1,166 matches
-
de poezii. Prezent în numeroase expoziții personale și colective. 1897 10 mai (27 aprilie stil vechi) 1897 - Se naște, în Sankt-Petersburg, George, primul fiu al lui Laurențiu II baron Löwendal, ofițer în armata țaristă. Conform scurtei informări genealogice incluse în blazonul familiei, baronii Löwendal erau descendenți din Ulrich Frederick Gyldenløve, născut în 1638, fiul regelui Frederic al III-lea al Danemarcei și Norvegiei. Mama lui George, Liubov Gavrișova, era fiica lui Lev Osipovici Gavrișov, ofițer erou al Flotei Ruse a Mării Negre
George Löwendal () [Corola-website/Science/321554_a_322883]
-
sub fereastra altarului, se află mormântul lui Ștefan Catargiu, ctitorul bisericii, Mare logofăt al Moldovei, decedat la 2 septembrie 1866. Piatra sa funerară este din marmură; ea are un chenar cu frunze de iederă, iar la partea superioară se află blazonul familiei Catargi, reprezentată pe un scut. Pe piatra sa funerară este următoarea inscripție: ""Aice odihnește Ștefan Constantin Catargi, logofet mare a Moldovei, născut la 19 (?) iunie 1789, sevîrșit din viață la 2 sebtembrie 1866"".
Biserica Sfinții Voievozi din Tupilați () [Corola-website/Science/321743_a_323072]
-
de Bautru este văduvă și fără copii. Ea va vinde castelul lui François Jacques Walsh, fiul căpitanului corsar Philip Walsh, care îl reamenajează: creează un parc în stil englez, construiește cele două pavilioane și monumentala poartă pe care se regăsește blazonul acestora (o lebadă străpunsă de o săgeată). În 1830 Valentine Walsh de Serrant se căsătorește cu Charles Bretagne Marie Joseph, ducele de Trémoïlle, familie în sânul căreia se găsește și astăzi castelul Serrant. Acesta se preocupă de restaurarea castelului, încredințându
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
se găsește și astăzi castelul Serrant. Acesta se preocupă de restaurarea castelului, încredințându-i proiectul lui Lucien Magne: din această epocă datează anumite completări ca: balustrada ornată cu ""pots à feu"", capitelurile ce împodobesc ferestrele de la etajul al doilea și blazonul familiei La Trémoïlle ce se găsește deasupra intrării principale. Astăzi castelul este o reședință privată ce aparține prințului și prințesei de Merode, descendenți ai familiei Trémoïlle. Cu acest titlu, ei sunt garanți ai bunei-stări a castelului. , prezintă o colecție extraordinară
Castelul Serrant () [Corola-website/Science/315478_a_316807]
-
clădiri reprezentative. Astfel, frontonul care decorează clădirea Camerei Române de Comerț, reprezentând Industria și pe Hermes - zeul comerțului, sculpturile exterioare și interioare ale Palatului Cantacuzino, în prezent Muzeul Național "George Enescu". El a făcut sculpturile decorative ale fațadei, a realizat blazonul familiei Cantacuzino, sprijinit de câte un putti, și mai multe grupuri alegorice cu mascheroni, statui, motive antropomorfe, zoomorfe, flori și lujer.. Doctorul legist Nicolae Minovici, care ridicase 1906 vila Minovici - cunoscută și sub numele de “Vila cu clopoței” -, după planurile
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
acesta este rădicat în memoria Prințului ALEXANDRU JLIE CANTACUZIN săvîrșit din vieață în anul 1859 la Carlsbad și transportat în anul 1869 la Sărbești de cătră Princessa ELENA CANTACUZIN Soțiea reposatului 1870."" Tot pe soclu se află reprezentat și un blazon nobiliar. Lângă monument se află statuia unei femei îmbrăcată și coafată după moda secolului al XIX-lea. Al doilea mormânt are deasupra sa un obelisc cu o cruce de fier în vârf; pe soclu se află gravată o inscripție aproape
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
ZEMLI MOLDAVS <CO>”, adică "„Eu, Ștefan Voievod, Domnul Țării Moldovei”". În mijlocul discului se observă un cerc pe care se aplica, probabil, stema Moldovei. Stema orașului Sibiu are două spade încrucișate suprapuse de trei frunze de crin stilizate, preluate din vechiul blazon al Scaunului Sibiului. Cea mai veche spadă din fier descoperită până acum pe teritoriul României este cea de la Dobolii de Jos, comuna Ilieni, județul Covasna. Aceasta păstrează în morfologia mânerului elemente specifice pumnalelor "akinakes" (butonul cu "antene" sau "gheare de
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
