9,503 matches
-
debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Curentul literar de la ,,Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Anii '30 - extrema dreaptă românească, 1995. Cele mai bune capitole din biografii descriu viața politică românească de la sfîrșitul secolului XIX și începutul secolului XX. în această materie, Z. Ornea era un expert de toți consultat. Articolele din Dilema au același caracter. Și chiar multe dintre cele din România literară, care trebuiau să
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
în loc să ocolească monstrul, i-a făcut față. Și-a propus să-l biruie la el acasă. Și a reușit. Dacă nu de la primele studii (între altele, l-a reluat pe acela despre Junimea iar mai apoi a scris și o biografie a mentorului ei, tocmai fiindcă nu putuse scrie de la început adevărul), în orice caz mai tîrziu, cînd calitatea informațiilor și recea precizie a interpretării lor au făcut cu neputință obiecțiile obișnuite ale cerberilor de la cenzură. N-a fost deloc simplu
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
Noica sau cu un Cioran au fost miraculoase și periculoase în același timp. Pericolul redundanței, pericolul citării acestor autori mai mult din feliile de viață petrecute împreună, decît din textele care i-au impus. Aceste întîlniri atîrnă prea greu în biografia și bibliografia lui Gabriel Liiceanu. Gabriel Liiceanu, Declarație de iubire, Humanitas, București, 2001, 176p., f.p.
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
sacerdoțiul dorit în măsura în care servesc valorile universale, eliberîndu-se de singularitățile momentului - religioase, partizane, naționale, care atribuie spiritului o vocație îndoielnică, adesea pernicioasă. Iată însă cum îl caracteriza pe raționalistul Benda un comentator al revistei ,,Le Nouvel Observateur", pe marginea unei noi biografii ale sale apărută în Franța: ,,Pe de o parte Franța lui Voltaire, a lui Renan și a clasicilor, de cealaltă parte Germania și romantismul său tenebros: întreaga filozofie bendiană se rezumă la această separare elementară (...) Din dragoste pentru rațiune, din
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
aprobînd mirarea d-lui Sorin Antohi că "la noi s-au făcut povestiri după o carte a lui Hegel", că filonul dezamăgitor al culturii noastre ar fi setea de-a spune "povești și poezii", deși tare ni-e teamă că "biografia ideii de literatură" nu e decît o "poveste", o halima sui generis!), dl Marino nu trage decît consecințele raționalismului d-sale de tip iluminist, liniar și uscat, ale inaptitudinii d-sale de-a percepe transcendența. Dezgustul d-sale suveran pentru
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
gen de literatură la care nu țin. Eu sunt de părere că scriitorul trebuie să înceapă să scrie, abia în momentul când știe că el, ca persoană, nu are nici un fel de importanță. Materialul folosit de mine este întreaga mea biografie: partea aceea din Banat și partea cealaltă din Berlin. În noul d-voastră roman ,,Miss Bukarest", cei trei protagoniști veniți din România, trăiesc de zece ani în Berlin. Intriga romanului se desfășoară în jurul unor situații din prezentul și trecutul acestor
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
cei doi cunoscându-se din România unde au participat la aceleași evenimente în anii '70. A treia perspectivă este aceea a fiului securistului Schullerus, Christian. El a plecat la vârsta de zece ani în Germania, are o cu totul altă biografie. Nu mai vrea să aibă nimic de-a face cu cele întâmplate și cu biografia tatălui său dar, deși nu a fost protagonistul acelor evenimente, trecutul totuși îl preocupă. Romanul se petrece în Germania anului 1996, situația autorului este aceea
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
A treia perspectivă este aceea a fiului securistului Schullerus, Christian. El a plecat la vârsta de zece ani în Germania, are o cu totul altă biografie. Nu mai vrea să aibă nimic de-a face cu cele întâmplate și cu biografia tatălui său dar, deși nu a fost protagonistul acelor evenimente, trecutul totuși îl preocupă. Romanul se petrece în Germania anului 1996, situația autorului este aceea a prezentului. Prin urmare eu revin la o tematică din trecut: relațiile acestor personaje sunt
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
-n România, însă prea departe nu s-a ajuns... Dar pentru mine ca scriitor, nu este interesant în primul rând de a citi dosare ci de a vedea ce înseamnă ele pentru prezentul nostru, pentru oamenii care trăiesc astăzi, cu biografiile acestea Est-Vest foarte complicate. Problema nu se pune în sensul de ,,ce diferență există între un dosar deschis și unul închis", dar ce anume înseamnă asta pentru discuția publică, pe de o parte, și, pe de alta, în relațiile dintre
