1,734 matches
-
cinci ani. Costică Tănase fusese luat de tata ca să taie lemne și a tăiat el de dimineața până seara. De mâncat nu prea voia să mănânce în schimb de băut, bea zdravăn. Pe timpurile acelea vinul încă se scotea din beci cu găleata așa că nu se cunoștea. Seara a mâncat mai binișor, apoi a băut până s-a făcut turtă. Dă să plece, dar deodată se întoarce spre tata și cere să-i dea niște ardei la oțet. A scos tata
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
dacă m-a trimis la colț, toată lumea poate vedea ce rochiță nouă am pe mine”); scopul acestei tehnici este de a-1 plictisi nu de a-1 înfricoșa pe copil de aceea este contraindicat a folosi locurile întunecoase (debara, cămară, beci) ca loc de pedeapsă. „Repararea greșelilor” prin această metodă, copilul va trebui să își răscumpere greșeala prin activități sau atitudini reparatoare (să-și ceară iertare, săși recunoască greșelile, să se angajeze că nu va mai face asemenea fapte etc.). Pedeapsa
Arta de a fi părinte by Cristina Glisă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1418]
-
diferite,“ reflectă el. Hiyoshi nu observase niciodată cât de mică și de sărăcăcioasă era casa În care se Întorcea. Dar, când el și Oetsu priviră Înăuntru, Își dădu seama, pentru prima oară, că, deși la amiază, era Întunecoasă ca un beci. Chikuami nu se zărea nicăieri; o fi fost plecat cu treburi. Numai belele, spuse Onaka, după ce auzi despre ultimele escapade ale lui Hiyoshi. Scoase un oftat adânc. Expresia băiatului era nepăsătoare. Îl privi, fără pic de mustrare În ochi. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
-o părintele Vlădică Crimca, numind-o Elena”25. „Și de acolo [din Moldova - nota mea, D.H.M.] - notează Letopisețul Cantacuzinesc - s-au rădicat cu totul de au trecut în țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare cinste și pace. Și acolo au lăcuit pân’ la moartea lui. Domnit-au Șărban-vodă ani 9, leat 7119”26
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
groazile și călcăturile oștilor și toți da laudă lui Dumnezeu”. Plecarea în Apus este descrisă la fel: „Iar el, cu puțini ce-au scăpat, s-au dus la Suceavă, unde era doamnă-sa și de acolo, pen țara Leșască, la Beci, s-au dus, la împăratul; pre carele l-au priimit, de au șăzut acolo până au murit”27. Nu știm cu câtă „cinste” l-a întâmpinat împăratul („Rodolful”; Rudolf al II-lea se prăpădea în 1612) pe Radu Șerban și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
împăratul și va să să lipsească lângă vrăjmașii împăratului, l-au otrăvit [cu o combinație ucigașă savantă, cu acțiune lentă, presupunea cineva - n.m.] și au murit. Așijderea și un frate iar al lui, Iordache spătar, carele au fost sol la Beci, adăpându-se de vorbele nemților și vrându să facă turburări, și pă acela l-au otrăvit și au murit...” Capigi-bașa (în fața căruia „otrăvitorul” - un criminal în serie, capabil de fratricid - s-a spovedit ca unui „duhovnic”) le-a comunicat mărturisirea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țară], numai mâncările, băuturile, plimbările, și alte necurății, acelea le căuta bine”141): „Și de acolo [din Moldova - n.m.] s-au rădicat cu totul de au trecut prin țara Leșască. Și de acolo s-au dus în țara Nemțească, la Beciul, priimindu-l împăratul Rodoful cu mare cinste, dându-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el și oamenii lui cu mare cinste și pace. Și acolo au lăcuit pân’ la moartea lui...” 142. Nu știm cu câtă „cinste” împăratul („Rodoful
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu mare grijă... zacuștile, dulcețurile, punga cu sarmale... În căminul 5, din Pușkin, nu se vede lumină. Nu mă mir. E ceva obișnuit. Colegele mele sunt venite mai demult, le aud murmurând. Deschid ușa. Am senzația că intru într-un beci întunecat și înghețat. Stau în paturile de campanie, cu paltoanele pe ele, încălțate cu cizme și plăpumile peste ele. Ne salutăm. Nicoleta îmi atrage atenția că nu curge nici apa. Cea rece, evident. Mă îndrept spre geam unde mi se
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
crud (2); cuțit (2); delicios (2); galben (2); de mîncat (2); muncă (2); pară (2); piață (2); pîine (2); plăcere (2); produs (2); rădăcină (2); recoltă (2); roșie (2); salată (2); soare (2); tigaie (2); țăran (2); America; apetisant; banal; beci; bondar; bordel; borș; bucate; bucurie; bucuros; buni; calorie; cartof prăjit; cartofi pai; cartofi prăjiți; castraveți; ciorbă; cîrtiță; colesterol; copilărie; cotidian; Covasna; cuib; curățit; deget; doi; faimos; foamete; fry; frumos; găini; gîndac; gîndaci; gust; gust bun; ieftin; irlandezi; iubit; iute; întuneric