se găsește o friză de marmură. Această friză este singura din Veneția și celebrează importanța dogelui pentru Republica Venețiană prin simbolurile alegorice ale Leului Sfântului Marcu și a coifului tipic dogilor; de o parte și de alta se poate observa blazonul familiei Foscari format dintr-un scut ținut de doi îngeri, iar în colțul din stânga sus al scutului, din nou, Leul Sfântului Marcu. Funcția practică a palatelor venețiene era diferită de cea care le era atribuită în alte orașe ale Italiei
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
și a fost restaurat în anul 2008 de către tinerii absolvenți ai universității. Acest portal din marmură, are formă dreptunghiulară, iar perimetrul său este decorat cu împletituri care amintesc corzile răsucite. Deasupra portalului se găsește o lunetă, în interiorul căreia este reprezentat blazonul familiei Foscari. Acest blazon ocupă întreaga suprafață a lunetei (acesta este un caz deosebit, deoarece de obicei blazoanele ocupau doar o parte a suprafeței) și este format dintr-un scut central ținut de doi îngeri și un al treilea înger
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
în anul 2008 de către tinerii absolvenți ai universității. Acest portal din marmură, are formă dreptunghiulară, iar perimetrul său este decorat cu împletituri care amintesc corzile răsucite. Deasupra portalului se găsește o lunetă, în interiorul căreia este reprezentat blazonul familiei Foscari. Acest blazon ocupă întreaga suprafață a lunetei (acesta este un caz deosebit, deoarece de obicei blazoanele ocupau doar o parte a suprafeței) și este format dintr-un scut central ținut de doi îngeri și un al treilea înger deasupra lor, sculptat în
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
dreptunghiulară, iar perimetrul său este decorat cu împletituri care amintesc corzile răsucite. Deasupra portalului se găsește o lunetă, în interiorul căreia este reprezentat blazonul familiei Foscari. Acest blazon ocupă întreaga suprafață a lunetei (acesta este un caz deosebit, deoarece de obicei blazoanele ocupau doar o parte a suprafeței) și este format dintr-un scut central ținut de doi îngeri și un al treilea înger deasupra lor, sculptat în actul încoronării celorlalți doi. În colțul din stânga sus al scutului se poate observa Leul
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
în alte ilustrații din Veneția, ar fi însemnat că fost construit în timp de război). Cei doi îngeri care țin scutul ar putea reprezenta nepoții dogelui sau pacea dintre Republica Veneția și Ducatul Milano (1454). În 1797 Napoleon I interzice blazoanele, deci acestea vor fi eliminate sau ascunse; asta s-a întâmplat și în acest caz. Parterul a fost restaurat de marele arhitect italian Carlo Scarpa în 1936. În acest an el a creat intrarea și peretele de sticlă, băncuțele (cu
Ca' Foscari () [Corola-website/Science/325502_a_326831]
-
înălțime impunătoare, ca particularitate, are un format patrulater la parter și la primul etaj, iar la nivelele II și III în formă octogonală, cu două caneluri la partea superioară. Are elemente de fortificație. Pe colțurile de sud-vest și sud-est stă blazonul familiei Bathory (trei colți de mistreț). După tradiția locală, prin sanctuar biserica ar fi avut o legătură subterană, cu aripa sudică a cunoscutului castel Korniș ridicat la 1592-1593, în stilul Renașterii transilvane. În biserică se află câteva obiecte de cult
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325958_a_327287]
-
Ghica s-a ocupat de restaurarea castelului, în timpul stăpânirii sale efectuându-se lucrări de extindere a conacului și de construire a zidului de incintă, azi prăbușit în parte. Lucrările au fost definitivate în anul 1802, inscripționat într-un cartuș deasupra blazonului porții masive de la intrarea în parc. Moșia Deleni a fost lăsată moștenire fiului său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
primului și celui de al doilea sistem Vauban. Corpul principal al cetății este de forma unui heptagon neregulat, cel șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată tipică sistemelor de acest gen. "Trinitatea" este cel mai mare bastion și are un blazon încoronat cu câmpuri multiple și frunze de acant. Celelalte sunt "Sfântul Ștefan", "Eugeniu de Savoia", "Sfântul Mihail", "Sfântul Carol", "Sfântul Capistrano" și "Sfânta Elisabeta". Atât bastioanele (cu o înălțime de 12 metri și o lungime variind între 106 și 142
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
