1,794 matches
-
Ministerul de Interne, din 16 februarie 1848, sublinia cauzele pribegirii unor locuitori peste hotare și măsurile luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana vitelor, numeroase biruri și datorii. Prin Ordinul nr. 7680 din 4 mai 1848, Ministerul de Interne dispune ca Isprăvnicia Fălciu să cerceteze și să prezinte situația cu privire la locuitorii din Berezeni, Vicoleni și Pogănești, fugiți peste Prut. Într-un raport trimis de ispravnicul ținutului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mahalale numai trei (au, n.a.) câte doi boi, iară cielanți toți numai cu palmele”. Dregătorul revine cu un alt raport, la 4 iulie 1849, în care atrăgea atenția că sărăcia este atât de mare, încât este imposibil să se strângă birul restant. În urma cercetărilor efectuate de Vistierie, în octombrie 1849, s-a dovedit că locuitorii târgului Huși erau încărcați și obligați să plătească în plus darea pentru 173 oameni. De asemenea, erau siliți să achite și suma de 100 lei pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
asemenea, erau siliți să achite și suma de 100 lei pe an, ca urmare a abuzurilor și delapidărilor comise de autoritățile fiscale. Consecințele ce puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul anului 1849, să suspende execuțiile silite, să scadă birul ce revenea asupra celor 173 locuitori care lipseau și să anuleze datoriile. Locuitorii satului Berezeni - Fălciu erau hotărâți să ia cu forța pământurile de care aveau nevoie sau să părăsească cu toții moșia. Funcționarul Isprăvniciei, trimis la fața locului, raporta la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor, bezmăn. Acestea erau cauzele conflictelor între orășeni și proprietari. La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numeau pe noi pantalonari, bonjuriști, și căutau să ne convingă cu argumente ca de-alde aceste: Știți voi ce vă așteaptă, dacă nebuniile voastre se vor împlini? O să se desființeze rangurile de boierii, o să vă ieie la oaste, o să plătiți bir! Noțiunea egalităței cetățenești nu intra deloc în mintea lor. [...] Asemenea oameni cu asemene idei nu ne puteau opune piedeci serioase, dacă n-ar fi fost sprijiniți din afară. Centrele noastre de întrunire și consfătuire erau în Iași la răposatul Mihalache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
voi să stea la prubă!... Îți făgăduiesc, amice, c-am să fiu de-un chef nebun, Căci o dată zice omul tinereței rămas bun! Iară ție, o! amice, care atâția ani în șir Îmbolditu-ne-ai la lucru, adunând al nostru bir La comoara cea comună; luptător neobosit Ce ținut-ai cu tărie steagul sus, neprihănit, Ș-ai pus pieptul în vremi grele, și-ai pus umerii la jug, Astăzi când prețuim roada adunată de sub plug, Ție cu deosebire tot onorul se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Filipeni, în care sunt figurate satele Mărăști la nord și Fruntești la sud, cu o linie despărțitoare care are ca punct de plecare valea și gura Știubianei. Mulți răzeși din Fruntești din cauza greutăților, a imposibilității de a-și plăti birurile, și-au vândut părțile de moșie, ajungând în situația țăranilor clăcași. Asaltul boierilor Rosetti asupra Frunteștilor s-a putut face și datorită faptului că răzeșii, având stăpânire devălmașă, nu aveau act de proprietate de la domnii vechi ai Moldovei. Din această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unor familii răzășești s-a accentuat în secolul al XIXlea, când o mare parte din satele răzășești din Moldova au fost acaparate de marii boieri. Este și cazul lui Ion Birdilă, ginerele lui Dumitru Bârgu, care, neavând cu ce plăti birul, fuge în satul Câmpeni (Secuieni), dar este găsit și somat să achite birul restant, în martie 1841. Neavând nicio posibilitate, Ion Birdilă dă casa din Fruntești spre vânzare în preț de 60 lei, pe care o cumpără socrul său, Neculai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
parte din satele răzășești din Moldova au fost acaparate de marii boieri. Este și cazul lui Ion Birdilă, ginerele lui Dumitru Bârgu, care, neavând cu ce plăti birul, fuge în satul Câmpeni (Secuieni), dar este găsit și somat să achite birul restant, în martie 1841. Neavând nicio posibilitate, Ion Birdilă dă casa din Fruntești spre vânzare în preț de 60 lei, pe care o cumpără socrul său, Neculai Bârgul din cotul Bârgesc al Frunteștilor. Un alt document, din februarie 1842, arată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Hilipeni, din partea de jos lui Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au plătit Pătrașcu treti logofăt; s-au dat și vecini și au dat și partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu treti logofăt. drept 10 ughi din tot locul. Un zapis făr[ă] de veleat, de la Costantin sin Ion din Hilipeni au dat partea lui ce s-ar alegi lui Pătrașcu treti logofătî..12 ughi birul lor și pentru alt bir al lor ce i-au plătit Pătrașcu treti logofăt; s-au dat și vecini și au dat și partea din moșie. Un zapis făr[ă] de veleat de la Irimiea și Stanca și Alicsandra feciorii lui Ionașcu Paois din Zlătari au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au ajuns să stăpânească zeci de moșii și sate sunt cunoscute: a) donații din partea celor ajunși în situații limită: alți boieri, răzeși sau negustori; b) vânzarea „benevolă” a părților din moșia răzășească individă. șăranii erau siliți să vândă din cauza neplății birurilor, pentru a-și putea procura