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
decădea (4); descrește (4); încet (4); pe scări (4); veni (4); vine (4); a aluneca (3); ateriza (3); autobuz (3); a cădea (3); copac (3); etaj (3); pleca (3); în vale (3); acțiune (2); ajunge (2); aluneca (2); alunecă (2); beci (2); cade (2); cer (2); se dă jos (2); dealul (2); a se duce (2); eșec (2); eșuare (2); iad (2); luceafăr (2); a merge (2); nimic (2); pantă (2); pămînt (2); peșteră (2); pica (2); a pierde (2); pîrtie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interior (2); încăpere (2); înspre (2); odaie (2); plin (2); profund (2); sau (2); spațiu (2); tine (2); vis (2); această; acțiune; acum; adăpost; adăugat; în afară; alb; an; anterior; apartenență; ascuns; aspru; asta; atenție; a avea; bagă; baltă; băgat; beci; bloc; bolmojeală; bucurie; bunica; caiet; cald; care; carte; în cer; cerc; chiar; cîmp; cînd; cînepă; clasă; codru; colegiu; colo; comoară; conjuncție; copac; cum; cuprins; cuprinzător; cuptor; cuviincios; dar; deci; depărtare; departe; devenire; doar; dormitor; dreapta; drept; eveniment; face; față; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); fantome (2); frică (2); greu (2); groază (2); închis (2); înfricoșător (2); înnorat (2); necunoaștere (2); nelimitat (2); obscuritate (2); răutate (2); tristețe (2); umbră (2); vise (2); ziuă (2); absolut; fără aer; alee; apocalipsă; ascuns; atenție; ban; bau-bau; beci; cafeniu; cameră; casă; cămin; ceață neagră; claustrofobie; în clădire; coșmar; cuplu; demon; dezorientare; disco; extrem; femei; fioros; fricos; frumos; frustrare; gol; gravitație; greutate; Hades; haios; horror; inconștiență; încercare; încețoșat; întunecat; lumina; luminat; lumini; lipsa luminii; luminiță; mare; mereu; minte; neclarități
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
786/219/69/150/0 jos: sus (226); pămînt (76); podea (28); adînc (18); cădere (17); vale (15); căzut (13); mic (13); dedesubt (12); parter (11); departe (9); scări (9); covor (8); iad (8); scaun (7); subsol (7); sub (6); beci (5); coborîre (5); jos (5); bază (4); cîmpie (4); coborît (4); culcat (4); decăzut (4); groapă (4); inferior (4); odihnă (4); la pămînt (4); pe pămînt (4); picioare (4); în vale (4); adîncime (3); decădere (3); etaj (3); fîntînă (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pe tine (2); tot (2); tradiții (2); tradiție (2); un secret (2); veșnic (2); -; acasă; acolo; acțiune; agonisea; agoniseală; am; aminte; o amintire; amînări; anchetă; aparține; aprecia; apreciere; aproape; are; aripă; artă; ascunde; atașare; atenție; ating; aur; averea; avuție; beci; bogăție; bravo; bucuria; capacitate; carte; cartea; casa; casă; o casă; cenzură; chitră; cimitire; colecta; colecționar; colecționist; comoara; compot; confidențialitate; a conserva; conservat; copil; credința; credință; cruță; cumpăra; cutie; cuviincios; cuviință; a da; datini; depărta; depozit; a dori; drag; dragoste; dragostea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); șosea (2); traseu (2); traversare (2); trece (2); trecere peste apă (2); de trecut (2); unire (2); vechi (2); acasă; accesibilitate; accident; adăpost; Agigea; albastru; Anghel Sabiguy; apa; apoi; arc de cerc; ascensiune; atenție; atinge; autobuz; bancă; barcă; barieră; beci; bogăție; borcane; buștean; butelii; cameră; camion; capacitate; al casei; cădere; călătorie; Călugăreni; cărare; cărămizi; Cernavodă; cîntă; cod; codru; construcție; cufăr; culmea; curaj; curat; deasupra apei; deasupra; debara; depozit; depozitare; dinte; drum peste apă; element arhitectural; emoție; emoții; etapa vieții; fasole
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curte (2); divan (2); Dornei (2); fum (2); lemn (2); lemne (2); mîncare (2); origine (2); soare (2); soț (2); șemineu (2); turte (2); vin (2); afară; alb; amintire; ancestral; arde; de ardere; armată; ars; ascuțită; așternut; bancă; bătătură; bază; beci; bine; bombă; bucurie; bună; bunătate; la bunici; bunicii; cal; cameră căldura; călduță; cămin; candelă; capră; casa mea; casă strămoșească; cenușă; cină; ciocolată caldă; comoditate; copil; copilărie; covor; cuptor de pîine; cuptor pe pămînt; demn; doină; domnească; dorință; dormi; dulce; făină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