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Este un discipol al lui, într-adevăr. Dar stilul lui nu are nimic în comun cu Istoria literaturii române. Istoria lui Piru, care, de bine, de rău, e ultima completă (sic!), nu este făcută din portrete, din parafraze, din metafore, biografii și așa mai departe.(...) Arată-mi mie, te rog, care istorie a literaturii europene sau universale este făcută cu biografii, cu portrete, cu metafore critice. Am citit foarte atent, cu creionul în mînă, A history of Modern Criticism a lui
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
lui Piru, care, de bine, de rău, e ultima completă (sic!), nu este făcută din portrete, din parafraze, din metafore, biografii și așa mai departe.(...) Arată-mi mie, te rog, care istorie a literaturii europene sau universale este făcută cu biografii, cu portrete, cu metafore critice. Am citit foarte atent, cu creionul în mînă, A history of Modern Criticism a lui Wellek, în 8 volume. Este o distanță de la cer la pămînt. Dar mi-a dat de gîndit: echivalentul lui Călinescu
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
pe Bataille. Acest lucru nu diminuează, se-nțelege, farmecul cărții, din moment ce adevărurile îndeobște știute și acceptate sînt cu atît mai seducătoare cu cît, privite dintr-o perspectivă complet nouă, își dezvăluie fațete nebănuite. Cele opt lecturi infidele (căci operele și biografiile unor Kafka, Blake, Proust, Emily Brontë, Baudelaire ș.a.m.d., funcționează de multe ori ca simple pretexte) sînt antrenate într-o demonstrație care urmărește să ne convingă că, la urma urmelor, "omul este, în mod necesar întors împotriva lui însuși
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
pentru lipsa de inocență a literaturii. Formularea poate părea paradoxală, dar tocmai această lipsă de inocență pentru care pledează Bataille, atrage după sine o reconsiderare a noțiunilor de "pasiune mortală", "transgresiune tragică" sau "libertate nelimitată". Permanenta confruntare a operei cu biografia și a ambelor cu cea mai înaltă expresie a răului, într-o epocă în care se proclama "moartea autorului", rămîne aspectul cel mai provocator al cărții. Georges Bataille - Literatura și răul, traducere din limba franceză, introducere și note de Vasile
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
stadiile sale primordiale pînă la cele finale. Avem a face cu o circularitate vizionară a unui lirism foarte complex, cu un amplu fundament cosmic, lirism a cărui introvertire dureroasă, maladivă, se asociază cu o extrovertire spectaculoasă la nivelul stihiilor, a biografiei universului. O altă problemă pe care o pune Daniel Dimitriu este cea a "crizei limbajului" bacovian, care ar reprezenta nu efectul unei crize estetice, ci "reflexul unui declin universal": În urma unei contrageri continue, materia se împuținează, devenind în ultimul stadiu
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
am mulțumit cu o simplă Mite". Tot aici adăuga că, luînd o atitudine în controversa dintre critici și psihanaliști (d-rul Vlad l-a frecventat destul de des, angajînd convorbiri pe marginea știutei sale cărți despre Eminescu analizat psihanalitic) a putut contrapune biografiei eminesciene a lui G. Călinescu o carte comparabilă ca anvergură. Era efectiv o provocare la adresa lui Călinescu, care, din 1932, cînd a publicat vestita biografie Viața lui M. Eminescu, trata foarte critic pe oricine își lua îndrăzneala să abordeze subiectul. Lovinescu
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
destul de des, angajînd convorbiri pe marginea știutei sale cărți despre Eminescu analizat psihanalitic) a putut contrapune biografiei eminesciene a lui G. Călinescu o carte comparabilă ca anvergură. Era efectiv o provocare la adresa lui Călinescu, care, din 1932, cînd a publicat vestita biografie Viața lui M. Eminescu, trata foarte critic pe oricine își lua îndrăzneala să abordeze subiectul. Lovinescu a așteptat, în tensiune, apariția cronicii lui G. Călinescu la rubrica sa din Adevărul literar și artistic. Ea apare în 10 februarie 1935. E
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
dintre scriitorii europeni, John Boyer și Marcel Proust. Dincolo de valabilitatea, și astăzi, a acestor opinii, e interesant, aproape de nebănuit, că Rebreanu îl citea, în 1923, pe Proust. Cît despre clasicii români pe care îi prefera, aceasta se referă strict la biografia scriitorului, care a început să scrie în limba maghiară și, din octombrie 1909, cînd a trecut munții și s-a stabilit în țară, i-a studiat pe clasici (Creangă, Caragiale dar și Sadoveanu, contemporanul său), pentru a se perfecționa în
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
