10,418 matches
-
sunt precum soarele, luna sau stelele, care au fost dintotdeauna în același loc, nu s-au schimbat și nu se vor schimba niciodată. Legile trebuie adaptate vremurilor, căci nu poate fi interpretat în același fel un ordin dat sub cârmuirea blândului Pamáu și unul dat sub cea a crudei Anuanúa, în caz c-ar ajunge vreodată regina. Vetéa Pitó, care ascultase în liniște, se întoarse către uriaș, în timp ce arată spre Tapú Tetuanúi. Ar trebui să ne-apucăm și noi să învățăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
În timp ce portarul îi cheamă un taxi, te apropii îndeajuns ca s-o întrebi: — Lentil? Femeia se întoarce, ea e. La gât îi scânteiază diamante adevărate. Părul lung, strălucitor, se unduiește în valuri roșii și brune. În jurul ei aerul are aroma blândă a trandafirilor și liliacului. Haina ei de blană. Mâinile în mănuși de piele netedă și pală, mai frumoasă decât pielea feței tale. Femeia se întoarce și-și ridică ochelarii de soare pe creștet. Se uită la tine și zice: — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
și ondulat, te ducea cu gândul la chipul sfânt al lui Iisus din pruncie. Pe măsură ce micuțul boț de aur crescu, deveni o fetiță slăbuță, nărăvașă, orgolioasă și tare neastâmpărată. Luana Leon reprezenta întregul univers al unei familii obișnuite. Mama, femeie blândă și cumsecade, o alinta peste măsură și-i îndeplinea toate capriciile. Când tatăl se pierdu, mult prea repede, în negurile timpului, la un an după nașterea fetiței, el lăsă în urmă o femeie incapabilă sau doar hotărâtă să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
privirea pătrunzătoare. Își plimba personalitatea puternică și inteligența vie pe un trup superb, îmbrăcat fără cusur. Luana se declara admiratoare convinsă ori de câte ori avea ocazia. Sanda îi tempera elanul. Ușurel, copile, mătușa Anda nu e chiar așa cum o vezi tu. Mâța blândă zgârie rău. Fetița nu accepta, nicicum, că ar putea să se înșele. Mătușa îi vorbea întotdeauna frumos, îi aranja rochița când trecea pe lângă ea, îi dădea spre lectură cărțile de povești din bibliotecă. Mama ofta. Mă rog la Domnul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
loc, peste șanțul de la marginea drumului și luând viteză strigă spre cei rămași în iarbă: Desigur, nici asta nu vor face, vreodată, fetele de la voi. În casa în care se născuse bunica locuia sora mai mică a acesteia. Tănțica era blândă și bună și oricât de mare ar fi fost vacarmul iscat de musafiri, zarva glasurilor de copii, pe care ea nu-i avea, îi oferea o dulce mângâiere. Văduvă, singură de dimineață până în seară, sosirea gălăgioasă a oaspeților aducea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bine. Peste noapte, mai mult de jumătate din populația feminină a Iașului avea să descopere că are probleme psihice. I se strânse inima. Și-l imagină lângă frumoasele orașului, vorbindu-le cu vocea lui caldă, bărbătească, fericindu-le cu privirea blândă și pe ele cu ochii topiți de drag și de păcătoase gânduri. Se înroși de ciudă. Un sentiment dureros de gelozie îi înfierbântă mințile și sări de pe scaun. Mergem? Se despărțiră la poartă. Luana îl privea încremenită, cu inima strigând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ridice, emanând o grosolănie răzvrătită pe care ea nu i-o cunoștea. Luana îl privi îndelung. Ce-i cu tine? Nu te-am văzut niciodată așa. Cum "așa", doamnă Noia? Cuvintele îi veniră grămadă dar îl folosi pe cel mai blând dintre ele. Indecent. Da, indecent. Vine o femeie în casa ta și nu ai bunul-simț să te ridici, să te îmbraci. Sunt îmbrăcat. Am pantalonii pe mine. Sau te deranjează bustul meu gol? Își furișă ochii spre părul brun de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
gândul că n-o va mai vedea niciodată. Și-a făcut nenumărate mustrări că a tot amânat să-și facă timp s-o viziteze, uitând că e bătrână și bolnavă, gata, în orice secundă, să plece dintre ei. Acum, privirea blândă, vorba dulce și profundă, erau îngropate pentru totdeauna. Nu se va mai bucura de mângâierea, alintul și încurajările ei. Rămăseseră atâtea neîntrebate, nepovestite! Nu-și amintea dacă-i spusese, vreodată, cât de mult o iubește. Și-a împăcat sufletul știind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
