3,984 matches
-
unde ar fi cea mai mare nevoie de ea și unde ea ar fi cea mai eficientă. Deși opinia lui Emery nu era testată empiric, a fost îmbrățișată de majoritatea cercetătorilor care în experimentele lor au favorizat participarea la nivelurile bazale ale organizației. Într-o lucrare ulterioară publicată în 1976, Emery lansează două idei, dintre care una a avut un mare impact asupra reconsiderării problematicii participării. Prima dintre ideile lui Emery postula existența unor dovezi puternice care permit să afirmăm că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în plan individual, cât și la nivelul grupului. Din acest punct de vedere, MCT se aseamănă cu celelalte două forme participaționale prezentate mai înainte. Între ele există și unele diferențieri. Astfel, dacă echipele de lucru operează cu precădere la nivelurile bazale ale piramidei organizaționale, iar cercurile de calitate la nivelul departamentelor, managementul calității totale este un efort al întregii organizații, implicând echipe de angajați și manageri de la toate nivelurile ierarhice. De asemenea, spre deosebire de primele practici care se concentrează de cele mai multe ori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asigurarea progresiei acestuia. Funcționarea acestor gene în cursul dezvoltării embrionare asigură proliferarea celulară normală. Din această cauză, asemenea gene s-au numit protooncogene. După încheierea procesului organogenezei, protooncogenele sunt trecute în stare silențiată (inactivă) sau funcționează la un nivel redus, bazal, de întreținere. Activarea protooncogenelor în anumite celule ale organismului pluricelular, în perioade ale ontogenezei în care ele ar trebui să fie inactive, conduce la instalarea stării de transformare malignă în celula în care are loc o asemenea activare neprogramată, cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anume în perioada dezvoltării embrionare și a dezvoltării timpurii a mamiferelor, incluzând specia umană (Slaman și Cline, 1984), asigurând reglarea proliferării celulare normale (Stiles, 1985; Goustin și colab., 1986), după care ele sunt silențiate sau sunt menținute la un nivel bazal, minim de transcriere genică. Când, datorită unor mecanisme specifice de reactivare, protooncogenele redevin active, în cursul vieții postnatale, ele sunt convertite în oncogene celulare prin a căror activitate conduc la instalarea stării de transformare malignă a celulelor. Din „gene ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
fondul unui „zgomot genetic” evolutiv (Brodeur și colab., 1984; Gebhart și colab., 1986). Labilitatea genetică a celulelor transformate reprezintă motorul variabilității celulei tumorale, exprimată în grade diferite, în diferite tumori. În celulele maligne se înregistrează deopotrivă nivele crescute și nivele bazale ale schimburilor dintre cromatidele surori (SCE) (de la Sister Chromatid Exchange), în diferite neoplazii umane și chiar în celulele aparținând aceluiași tip de tumoră, astfel că studiul SCE devine nerelevant. Schimbările vizibile în cariotipul celulelor tumorale umane reprezintă așadar, doar unul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de inițiere a transcripției, -122 și -137, sunt situate în amonte față de codonul inițiator ATG. Promotorul genei Dr5 este localizat între -198 și -116, nu are o cutie TATA, dar conține două situsuri SP1 care sunt responsabile de activitatea transcripțională bazală (Yoshida și colab., 2001). Structura de ansamblu a complexului TRAIL/DR5 este similară cu cea a lui TNFβ/ TNF-R1. DR5 conține două CRD, care corespund domeniilor 2 și 3 ale lui TNF-R1. CRD2 care aparține lui DR5 interacționează cu TRAIL
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
țesutul normal. Astfel, s-a observat că gena pentru Survivin este puternic exprimată în perioada embrionară și fetală, dar este nedetectabilă în cele mai multe dintre țesuturile normale adulte, cu excepția timusului, celulelor stem CD34+ derivate din măduva spinării și a epiteliului colonic bazal (Gianani și colab., 2001). Totodată, o supraexpresie puternică a Survivin a fost demonstrată în tumori de plămân, sân, colon, stomac, esofag, pancreas, ficat, uter și ovare, leucemii, melanom, cancer de piele, etc. Aceste date sugerează că alterarea expresiei acestei gene
