1,423 matches
-
următoarea perioadă a început seria de sculpturi la scară mare, cum ar fi cea a lui Bacchus (una dintre puținele lucrări de natură păgână). Cam în același timp, Michelangelo a realizat sculptura numită Pietà. Originalul se află în prezent în bazilica sfântul Petru. Una dintre cele mai faimoase opere de artă, Pietà a fost probabil terminată de Michelangelo la vârsta de douăzeci și cinci de ani și este singura lucrare pe care a semnat‑o vreodată. Tânăra Maria este sculptată stând maiestos, ținând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
redarea anatomiei umane. Înainte de misiunea sa de a picta capela Sixtină, Michelangelo a fost desemnat de către papa Iuliu al II‑lea să‑i realizeze mormântul, care se dorea a fi magnific pentru timpurile creștine. Trebuia să fie localizat în noua bazilică a sfântului Petru, care era încă în construcție 6. Michelangelo a început mun‑ ca la realizarea acestui proiect foarte entuziasmat. Opera trebuia să includă mai mult de patruzeci de figuri. Artistul a pierdut luni întregi pentru a obține marmura de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând băilor lui Dioclețian 8. Michelangelo a făcut primii pași ca arhitect la Florența. Aici, pe lângă alte sarcini despre care s‑a vorbit deja, artistul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din ultimii săi douăzeci de ani ai vieții, tinde către același scop: să înalțe temple lui Dumnezeu, iar cea mai importantă operă este bazilica Sfântul Petru. Într‑o scrisoare adresată nepotului său, Michelangelo Buonarroti în anul 1557, spu‑ nea: După cum multă lume crede și cred și eu însumi, Dumnezeu e cel care m‑a pus aici... N‑am voit s‑o părăsesc... pentru că slujesc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a scoate din el patru figuri în relief, înalt depășind mărimea naturală și înfățișând Cobo‑ rârea lui Cristos de pe cruce 17. Însă cea mai importantă sarcină a lui Michelan‑ gelo la Roma a fost continuarea lucrărilor de re‑ structurare a bazilicii sfântul Petru, o funcție de mare responsabilitate, deținută înaintea lui de către Bramante, de Raffaelo și de Antonio da Sangallo. Michelangelo reia ideea planului central propus de Bramante și îl reface într‑o formă mai clară și mai simplă. Ca o încoronare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat mult de către Mader‑ no19 în secolul al XVI‑lea. Michelangelo, dedicându‑se slăvirii Domnului, 18 Tiberio Calcagni (Firenze 1532‑Roma 1565) - sculptor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ca mădularele corpului. Cine n‑a fost și nu este maestru în reprezentarea figu‑ rilor, mai ales în anatomie, nu poate să înțeleagă aceste lucruri. Aceia cărora le lipsea această știință au încercat să‑l împiedice pe artist să termine bazilica sfântul Petru și colina Capitolină din Roma. Într‑un fel determinat de propria‑i furie și având și sprijinul papilor a pus la cale să le ducă pe amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și sprijinul papilor a pus la cale să le ducă pe amândouă la bun sfârșit 20. Ceea ce înfuria pe toată lumea inclusiv pe sfântul Părinte, era misterul în care Michelangelo își învăluia ope‑ ra: spre exemplu, când a terminat absida din bazilica sfântul Petru, artistul încă nu‑și făcuse cunoscute planurile pentru boltă; fiind întrebat de un cardi‑ nal despre acest lucru, artistul răspunde: nu sunt obligat să o informez pe Eminența Voastră sau pe oricare altul despre ce pot să fac
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu toate acestea a mers să se destindă în campagna. Era luna februarie 1564, noapte de iarnă, vreme urâtă, dar și‑a făcut curaj, a încălecat pe cal și a cutreierat ulițele Ro‑ mei. Ca un magnet, îl atrăgea șantierul bazilicii sfântul Petru și hăul deschis al tamburului. Nu putea să se întoarcă acasă fără să vadă cupola și, mai ales, să și‑o închipuie terminată; deși avea febră mare, tremura și ajuns acasă se aruncase arhitec turii baroce. 20 Cf.