afle ce era de aflat despre Johan. Adevărată nebunie, și-a zis el, dar s-ar putea să cu noască unele lucruri despre Johan, așa cum știuse și despre el. — Cred că... — Continuă, i-a cerut Din cu glas calm și blând. Te ascult. — Cred că am un frate. — Asta-i formidabil, Îl Încurajă Din. Ești sigur? Adam Își auzea respirația, egală, liniștită. — Da, am un frate, a Încuviințat el. De data asta vorbele lui nu mai păreau atât de stângace, tonul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-l știe odihnit cât se poate mai bine cu putință. A tras perdelele la ferestre ca să nu intre stropii de ploaie În cameră. Adam azvârlise cearșaful subțire cu care era acoperit, ea i l-a tras până pe piept, cu mișcări blânde, ca să nu-l trezească. — E caraghios să te văd așa, a chicotit Mick ușurel. — Cum așa? — știu și eu... Agitată, ca și cum n-ai fi sigură de ce faci. Nu te-am știut niciodată altfel decât perfect stăpână pe tine Însăți. Nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
plin de o energie potolită, cu inflexiuni stranii și totodată familiare. A simțit prin tot corpul un val de fierbințeală care i-a umplut brusc capul cu o neînțeleasă neliniște amețitoare. și-a amintit de primii pași făcuți În spuma blândă și călduță a mării. Karl rămăsese În picioare În apa puțin adâncă de lângă mal. și-a amintit de strălucirea razelor soarelui oglindite pe mare și de spaima care Îl cuprinsese când și-a dezlipit picioarele de fundul apei și s-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
că pot. De fapt nu-i chiar adevărat. Margaret l-a privit și a pus o mână pe a lui. El a rămas cu ochii Îndreptați spre copiii care se stropeau În apa puțin adâncă de lângă mal, unde curentul era blând. Nu clipea și părea să privească În gol, astfel Încât Margaret a simțit că trebuie să facă ceva ca să se umple vidul acela, să-i strălucească ochii din nou. Chiar nu-ți aduci nimic aminte? l-a Întrebat. Eu, una, pot
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
țară cu numele de Malaysia. Acolo e fratele tău, a mai spus el. Drumul era acum presărat cu pietriș mărunt care scrâșnea sub tălpi. Ziceai că nu-ți amintești mare lucru despre fratele tău, a adăugat Din, cu voce mai blândă, aproape părintească, așa cum fusese În prima zi când Îl cunoscuse pe Adam. — Încerc Întruna. Adam simțea că poate vorbi deschis, erau atât de departe de Margaret, de Karl sau de oricare dintre cuno ștințele lui, Încât i se părea că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a mai Încălzit, au trecut Într-o Încăpere mai mică unde nu era decât un pat, nimic altceva. Asta trebuie să fie ceea ce se cheamă o garçonnișre, și-a zis Margaret. Băr batul se numea Georges și avea mâini mari, blânde. În săptămânile care au urmat și-a văzut iubitul o dată sau de două ori pe săptămână, era iubita cuiva, se gândea, o adevărată maîtresse, ce excitant! Îi plăcea să se ducă la acest pied-à terre al lui, unde era mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
când Își trecea Z mâna pe deasupra acelui loc, dar se Înmuiase, nu mai era atât de ascuțită, nu-l mai surprindea, acum era localizată, așa că putea să prevadă când și cum avea să reapară. Degetele fetei lucrau ritmic, cu mișcări blânde și lungi sau făcând cercuri din ce În ce mai mari, din ce În ce mai departe de zona sensibilă a coastelor, mutându-se spre spate. A Închis ochii. Ceva e cu siguranță rupt acolo, a zis ea și a râs. El i-a simțit fierbințeala respirației, care
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Z a oftat. Lui i s-a părut că se Încrunta, că Încerca să nu spună nimic, de parcă ar fi vrut să-și stăpânească iritarea la auzul vor belor lui. Nu-i vedea expresia, simțea doar masajul ritmic, pre siunea blândă a mâinii ei, care nu se modificase În nici un fel. O pendulă bogat ornamentată i-a atras atenția. Era așezată pe un scrin, ai fi zis că sunt valuri de aur topit care se scurg pe pantele unui munte. Ticăitul
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
termine, Carmina aprecie că zăbovise destul. Își luă rămas bun regretând că nu reușise să le citească paginile scrise de ea. Plecă acasă descumpănită. Dar dincolo de textele de filozofie indiană, cu care se lupta de câteva zile, tot răzbătu figura blândă a acelei mame care, deși în aparență părea glacială, era stăpânită de fapt de-o vitalitate atroce, trăia viața cu toate celulele, o înțelegea în cele mai fine și mai ascunse nuanțe, pătrundea ca un acid dincolo de orice carapace, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