noi (2); prezent (2); real (2); respira (2); roșu (2); spirit (2); trăiesc (2); trăiri (2); trăitor (2); uman (2); veselie (2); viețuitoare (2); vioi (2); viu (2); -; accident; acțiune; aer; ager; alături; alb; alcool; animale; apă; aparență; atentă; beat; beci; binecuvîntare; brad; cadou; carne; cîinele; colorate; corp; culoare; la culoare; curat; curînd; da; dar; descoperiri; dezinvolt; dinozaur; Dumnezeu; educație; emoție; entuziasm; eternitate; eu ființă; a fi; ființă vie; ființe vii; floare; floră; foarte; frumusețe; fug; fugă; gîndire; gîză; glas; grabă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii." Adresânduse unui posibil cititor al operei sadoveniene, Streinu scrie aceste patetice fraze, pătrunse de o caldă vibrație poematică și de o nostalgie fără leac: Te vei simți ieșit din beciuri umede, la lumina soarelui, vei crește ascuns contemplând spectacolul epic al virtuților strămoșești, te vei lăsa în jos pe rădăcina ființei tale până la nenumăratele ei guri istorice, vei rătăci în vânturile de demult și pe câmpurile care înverzeau și păleau
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Leiba Zibal, deși lungă, nu a fost una fericită. Tinerețea i-a fost marcată de violență inexplicabilă și gratuită, iar incidentul petrecut pe când era băiat de prăvălie anticipează, ca o stranie prolepsă narativă, drama din prezent: "Doi hamali coborâseră în beci un boloboc sub privigherea băiatului Zibal. O neînțelegere se ivi între dânșii la împărțeala câștigului. Unul dintre ei luă un crâmpei de lemn ce-l găsi la îndemână și lovi în frunte pe tovarășul său, care căzu amețit și plin
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din patru părți de dealuri păduroase. [...] Între partea băltoasă și partea mai ridicată, dinspre miazănoapte, în mijlocul văii, stă hanul lui Leiba: e o clădire veche de piatră, sănătoasă ca o mică cetățuie; deși terenul e mlăștinos, hanul are zidurile și beciurile bine uscate". La fel de bine, inserarea acestei descrieri poate face parte din rețeta naturalistă practică 77 a prozatorului, pentru care mediul afectează în chip decisiv atât personajele, cât și intriga țesută între acestea 78. Din nou, naratorul face apel la tehnica
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dă culoarea atât de frumoasă. Din același motiv, sfecla roșie nu trebuie tăiată înainte de preparare. • Acestă plantă poate fi păstrată aproximativ trei săptămâni în frigider, dar ea se păstrează și mai mult timp într-o cameră frigorifică sau într-un beci, în nisip sau în saci găuriți. • Sfecla roșie se poate marina sau poate fi consumată crudă ori coaptă, iar frunzele întrebuințate la fel ca cele de spanac. Spanacul, familia chenopodiacee • Spanacul se seamănă la începutul primăverii. Având în vedere faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
pământul uscat și rece". Copilăria, știutoare a toate, deși n-am fi bănuit, ne pune vrând, nevrând în cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/avea ochii mari negri era serioasă așa/de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scunele mici
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
cunoștință cu răul. Răul mai rău decât băutura bunicii înjurătoare și cerșetorului murdar, cel în popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/avea ochii mari negri era serioasă așa/de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scunele mici de lemn/ printre butoaie cu vin// Oona aprinsese o lampă și pe fața ei/rotundă se vedeau umbre
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
popor numit Scrâșnitorul și care viețuiește în beci și acționează de-acolo asupra firilor slabe și nerăbdătoare: "într-o seară Oona ne-a chemat în beci/avea ochii mari negri era serioasă așa/de serioasă încât am intrat tăcuți în beci/ și ne-am așezat pe scunele mici de lemn/ printre butoaie cu vin// Oona aprinsese o lampă și pe fața ei/rotundă se vedeau umbre ciudate ca niște/mâini răsucite cu gheare ca niște șerpi/noi tăceam, noi o priveam
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]
-
câțiva șoareci au trecut printre picioarele/noastre nici n-am clipit măcar pentru că/Oona începuse să vorbească în șoaptă/despre Scrâșnitorul//foarte mult ne-a povestit poate ore în șir/era noapte era frig ascultam apoi am ieșit/buimaci din beci Scrâșnitorul era mereu în spatele nostru scrâșnea nuci de fier între/dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari/cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/pline de frică". în fine, ultimul text cu Oona
Actualitatea by Daniel D. Marian () [Corola-journal/Journalistic/8522_a_9847]