedește a fi „nedrept cinstitor În credință”, făcând „călcări de lege”, cum zic cronicarii despre, de pildă, Ioan Vodă cel Cumplit (Moldova, 1572-1574). Grigore
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vătămată) l-a dat În judecată pe Gh.Z. (inculpatul), În baza art. 205 din Codul Penal. Conform acestui articol, „atingerea adusă onoarei ori reputației unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură” se consideră „infracțiunea de insultă” și se „pedepsește cu Închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă”. „Aceeași pedeapsă se aplică și În cazul când se atribuie unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obligîndu-ne să privim în față substanța nudă a plăcerii noastre : tortura. De ce faceți asta ?, îi întrebau victimele pe răufăcători, la care aceștia doi băieți cu fețe de îngeri decăzuți răspundeau înșirînd cîteva motivații-clișeu (copilării traumatice, dependență de droguri), cu o batjocură îndreptată nu atît împotriva victimelor care voiau să înțeleagă, cît împotriva publicului care continuă să țină la motivație cînd aceasta nu mai e de mult decît o formă vidă : singura motivație reală a personajelor negative dintr-un astfel de spectacol
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu pas. Privirea studiat impasibilă a camerei transformă povestea asta într-un studiu de caz pe problema prostiei umane și, în plus, reușește să stoarcă tot comicul care se putea stoarce din vorbirea cetățenilor din Midwest, fără a cădea în batjocură. Plasat în L.A., ...Lebowski e un mystery superîncurcat după modelul ălora pe care le descurca odinioară Bogart, cu diferența că rolul lui Bogart îi revine acum unui hippiot îmbătrînit, care și-a fumat de mult și ultimul neuron. Ar fi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Marița încheie cu de acum prea cunoscutele expresii că este un leneș, o stârpitură și un neputincios, merse în casă unde luă ceva în gură apoi se culcă în casă. Ghiță, pe care nu-l mai atingeau obișnuitele vorbe de batjocură ale nevesti-si, se urcă în podul șurii unde avea niște lucernă cosită mai demult, își făcu un culcuș și adormi de îndată. Marița încercă să adoarmă dar în spatele pleoapelor se perindau imagini înfricoșătoare. Buturuga găsită de Gheorghe lua forme diferite
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
valențe, noi și noi carate. N-am vrut să fiu militar de carieră, dar soarta a hotărât pentru mine să fiu aproape opt ani militar, tocmai în împrejurările vitrege ale războiului și să mângâi sufletele celor care erau numiți în batjocură „mârlani”, deși ei erau „Talpa Țării”. Cu o credință insuflată prin naștere am avut mereu în față un ideal creștin și n-am vrut să devin preot, deși poate că aș fi putut să fiu un preot model, apropiat de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
VII-a lucrasem În timpul anului școlar la un proiect cu Scrisoarea pierdută și avusesem și acolo o idee năstrușnică: țineam morțiș că nu trebuie să se râdă. Tratam subiectul ca pe o tragedie. Profesorul de română era furios: „Ce-i batjocura asta? Poate că mâine te pui să faci din Apus de soare al neamului nostru o comedie!?“. Eu m-am Încăpățânat În convingerea mea (pe care o mențin și azi), dar tragedia Scrisorii mele e că nu a văzut lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Cu cinci minute Înainte de ridicarea cortinei, Volpe pătrunde cu pas amenințător În sală și strigă la mine că nu am respectat promisiunile inițiale. „Cum e posibil să bagi un Înger În camera lui Faust? |sta nu-i realism, asta-i batjocură. O să râdă lumea În sală.“ Contextul În care inventasem apariția Îngerului era, pe scurt, următorul: când Mefisto intră În cabinetul de lucru al lui Faust, e Însoțit de cinci asistenți, inventați de Niky și de mine, care, la fel ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ale altor popoare ce s-au putut înălța în lumina culturii și civilizației occidentale. Suntem ce-au făcut din noi vremurile haine, dar asta nu ne scuză greșelile, metehnele au fost și din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fost-au încă om cu păcate...". Ștefan cel Mare de toate a fost, numai "Sfânt" n-a fost. Sanctificarea lui Ștefan un act mai mult politic a fost o greșeală care i-a adus contestații și o mârșavă "demitizare", folosind batjocura și calomnia. I s-au închinat și expoziții caricaturale defăimătoare o batjocură națională: "Black Rumania", "Fane cel Mare" -, batjocorind și țara și lupta lui eroică. (Și Eminescu a avut partea lui de "demitizare", de batjocură). Tuturor acestor defăimători repetenți la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fost, numai "Sfânt" n-a fost. Sanctificarea lui Ștefan un act mai mult politic a fost o greșeală care i-a adus contestații și o mârșavă "demitizare", folosind batjocura și calomnia. I s-au închinat și expoziții caricaturale defăimătoare o batjocură națională: "Black Rumania", "Fane cel Mare" -, batjocorind și țara și lupta lui eroică. (Și Eminescu a avut partea lui de "demitizare", de batjocură). Tuturor acestor defăimători repetenți la istorie, și la suflet, le-aș da canon să sape în altarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și o mârșavă "demitizare", folosind batjocura și calomnia. I s-au închinat și expoziții caricaturale defăimătoare o batjocură națională: "Black Rumania", "Fane cel Mare" -, batjocorind și țara și lupta lui eroică. (Și Eminescu a avut partea lui de "demitizare", de batjocură). Tuturor acestor defăimători repetenți la istorie, și la suflet, le-aș da canon să sape în altarul bisericii din Războieni: vor da de oase albe. Sunt osemintele vitejilor căzuți pentru libertate la Valea Albă, pe care, după ani și ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prăpădi cu totul, păcatele noastre... E gata cătrănit! Putem să ne dăm și-n tur și-n cap, de mânia cea grozavă a Mahomedului n-avem scăpare! Pe Mahomed El Fatih nimic nu-l scoate din papuci mai mult ca batjocura. Să-l batjocorim, deci! Nu mai avem ce pierde... Și, cum cea mai bună apărare este atacul, să-l înfruntăm, deci! Nimeni nu cutează? Ei bine! Noi cutezăm! Tot ne place nouă, figura ceea cu coada... Ce zici, Preafericite, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]