2,247 matches
-
Și așa cum au arătat evenimentele, dispensarea aceea a și venit, și era neverosimil și tragic să-l vezi pe Mihail Sorbul, autorul ztimei roșii și al Dezertorului, asociindu-se cu un oarecare redactor "înarmat ideologic", ca să scrie o nouă piesă: bietul Mihail Sorbul venea adică cu talentul? iar luminatul redactor venea cu orientarea. Oamenii din realitatea reală sânt ghidați de întîmplări implacabile și pline de substanță, nu sânt eroi de romane fade, produse ale unei imaginații excitate. Închipuiți-vă: Mihail Sorbul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
mă dea afară din școală, ei, era așa rău? Nu era, cum să fie? Un om cu patru clase secundare nu se aseamănă cu unul care n-a învățat nimic și nu știe să care decât cărămizi cu spatele, ca bietul Nilă, care pe urmă a avut noroc la blocul Algiu, de pe Cheia Rosetti, l-a luat proprietarul la el, l-a făcut portar... Adimițînd cazul că o să pot și eu, târâși, grăpiși, să termin și pe-a patra după sistemul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc eu? De ce adică să nu izbutesc?! ― De ce să nu izbutești, mă, Marine?! Sau tu nici nu asculți ce bălmăjesc eu aicea?!! Auzindu-i cum se ia singur peste picior
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
chiar și marele creator, deși o analiză a momentului respectiv ne dovedește că adesea nu erau de pierdut decât oarecari poziții sociale de favoare, dorite cu patimă și care patimă trebuia ferm suprimată. Iată ceea ce nu se vede în tribulațiile bietului Ioanide. A murit Hemingway, autorul crâncenului Și soarele răsare și al unor mici dar splendide povestiri, dintre care una (Bătrînul si marea) i-a adus Premiul Nobel. Despre el Gorki zicea că e un "divers" ("Joyce, Proust, sau diverși Hemingway
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
iar Candide e primul teritoriu modern al candorii cucerit de literatura noastră europeană, înaintea prințului Mîșkin. G. Călinescu spunea că spiritul voltairian ar fi cam senil. Taci, că spiritul călinescian e foarte viril în Cartea nunții, platitudine artificială, sau în Bietul Ioanide, unde estetismul ucide totul, în ciuda faptului că eroul doarme pe frig cu geamurile deschise și cucerește la cincizeci și la șaizeci de ani tinerele fete din anturajul său: aceste cuceriri sânt ridicule, prin ideea de demonstrație care le animă
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
o revoluție. - Adică legea forței. Dreptul celui mai tare. - Aceeași lege acționase mai înainte de partea cealaltă. - Și în virtutea acestui drept chiar dumneata vei transforma amintirea dureroasă a fratelui împușcat în una eroică. În numele acestei amintiri eroice vei rășlui altora drepturile. Bietul Relu, își reaminti Goilav, a fost exmatriculat ca odraslă a unui mic-burghez. A fost silit să lucreze pe șantier. Pentru ca unul să aibă viitor de aur, cred însă că au fost sacrificați prea mulți. De fapt asta s-a întîmplat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
lăsîndu-i pe băieți din ce în ce mai singuratici. Pătruns de conștiința destinului ce începea să fie personal, întrezăream realitatea unui sfîrșit. De starea de infantilitate care încă mă mai lega de părinți mă rușinam, iar această rușine mă determina să mă port cu bieții mei bătrîni aproape grobian. Pe genunchii mei se așezase Nona. Intimitatea reuși s-o înroșească pînă la urechi și o infinită senzație de fericire mă făcu să-mi desfac palma pe rotunzimile ei; simțeam în vibrația acestui trup armonii ceramice
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
copleșit de vinișor roșu și neînțelegând cu nici un chip de ce se rățoia atâta slujbașul. În cele din urmă, secretarul se liniștise brusc, ba chiar zâmbise Îngăduitor și oarecum cu perfidie - așa avea să-și amintească peste câteva zile fericitul și bietul -, completând certificatele de naștere și Întinzându-le apoi nespus de fudulului tătic. Gemenii s-au dovedit a fi identici până și la nume, nu Însă și la minte, căci mai ager s-a arătat cel care ajunsese vânzător la librăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