hrana zilnică, pierderea proceselor pentru diverse infracțiuni cu caracter penal etc. c) împrumuturi nerambursate; banii necesari pentru a scăpa de robia la tătari sau turci; cel căzut în robie se răscumpăra, dar cădea în vecinie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zis rusescă din 1772-1773 și 1774, în care este menționat satul Slobozia - Filipeni și Maria Rosetti, băneasa Dumistrăchioaia. Recensământul vorbește de locuitorii din Slobozia - Filipeni „ce au fost scutelnici a dumisale bănesei Dumistrăchioaia”, din care 23 au fost supuși la bir, rămânând scutiți 7, între care Maria văduvă și baba Anița. Dar bănoaia Dumistrăchioaia (Maria Rosetti) este înscrisă în același recensământ, lângă Buduioasa, trecută la Mărăști (a aparținut fie de moșia Filipeni - Dobreana, fie de moșia răzeșilor Oțelești, dar nu de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
12 permanenți (scutiți) - 4 săraci și 12 duhovnici. Din nota făcută de autorii recensământului ar rezulta că băneasa avea 12 scutelnici din cei 25 aprobați de divanul Moldovei. Aici ar intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță (Ion) Ruset
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
intra slujitorii de la curtea boierească, care nu făceau „boieresc”, nici bir nu dădeau. Nu știm cu siguranță unde au fost curțile sau curtea boierească veche, nici unde a fost biserica din Slobozia - Filipeni unde slujeau cei 12 duhovnici, scutiți de bir și dări. Un alt fiu al lui Ioniță (Ion) Ruset, a fost Ștefan (1740 - înainte de iulie 1806). Acesta a fost căsătorit cu Maria Krupenski, cu care a avut următorii copii: Iordache, Raluca, Ștefan Constantin, Grigore, Catrina, Safta și Nastasia. Ștefan
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezat în Slobozia. Nu toate sunt venite din Bucovina. Familia Ungureanu a fost și în Fruntești. În 1841, un Ion Ungureanu a fost vornic. Grigore Ioniță Ruset Dimitrie Sigilii ale membrilor fam. Rosetti invocau sărăcia (nu avea cu ce plăti birul, dările mari și grele) și slăbiciunea, încât cel ajuns în ceastă situație își dăruia ocina pentru a fi îngrijit la bătrânețe. Acest proces de subminare a moșiei răzășești poate fi urmărit documentar pentru satele Filipeni și Fruntești: primul a dispărut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naștere Slobozia Filipeni pe moșia Rosetti, ai cărei locuitori „slobozi” au muncit moșia boierească până la dispariția boierilor din peisajul social. Începând cu secolul al XVIII-lea, documentele vorbescă despre o categorie aparte de săteni, numiți poslușnici, care erau scutiți de birul către stat și îndatoririle către domnie, pentru care lucrau și slujeau mănăstirile, la pază, la vii, la mori. Erau datori mănăstirii cu zile de clacă al căror număr pe an era fixat de stareț. Poslușnicii par a fi o forță
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi o forță de muncă specializată, calificată, altfel mănăstirile aveau atât țărani, vecini, clăcași, cât și robi. „Poslușnicii” boierilor au luat numele de scutelnici, dar și unii și alții erau o pacoste pentru visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
visteria statului, foarte mulți se sustrăgeau plății birurilor. În situația de scutelnici au fost locuitorii din Slobozia - Filipeni până la recensământul rusescă din 1774. Și răzeșii din Fruntești erau scutelnicii boierului Costache Conache. Se ajunsese la situația în care visteria încasa biruri de la tot mai puțini contribuabili, asupra cărora cădeau sarcini fiscale tot mai mari, care au dus la fuga peste hotare a multor locuitori. În fața acestei situații de golire a satelor, începând cu secolul al XVIII-lea, unii domnitori au dat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plăti despăgubirile. Măsurătorile sau făcut în minus, s-au stabilit sume mai mari de despăgubire, iar celor care nu au putut achita sumele datorate, li s-a luat pământul pe motiv că erau prea multe restanțe la clacă, dijmă și biruri. Cu toate limitele, reforma agrară înfăptuită în 1864, în timpul și prin voința lui Alexandru Ioan Cuza, se înscrie pe linia modernizării României, eliberând forța de muncă din agricultură pentru alte sectoare economice. Incapacitatea economiei românești, atunci, și pe următorii 80
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vite, din braniștile domnești, mănăstirești și boierești ajungeau pe piețele Europei. Se exportau mari cantități de brânză burduf, unt, pastramă, alte preparate din carne de vită și de porcă din care se obțineau venituri însemnate. Banii obținuți erau destinați „birului” - tributului - către Poarta Otomană. Sumele datorate de gospodăria rănească erau apăsătoare și mulți răzeși și-au pierdut părțile de moșie, vânzândule unor boieri, așa cum s-a întâmplat cu răzeșii din Filipeni și Fruntești. Prin sate și pe la curțile boierești și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti care avea între scutelnici 12 duhovnici care nu puteau fi decât preoți, diaconi și călugări. S-ar crede că acești 12 duhovnici sunt cei din Slobozia - Filipeni și din satele de jur, însă recensământul rusescă înregistreaz între scutiții de bir și alte dări pe popa Ioniță și pe Lupu diacon, dar și pe Catrina Diaconiță (văduvă după un diacon). Este de la sine înțelesă că 12 duhovnici de la curtea Mariei Rosetti îndeplineau toate slujbele la curte și la biserica din sat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]