O văzu ca pe un păianjen, țesându-și cu migală pânza, extinzându-se pe neobservate de jur împrejur, înglodând în interiorul ei suprafața cucerită prin legături trainice, asociații determinate fără greș, zădărnicind orice încercare de evadare, de rupere, zâmbind, mângâind, în blânda tiranie maternă. Aproape o invidie pentru ciudata și profunda ei patimă. Să fii mamă, mamă și în acest simplu cuvânt să încapă o lume, să ai disponibilități sufletești, să îngrijești ființa născută cu migală și calm, constant, fără excese sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vorbă, avea un glas ca de pitulice, imposibil s-o poți refuza când te îmbia la o musaca, la o iahnie. Îl primea pe fiul ei atunci când se întorcea acasă pe două cărări, ca pe un copil năzbâtios, cu dojeni blânde, amestecate cu vorbe de alint, îl dezbrăca de palton apoi se apleca icnind să-i desfacă șnururile la pantofi, mărimea 45, comandă specială, îl îndemna cu mâncare, venea întotdeauna cumplit de flămând, de, prietenii se îngrijeau să toarne în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
o înștiință pe Nina. Da? Chiar? Tresări ea. E timpul atunci. Se întoarse pe călcâie și plecă spre camera cealaltă, deschise brusc ușa. Un val de suspine și de hohote mai înfocate o întâmpinară. Gata, Evelina, ajunge, rosti cu voce blândă, metalică, s-a terminat ora noastră de meditație. Du-te la baie, fă pipi, spală-te bine pe față și vină la noi. Fata se urni, se auzea pășind, avea pantofi cu tocuri ascuțite, talpa scrâșnea prin praf. După nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tatăl intra din nou în camera fetei, spășit. Măi, fetița tatei, îi spunea mângâindu-i ceafa, tu chiar crezi că eu îți vreau ție răul? Carmina se cabra, înțepenea lipită de speteaza scaunului. Atingerea lui îi trezea repulsie. Urmau admonestări blânde, înecate în dulcegării, încurajări siropoase. Eu cred în tine, eu cred că tu ai să ai altă viață decât asta a noastră. Odată când erai mică și a venit veterinarul să injecteze găinile, tu l-ai condus la cotineață și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că dincolo de ezitările ei se va căsători cu Ovidiu, a crezut că era posibil între ei un proces de osmoză, el avea un sacou în carouri, părul de culoarea tutunului, pieptănat cu grijă, obrazul bărbierit cu multă atenție, ochii foarte blânzi, nu prea avea chef de vorbă, mergea alături de ea și răscolea cu vârful pantofilor mormanele de frunze, atunci ea a știut că n-ar fi vrut să-l piardă, că el era suficient de puternic ca să o poată căra și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și începea să le ronțăie cu multă ușurință. Dacă se apropia cineva sau auzea un zgomot, ea se speria și fugea în bradul cel înalt, sărind cu multă ușurință de pe o creangă pe alta. Îmi place acest animal, fiindcă este blând și prietenos. Eleva C.I., clasa a III-a Lăbuș (compoziție prin analogie) Ieșind de la școală, mă plimbam prin livada din față. Fiind primăvară, pomii mă îmbătau cu mirosul lor. Deodată, am auzit schelălăitul unui cățel. M-am îndreptat într-acolo
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Și cerul s-a luminat, acoperindu-și înaltul cu stele. Începe să-mi fie cald. Înăuntrul meu clocotesc parcă mii de suflete... Ah! Și trenul... trenul acela nu mai vine... Târziu, mă trezesc buimac pe un pat de spital. Privirea blândă a mamei mă învăluie cu drag. Nu o întreb nimic. Văd șinele lungi, nesfârșite, apoi... un trup înghețat, fără suflare... Într-un târziu, întreb: ,, Mamă, de ce n-a venit trenul, mamă?” Lacrimile șterg imaginile și mâna întinsă a mamei cu
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se cerneau; străluciri de diamant; trec sănii zburând; pomii par niște uriași cu halate albe; cade zăpada cu nemiluita; un covor de diamante îți ia ochii; păduri îmbrăcate cu o mantie albă; zăpada jucăușă; ploaie de stele albe; albele și blândele ninsori; jocul steluțelor sclipitoare; podoabe argintii; copaci de zahăr; câmp de cristal; iaz de oglindă; jocul cristalelor de nea; mantie de lumină, mantie de nea; tablou minunat, fantastic; flori de gheață; veșmânt alb; fulgi mari și pufoși; coroniță de steluțe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]