niciodată nu uită s‐ o vorbească pe maică‐ sa de rău - că 4 fete a avut și le‐a dat la școli mai înalte iar pe dânsa a ținut‐o la coada vacii, ca să‐i întoarcă cu sapa pământurile de la bietul tata, care a murit îndată după războiul din 1916‐1918! Să‐ i îngrijească de păsări, de animale într‐ o singură rochițică din stambă pe vară! ‐ Într‐un an fusese secetă mare. Nu se mai găsea nimic pe câmpuri de mâncare
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
că pot pleca luni dimineața, ca să ajung la Bârlad la ora 8. Luni dimineața tata mă previne că e cazul să fiu gata de plecare ca să nu pierd trenul... Abia acum le spun care mi-a fost dorul de casă... Bietul tata, cu durere în suflet, îmi spune că în casă aproape că n-are bani pentru o cutie de chibrituri. Cu obidă în suflet le spun că în fața acestei situații va trebui să întrerup școala. Ce neagră zi a fost
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
s-a întors mai târziu la cei șase copii ai lui. După război, când l-am indicat pe Mihai că mă cunoaște bine din toată perioada de război pentru a spulbera acuzația că aș fi săvârșit acțiuni criminale pe front, bietul Mihai a avut parte timp de trei zile și trei nopți de drastica anchetă a Securității, în pivnițele acestui organ represiv din Piatra Neamț. L-au ținut aceste zile și nopți fără hrană și apă, mereu anchetat să spună despre nelegiuirile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
întâmplându-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lecție a primit vodă de la acel copil! De fapt, tot ce a urmat a arătat că liniștea țării și odată cu asta liniștea lui vodă au dispărut cu desăvârșire. Uite numai ce spune cronicarul de soarta oștirii moldovene în timpul luptei: “Iară bieții moldoveni... merge înaintea obuzului (unitate de luptă a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca o noajă de lupi într-o turmă de
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfinție sa părintele Enochintie dăhovnic al Sfintii Mitropolii... acum ne-au datu 419 lei, iar 81 lei ne-au datu mai nainte la o boală a me”. --Frumos din partea părintelui Enochintie că l-a ajutat la nevoie de boală pe bietul Ioniță Goian da’, mă tem că i-a cam luat casa cu japca... --Află tu, frumoasa mea, că... --Să nu spui asta, dragule. --Ce să nu spun? --Că sunt frumoasa ta, fiindcă nu sunt încă a ta... --Și nu dorești
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au lucrat în loc strein perde-va lucrul său>”. --Din câte îmi aduc eu aminte, de fiecare dată, în asemenea cazuri, i se “prețăluia” casa, pivnița sau orice altă construcție avea împricinatul și era despăgubit. --Aici lucrurile nu s-au limpezit până ce bietul Mihălache cofetarul nu a “căzut cu rugăminte după dumnealui logofătul Zaharia... din partea mănăstirii și dumnealui împreună cu sfințiia sa... egumen am stătut la așezare înainte preosfințitului chir Nechifor mitropolit și neîndurându-să pentru sărăcie noastră, au făcut milă și ne-au dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dat... să fie dată... iar pentru datorie... (soacra) 5 lei și feciorii ei 5 lei iar Gherorghie (ginerele) 5 lei”. Ei? Cum ți s-a părut judecata mitropolitului? --Drept să-ți spun, vere, am rămas cu un gust amar, fiindcă bietul Gheorghie a fost pus la plată cot la cot cu ceilalți. --Cred că am mai întâlnit noi urmași și în mod deosebit văduve și copii care trebuie să plătească datoriile făcute de cel plecat dintre cei vii. Așa că ascultă cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