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mecanic a plămânului (CT). CT= R × C unde R este rezistența la flux, C este complianța pulmonară. CT definește timpul de umplere al alveolelor pulmonare. Cazuri particulare: acinii apicali resimt mai puternic vidul pleural, produsul RxC este mai mic acinii bazali sunt aplatizați și au căile turtite, prin urmare RxC este mai mare. Există deci o neuniformitate fiziologică a ventilației interne care explică histerezisul [36, 37]. Cauzele neuniformității fiziologice a ventilației interne sunt: neuniformitatea constantei de timp mecanic a plămânului, existența
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
El elaborează premisele "sinaptogenezei" sau ale "regresiei sinapselor", ca substrat științific al darwinism-ului neural, ulterior dezvoltat de Gerald Edelman. Descoperă înalta permeabilitate a receptorului nicotinic la calciu, care explică efectul pozitiv al receptorului nicotinic asupra neurotransmițătorilor la nivelul ganglionilor bazali. Împreună cu Dehaene, utilizând un număr considerabil de date experimentale, trage concluzii asupra rolului prezenței și absenței conștiinței în modelul de activitate neuronală globală a percepției senzoriale conștiente, în contrast cu percepția subliminală. 78 Michael S. Gazzaniga (1939), psihobiolog și neurobiolog, colaborează cu
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
au tufa răsfirată, cu spice mici fără semințe, pierderile de producție fiind de 50-80 %, iar făina rezultată din semințele virozate este de slabă calitate. Orzul infectat de acest virus manifestă dungi verzi-deschis pe frunzele tinere și dungi galbene pe frunzele bazale însă diminuarea înalțimii este mai puțin accentuată. Porumbul este sensibil la acest virus, la unele soiuri simptomele fiind sub forma unor pete decolorate, mozaic sau decolorări ale vârfului frunzelor. Plante gazdă. Virusul infectează: grâul, porumbul, orzul, secara, ovăzul, raigrasul, vițelarul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca samulastră, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă, se poate produce și prin sporii din organele de rezistență care au apărut eșalonat în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele de rezistență vor elimina sporii (ascosporii) chiar în primăvară. Gradul de atac produs de această ciupercă este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cm mai mică decât a plantelor sănătoase Spicele ieșite din burduf sunt albe, fără semințe iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și îngroșarea pereților vor apărea sporii. Prevenire și combatere. Ciuperca poate fi combătută numai prin tratarea semințelor cu fungicide sistemice, ce vor încetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infecțios, așa încât la formarea spicului, miceliul să se găsească în zonele bazale ale tulpinii și să nu poată infecta florile. Se recomandă tratarea semințelor cu: Orius ST 25 WS-1,5 kg/t săm.; Orius 6 FS-0,5 l/t săm.; Raxil 060 FS-0,5 l/t săm.; Raxil 2 WS-1,5 kg
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinația sporilor ce se găsesc pe boabe. Tinerele plantule mor înainte de răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantule mor înainte de răsărire și în culturi se observă scăderea desimii normale. În perioada mătăsiriifecundării, boala se observă pe rădăcini și pe partea bazală a tulpinii. Rădăcinile infectate se înroșesc, putrezesc și plantele se pot smulge ușor din sol. Partea bazală a tulpinii atacate se decolorează, apoi devine brună iar în interior măduva este de culoare roz-roșiatică. În dreptul nodurilor se observă pâsla miceliană albă sau roz deschis, care produce putrezirea țesuturilor iar ca urmare plantele se frâng. Știuleții aproape maturi care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.5.9. Pătarea cenușie a frunzelor Drechslera turcica Boala este frecventă pe porumbul semănat în zone cu climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile se pot ridica până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene cenușii, mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed, pe fața inferioară a frunzei, în dreptul petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate, datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