cel Bun, de episcopii de Cambrai, de papii din Avignon, ...). Ludovic al XIII-lea a hotărât să reformeze sistemul monetar în 1640, acest sistem este bazat pe trei monede: Acest sistem va dura până la Revoluție. Pe aversul monedelor écu, figura blazonul Franței cu flori de crin: mai întâi, flori de crin presărate, pe écu-ul de aur al Sfântului Ludovic, écu-ul de aur cu scaun al lui Filip al VI-lea și al lui Ioan cel Bun, după care, un blazon cu
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
figura blazonul Franței cu flori de crin: mai întâi, flori de crin presărate, pe écu-ul de aur al Sfântului Ludovic, écu-ul de aur cu scaun al lui Filip al VI-lea și al lui Ioan cel Bun, după care, un blazon cu trei crini pe écu-ul lui Filip al VI-lea, în 1385, apoi scuturile împărțite în patru cu stema Franței și al Dauphiné, de la Ludovic al XI-lea până la Ludovic al XIV-lea. Începând din 1610, Henric al IV-lea
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
se găsește mormântul domniței Bălașa. Prin 1884 sculptorul Ion Georgescu i-a făcut monumentul funerar, din marmură albă. Pe un postament decorat cu rozete și colonete, este montat un mic sarcofag, la rândul lui atent uvrajat, cu șiruri de denticuli, blazoane, flori de crin și lauri, deasupra căruia un înger stă de pază. Așezată pe prima treaptă a soclului, abandonată meditației, o femeie întruchipează durerea. Veșmântul amplu, capul lăsat pe palma stângă, profilul nobil, cu părul strâns în coc, cununa de
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
anul 1607, principele Sigismund Rákóczy recunoaște originea nobilă a familiilor Cupșa Bota și Costan Bota; le acordă din nou titlu nobiliar lor și caselor lor și îi scutește de plată tuturor îndatoririlor publice. Pe actul de nobilitate era imprimat că blazon o stemă pe cerul azuriu și un pușcaș în goană. Între actele administrative păstrate în biografia comitatului Solnoc se specifică că la 30 martie 1644, Cupșa Bota a primit împrumut trei iobagi de la Gheorghe Toldalagi pe aceștia András Alvinci (Andras
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
familiilor Cupșa și Bota din Măgoaja. Grigore Pintea a făcut parte, cu rang de căpitan, din armată lui Francisc Rákóczi al II-lea (v. articolul Pintea Viteazul). În lucrarea "Familii nobile din Transilvania", se poate citi "Diplomă de înnobilare și blazon primite de la principele Mihai Apafi, la 6 Mai 1689, de către Grigore Pintea". Originalul se gaseste la R. A. Budapesta. Bravura în războaie a fost răsplătita de principii Transilvaniei cu numeroase donații făcute satului Măgoaja, inca înaintea nașterii lui Pintea, dar și
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
fost înghețat până în 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
l-a lovit pe Libényi cu sabia. O'Donnell, care era până atunci conte numai prin proveniența sa din nobilimea irlandeză, a fost făcut apoi conte al Imperiului Habsburgic și a primit Crucea de Comandor al Ordinul Regal Leopold. La blazonul lui O'Donnell au fost adăugate inițialele și stema Casei ducale din Austria și, de asemenea, vulturul bicefal al Imperiului. Acest blazon este reprezentat pe porticul casei din Mirabel Platz nr. 2 din Salzburg, unde O'Donnell și-a construit
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
fost făcut apoi conte al Imperiului Habsburgic și a primit Crucea de Comandor al Ordinul Regal Leopold. La blazonul lui O'Donnell au fost adăugate inițialele și stema Casei ducale din Austria și, de asemenea, vulturul bicefal al Imperiului. Acest blazon este reprezentat pe porticul casei din Mirabel Platz nr. 2 din Salzburg, unde O'Donnell și-a construit mai târziu reședința. Un alt martor, care s-a întâmplat să fie prin apropiere, măcelarul Joseph Ettenreich, l-a doborât rapid pe
Biserica Votivă din Viena () [Corola-website/Science/324207_a_325536]
-
căruia se află un bazorelief înfățișând Răstignirea, se regăsește pe peretele nordic. Acest element arhitectonic este prezent și în bisericile de la Bazna, Ighișu Nou, Dupuș, el fiind o rezultantă directă a operelor goticului popular transilvănean. Peste altar poate fi observat blazonul familiei Apafi de pe cheia de boltă, blazon înconjurat de inscripția "GENTILE SCUTUM APPAE". Spre nord se vede intrarea către sacristie prin intermediul unui arc frânt, după care urmează intrarea spre turnul de scară al cărui acces este dus prin exterior către
Biserica fortificată din Mălâncrav () [Corola-website/Science/326806_a_328135]