stolnicul cel mare”. Tot lui Ilie Sturza stolnicul cel mare îi vinde - de această dată fără nepot - o casă... “cu loc cu tot lângă aceastaș pivniță”. --Iaca și “săoariul”, cel care făcea rost de său pentru “făclieri”. --Grea treabă pentru bietul “săoar”, părinte. Când și de unde să adune atâta său încât să poată acoperi nevoile “făclierilor”? --Tare mă tem că “săoarii” se aflau în legături strânse cu turcii, de la care cumpărau săul. --Asta așa trebuie să fi fost. Acum însă o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au făcut o afacere bună. --Fiind confrați de ai mei, eu am să tac, fiule. --Se înțelege, părinte, și de aceea nu aștept nici un cuvânt în plus. --Nu știu pentru a câta oară întâlnesc oropsiți de soartă. Uite-l pe bietul “Vasile abăgeriul”, care după 20 mai 1752 (7260), din cauza unei datorii la Mihăl haham, este nevoit să-i vândă casele din Târgul Boilor, prețăluite la 150 de lei. Casele fiind acum la mâna lui Mihăl hahamul, acesta le vinde la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să-ți amintești, <conașule>! Da’ multă vreme îți trebuie ca să vii cu picioarele pe pământ! Și acum ce mai aștepți? Fă bine și, când ajungi la poarta mănăstirii, intră întâi la bătrânul călugăr, care te așteaptă. Ehei, de când te așteaptă, bietul!”...„Așa am să fac” - am răspuns eu rușinat...Fără prea multă tocmeală, pornesc cu grabă spre mănăstire... „Acolo, în chilioara lui, mă așteaptă - de câtă vreme? - bunul și răbdătorul călugăr”... - gândesc eu. Parcă îl am în fața ochilor: chip de sfânt
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cailor și roțile trăsurilor sau harabalelor. „Ce bine ar prinde câteva picături de ploaie” - gândesc eu, privind curios la viermuiala din jur. Bătrânul își șterge fruntea nădușită cu o năframă cât o lume. Privirile îi fug de ici-colo. „A obosit bietul de el...La vârsta lui!” Nu-mi termin gândul, însă, că el mă atenționează: Uite, aceste case au fost ale vistiernicului Vasilie Gheuca. Pe unele le-a schimbat la 12 mai 1679 (7187) cu „Cîrstina fata Gramii”...Altele le-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
osândit mai mult gol, cu zdrențele de pe el însângerate...Picioarele îi sunt ferecate în lanțuri grele, iar pentru a nu cădea este ținut de lanțurile prinse de încheietura mâinilor. Merge împleticit, cu capul căzut în piept... „Oare ce a făcut bietul ca să merite asemenea soartă?” - mă întreb cutremurat. Răspunsul însă vine îndată din gura unui slujbaș domnesc, care - după o răpăială de darabană - a glăsuit cu voce ridicată: „Măria sa vodă împreună cu sfatul său a osândit la spânzurătoare pe Buzdug tâlhar de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare...la fața locului ca să-mi aflu dreptate; și mare pomană va fi mării tale. Robul mării tale, Locman gerahul”. Zbuciumul bietului „gerah” nu s-a sfârșit nici cu asta. De aceea, înainte de 12 ianuarie 1778, este nevoit să se adreseze din nou lui vodă: „Preînălțate doamne, jăluiesc mării tale că după multă judecată ce am avut la răposatul domnu pentru un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
neguțitoriul” i-au împresurat o pivniță ce o avea prin schimb de la catolici - cea pentru care hamalii au depus mărturie că aceasta aparținea bisericii catolice. „Și de va fi între noi neodihnă, cu anafora să ieșim și înnaintea mării tale”. Bietul Locman nu și-a găsit liniște nici până la 28 martie 1783, lucru ce se vede din mărturia vornicilor de poartă Constandin Stâncescu și Ștefan Ciogole, trimiși să cerceteze la fața locului cele spuse de „gerah”. Numai că de această dată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
să lămurească și să hotărască acest loc: „și după măsurile locului am pus patru hotară în cîte patru colțurili locului”. Acum vine vodă și la 23 februarie 1759 întărește stăpânirea acestui loc de către Chirvasie croitorul. Întrebarea e ce se face bietul Chirvasie cu atâta căsăret înșiat pe moșioara lui? Să vezi tu cum le ia frumușel bezmen (chirie) la toți. Apoi are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât timp am vorbit despre Chirvasie, nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și adăpostit sub un fes roșu la fel de nepotrivit pentru statura lui, care ne întâmpină zâmbind cu toată fața lui spânatecă. Cu un gest de mare respect, se înclină adânc ducând, mâna dreaptă la inimă. Bine estem venit sfințiia ta la bietul Alî! Se vede treaba că la ziua de azi are să fie cu alișveriș bogat dacă sfinția ta calcă la mine pragul... Apoi, lupul unde a mâncat cârlanul, mai trage și la anul, cum se spune la noi, Alî. Înca odata
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]