multe țări din Europa și America de Nord, iar la noi a fost semnalată în 1960 în județul Cluj. Deși, bacteria este destul de răspândită, nu produce pagube mari nici la fasole, nici la soia. Simptome. Plantele atacate prezintă o veștejire a frunzelor bazale, apoi pe măsură ce boala evoluează, se veștejește tot aparatul foliar. Frunzele au marginile răsucite spre partea superioară, atârnă în jos dar rămân mult timp verzi. În acest stadiu de atac simptomele pot fi confundate cu cele produse de Fusarium oxysporum f.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pisi Boala a fost semnalată în 1915 în SUA, apoi în mai multe state europene iar în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au depistat-o în culturile de mazăre din jurul capitalei. Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constată prezența unor pete mici, de 1-6 mm în diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot să se unească și să dea naștere la dungi brune de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sporadic dar poate produce pagube de 10-15 % din recoltă așa după cum s a semnalat de către B. Plămădeală și I. Capșa în 1982. Simptome. Partea aeriană manifestă simptomele de atac abia la maturitate când se observă veștejirea, decolorarea și uscarea frunzelor bazale.Pe tulpini apar răni brune-negricioase, iar în tuberculi apar zone de culoare închisă mărginite de o dungă neagră, ce se vede prin coajă. Tuberculii bolnavi sunt veșteji, elastici, iar prin ochiuri se elimină un lichid ce se colorează imediat în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ofilesc, se îngălbenesc și se usucă, iar tulpinile ca și tuberculii prezintă o brunificare a vaselor conducătoare (fig. 55). Fusarium solani var. eumartii produce o îngălbenire a limbului frunzelor, urmată de brunificarea frunzelor de la vârful tulpinilor apoi și a celor bazale. Baza tulpinii și rădăcinile tinere putrezesc și devin sfărâmicioase. În tulpini, în măduvă și în pulpa tuberculilor apar pete brune și o brunificare a vaselor. F. coeruleum pătrunde prin răni sau mici zgârieturi provocate de nematozi în tuberculi și evoluează
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pot realiza pe samulastra de floarea soarelui sau pe unele plante, ce fac parte din numeroasele gazde ale acestui agent patogen. De la plantă la plantă ciuperca poate fi vehiculată de curenții de aer, ce antrenează fragmente miceliene de la plantele infectate bazal. Din cercul de plante gazdă fac parte toate legumele rădăcinoase, bulbifere sau tuberculifere, la care după infecțiile din câmp boala continuă în silozuri putrezind materialul depozitat. Sunt atacate de asemenea și o mulțime de plante floricole. Prevenire și combatere. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
deși puțin răspândită, este foarte păgubitoare. Ea este cunoscută în Canada, vestul Europei, în zona Petersburgului, Irlanda, iar în România a apărut în 1961, fiind semnalată de Ana Hulea și Maria Tîrcovnicu. Simptome. Boala se recunoaște ușor datorită brunificării părții bazale a tulpinii. Pe rădăcini apar pete ruginii, ce se pot confunda cu cele produse de antracnoză, iar pe tulpini apar la bază, mici crăpături brune-negricioase pe care se observă puncte mici negre. Infecțiile sunt favorizate de eventualele răniri de la baza
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au nervura principală normală ca lungime dar, foliolele laterale au suprafața mult redusă, sunt deformate, răsucite și aplecate în jos. Plantele virotice sunt decolorate, fructifică slab și numai în partea bazală. Transmitere-răspândire. Virusul este transmis prin inocularea sucului de peste 10 specii de afide, care îl iau de la crizanteme, spanac sau buruiana Stellaria media (rocoțea) și poate da infecții la ardei, țelină, crin, cana și cârciumărese. Prevenire și combatere. În vederea evitării infecțiilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor, apoi a plantei în întregime. Pe primele 2 frunzulițe ale răsadurilor, apar pete circulare de 1-5 mm, albicioase, apoi prin unirea petelor, suprafața acestora se încrețește. Petele albicioase de pe frunze devin răni galben verzui, iar pe tulpină în zona bazală, apar pete ovale mici de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]