a-l "asedia" în particularitățile personalității lui sinuoase și derutante de atîtea ori. Să vedem în ce măsură izbutește a-l fixa în acest chip intrinsec ultimul său exeget. Cu o bună intuiție, Nicolae Oprea stabilește drept bază a cercetării d-sale biografia romantică a poetului. Datele ei divulgă un romantism funciar, cheie a tot ceea ce urma a face autorul Nopții de decembrie. Originea aristocratică și climatul familial elevat (o mamă francofonă) înrîuresc educația acestui viitor aristocrat scăpătat, ros adesea de indigență. Dar
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
hugoliană ("celeste flamme")". Firește, Macedonski ajunge și la Byron, simbol al geniului nedreptățit, ultragiat de contemporani, sortit gloriei postume. Pornind de la numitorul comun al atitudinii de sfidare a convențiilor societății și artei, poetul nostru își va fi conștientizat analogiile dintre biografia sa și cea a modelului: Similitudinea biografică devine cu atît mai expresivă cu cît se stabilește pe temeiul afinității temperamentale și nu al spiritului imitativ. Atitudinea de izolare romantică orgolioasă este deopotrivă "byroniană" și "macedonskiană". Cu anume deliberare, romanticul român
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
într-o vreme mai sculptural ca Teophile Gautier? Cine-i poate face o vină din aceasta? Poeziile sale sînt ca niște cizeluri de argint ale lui Benvenuto Cellini, care era giuvaergiu înainte de a deveni sculptor". Cu toate că bardul român reține din biografia unor Gautier și Leconte de Lisle și condiția lor de "genii neînțelese". În mod cert, "olimpianismul" posturii macedonskiene în raport cu contemporaneitatea filistină e tangent la "impasibilitatea" și "seninătatea majestuoasă" a poeților Parnasului. O prelungire a demoniei romantice are loc la Macedonski
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
se născură, totuși, Tolstoi, Dostoievski, Pușkin... Cred că Balzac, dacă i s-ar fi propus așa ceva, nici n-ar fi înțeles; sau, dacă ar fi înțeles, ar fi scris un roman, rusesc. Se va vedea însă... André Maurois scrie în biografia sa că Balzac nu avea să fie contactat - ceea ce ar fi împovărat sfînta Rusie cu o gigantică nerozie - și că el sosise la Petersburg pe data de 29 iulie 1843. Balzac se grăbește să noteze în jurnalul Evei (Hanska, n.n.
Balzac în Rusia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16196_a_17521]
-
cu o activitate despre care francezii știu mai multe decât știm noi! Să nu se mire dl. Năstase dacă pieirea i se va trage tocmai din inconștiența cu care s-a avântat să-l apare pe acest moșulică a cărui biografie e temeinic studiată în străinătate chiar în aceste momente!) Aș remarca, de asemenea, calmul și politețea în relațiile cu presa a celor mai mulți dintre membrii executivului (asupra excepțiilor voi reveni deîndată). Ce e drept, nici presa nu mai are incisivitatea de
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
pare, "comisionae", ci la tradiționalul stil românesc (mai lăsați voi, mai dăm noi, mai discutăm pe parcus, mai tragem o scutire de plăți, mai amânăm o datorie) - aceste intreprinderi nu pot, nici dac-ar vrea, să înceapă o viață nouă. Biografia lor dubioasă continuă să facă ravagii chiar după ce au fost scoase din mediul nesănătos al finanțării din impozitele contribuabilului. Vânzările condiționate de păstrarea numărului de muncitori, a profilului și, adesea, chiar a conducerilor nu înseamnă decât a transfera un pietroi
Țara puciurilor liniștite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16222_a_17547]
-
săi după încercarea de a uni biserica ortodoxă autohtonă cu cea catolică occidentală. Ministrul de externe (de fapt, fostul ministru de externe, întrucât între timp fusese revocat) intră într-un fel de comunicare ocultă cu predecesorul său, căruia îi reconstituie biografia încheiată cu o moarte misterioasă, indicându-l, printr-un artificiu literar, ca biograf pe un călugăr român aflat în anul redactării textului, 1526, la Sacra din San Michele, în Italia. Gabriel Nicolau are și el parte de un sfârșit enigmatic
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
paradigmatică pentru modernitatea crepusculară. Autorul dovedește specială subtilitate analogică, grație căreia compune un portret nuanțat, în care cel vizat credem că s-ar fi recunoscut. Apelul paratextual la celebra dihotomie schilleriană este convingător, întrucât surprinde întocmai caracterul esențial contradictoriu al biografiei și creației celui care a alcătuit Silogismele amărăciunii. Flashurile hermeneutice, întemeiate pe o discreție livrescă, dezvăluie atractive ipoteze de cuprindere scripturală a unei personalități care fascinează și contrariază deopotrivă. Actualitatea românească și universală a lui Cioran nu este una facilă
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]