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
c., 9‑10. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 78 2. Sculptorul Michelangelo. Analiză la Pietà și variante, David, Moise În anul 1496, spre deosebire de alte lucrări din această perioadă, Michelan‑ gelo are un subiect religios aparte, Pietà din bazilica sfântul Petru, începută în anul morții lui Savonarola, lucrare mai apropiată de pantheonul grec, atât de apreciat de artist, față de madonele îndurerate ale căror strigăte de disperare au fost refuzate de artiști precum Donatello, Luca Signorelli și Andreea Man‑ tegna
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
amprentele personalității artistului, mulți au susținut că ar fi opera lui Cristoforo Solario, dar totuși este prima lucrare pe care Michelangelo socotește că merită să‑și scrie numele. Pietà, supranumită da Palestrina, se presupune că ar fi fost comandată pentru bazilica Santa‑Rosalia și lucrată prin anii 1553‑1554. Cât privește Pietà din domul din Florența, ea este lucrată între anii 1550‑1553, iar Pietà Rondanini, începută în 1553, se găsește în palatul al cărui nume îl împrumută. În această Pietà
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de o parte și de alta a chipului monumental al lui Moise. Acestea sunt două personaje des‑ prinse din Vechiul Testament, care simbolizează prin Rahela sau Rea viața activă, iar prin Lia, viața contemplativă. Mormântul papei Iuliu al II‑lea, din bazilica sfântul Petru este împodobit deci cu trei statui: capodopera Moise, străjuită de cele două simboluri ilustrate de Rahela și Lia. 3. Pictorul Michelangelo. Începutul, pictură în ulei pe lemn, pe pânză, pe zid - tehnica frescei Michelangelo avea să abordeze în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
de promisiuni, dar inexpresiv și un sfârșit marcat de excese, care vor ajunge până la urmă la exagerări reprobabile, din partea multor artiști imitatori cu un talent îndoielnic. 4. Arhitectul Michelangelo - perioada Florența, capela Medici, biblioteca Laurențiană, piața Capitolină, palatul Farnese, cupola Bazilicii Sfântul Petru Arhitectura, ca și celelalte arte, ia o dezvoltare superioară la Florența, în raport cu cea existentă în alte state italiene, datorită condițiilor economice înfloritoare, ca și gradului ridicat de dezvoltare materială și culturală atins de florentini. Principalii artiști care vor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
directă a sistemu‑ lui constructiv, în timp ce artificiile de corative lipsesc cu desăvârșire. Sobrie‑ tatea rezultată din definirea strict geometrică a volumelor, inspiră construc‑ țiilor sale un caracter deosebit, accen tuând claritatea și logica constructivă a formelor arhitecturale. Spre exemplu, cupola bazilicii Santa Maria del Fiore din Florența va forma un model pe care mulți dintre arhitecții Renaște‑ rii îl vor urma59. Leon Battista Alberti - spre deosebire de Brunelleschi - se va strădui să impună cu mai multă vigoare exemplul conferit de antichitatea romană. Teo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Iuliu al II‑lea a murit. Cardinalul Giovanni de Medici, vechiul prieten din tinerețe, a urcat pe tronul pontifical sub numele de Leon al X‑lea. Ajuns pontifex maximus, papa Leon al X‑lea dorea să termine fațada principală a bazilicii San Lorenzo din Florența, care fusese construită pentru familia sa de Brunelleschi. Prin urmare, în anul 1516 a cerut lui Miche‑ langelo și lui Baccio d’Agnola 60 întocmirea proiectelor. Este posibil ca aceas‑ tă alegere să se fi făcut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
un edificiu preexis‑ tent‑un postament din piatră - construit pe baza regulilor compoziționale ale noului stil. Proiectul prezentat și aprobat de papă în 1518, al cărui autor era Michelangelo, propunea o rezolvare care nu corespundea schemei cu trei nave a bazilicii de la San Lorenzo. Fațada principală primea o înălțime egală pentru întreaga sa desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
încetând din viață la 23 sep tembrie 1523. Acestuia îi urmează papa Clement al VII‑lea, care hotărâse să ridice la Florența o capelă funerară care să adăpostească mormintele unora dintre membrii familiei sale. El intenționa să construiască capele lângă bazilica San Lorenzo, încredințându‑i proiectele lui Michelangelo. Spațiul nu era prea ge‑ neros și nici potrivit pentru compoziții de amploare dar, cu toate acestea, tre‑ buiau să cuprindă patru morminte: al lui Lorenzo Magnificul, al lui Giuliano de Medici, al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în ansamblul arhitectural al curții, creează un echilibru desăvârșit între elementele care caracterizează cele trei ordine suprapuse. Unitatea ansamblului, armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
armonia, cât și buna propor‑ ționare a elementelor arhitecturale formează caracterele specifice ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ale acestei curți atât de celebre. 4.5. Cupola Bazilicii Sfântul Petru După moartea lui Antonio da Sangallo, papa Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Paul al III‑lea încredințează con‑ ducerea lucrărilor de la bazilica sfântului Petru din Roma, tot lui Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care constituie unul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Michelangelo. Ideea construirii acestei mari bazilici apăruse în timpul pontificatului papei Iuliu al II‑lea care inițial a vrut să adauge doar o capelă vechii bazilici din timpul lui Constantin 79. Dată fiind însă starea construcției, papa hotărăște reconstrucția totală a bazilicii, oferindu‑i lui Donato Bramante alcătuirea proiec telor. Bramante, optează pentru un plan central în cruce greacă cu bra‑ țele egale care constituie unul din cele mai mari și expresive monumente de arhitectură ale Renașterii. Lucrările au început prin punerea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în forma unei cruci latine cu brațe inegale. În 1599 conducerea lucră‑ rilor este dată lui Antonio da Sangallo care realizează un mare proiect dar care reprezintă un compromis între tendințele exprimate anterior. În 1547 Michelangelo este numit arhitect al bazilicii sfântul Petru din Va‑ tican și el constată că succesivele elaborări și transformări ale construcției produseseră o schimbare de la proiectul grandios al lui Bramante; prin urma‑ re, el consolidează unele părți ale edificiului și mai ales cei patru stâlpi masivi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ales cei patru stâlpi masivi de zidărie care trebuiau să sprijine cupola. De asemenea, pentru a contura și mai clar unitatea întregului edificiu adaugă zidurilor exterioare ordinul pilaș‑ trilor colosali, stabilind astfel o alternanță ritmică. În proiectul lui Michelangelo pentru bazilica sfântul Petru, se încearcă re‑ venirea la concepția unei compoziții centrale; elementele determinate fiind cupola și porticul de intrare. Poarta principală încadrată de două coloane ase‑ mănătoare acelora ale ordinului colosal din exterior, precede nava principală. Paralel navei centrale, cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]