4,285 matches
-
îndrăznețe pentru a se încadra în gândirea curentă a grupului, suportând în acest sens și presiunile colegilor mai puțin imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale Ele le reflectă pe cele sociale și sunt în mare măsură determinate de acestea. Există totuși importante blocaje produse "intraapsihic", așa cum sunt cunoscutele blocaje produse de dezechilibrul dintre activitatea psihică generală și cea intelectuală, lipsa de încredere în propriile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
imaginativi, fie, dimpotrivă, prin efectele competiției. Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale Ele le reflectă pe cele sociale și sunt în mare măsură determinate de acestea. Există totuși importante blocaje produse "intraapsihic", așa cum sunt cunoscutele blocaje produse de dezechilibrul dintre activitatea psihică generală și cea intelectuală, lipsa de încredere în propriile forțe, care limitează pe individ la ceea ce este cunoscut și acceptat. Starea de teamă este un blocaj multiplu, ca
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Anomalia uzării forțelor umane, organice și psihice, produce blocaje, destramă personalitatea și scade valoarea creațiilor. Blocajele individuale Ele le reflectă pe cele sociale și sunt în mare măsură determinate de acestea. Există totuși importante blocaje produse "intraapsihic", așa cum sunt cunoscutele blocaje produse de dezechilibrul dintre activitatea psihică generală și cea intelectuală, lipsa de încredere în propriile forțe, care limitează pe individ la ceea ce este cunoscut și acceptat. Starea de teamă este un blocaj multiplu, ca de pildă, teama de a descoperi
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
totuși importante blocaje produse "intraapsihic", așa cum sunt cunoscutele blocaje produse de dezechilibrul dintre activitatea psihică generală și cea intelectuală, lipsa de încredere în propriile forțe, care limitează pe individ la ceea ce este cunoscut și acceptat. Starea de teamă este un blocaj multiplu, ca de pildă, teama de a descoperi și comunica adevăruri neagreabile, teama de răspundere, care face să se șteargă profilul și conturul produselor, accentul lor de noutate, iar conduitele morale să se palifice și să dispară în noianul moravurilor
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
să se palifice și să dispară în noianul moravurilor curente. Adeseori, pragul blocării constă într-o perioadă de incubație prelungită și supraîncărcată de informații și cercetări sistematice, ceea ce constituie o blocare prin conducerea și organizarea eronată a procesului de creație. Blocajele pot interveni și în perioada iluminării și a verificării în practică. Căile pentru exercitarea presiunilor pentru convențional în clasă, sunt multiple, începând cu cele care țin de relația profesor elevi, continuând cu metodele, formele, programele și manualele. Accentul exagerat pe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
147 2. Factorii creativității 148 2.1. Factori de natură intelectuală 148 2.2. Factori caracteriali 150 2.3. Factori sociali 151 3. Procesele fundamentale ale imaginației 152 4. Etapele procesului de creație 153 5. Dezvoltarea creativității 154 5.1. Blocajele creativității 154 5.2. Metode pentru stimularea creativității 156 6. Cultivarea creativității în învățământ 158 Capitolul IX Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativ Ă Andrei Cosmovici 163 1. Caracterizarea gândirii 163 2. Operațiile generale ale gândirii 163 3. Operațiile specifice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Bril, B.; Lehalle, H.,1988). Deși apare ca principal furnizor al materialului ce stimulează potențialul ereditar, acțiunea mediului, pe ansamblu aleatoare, poate fi în egală măsură o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil), dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (un mediu substimulativ, ostil, insecurizant sau alienant). Educația. În condițiile în care și ereditatea și mediul sunt prezențe obligatorii, dar având contribuții aleatoare în raport cu sensul procesului dezvoltării ontogenetice, societatea umană a perfecționat în timp un mecanism special de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesorului, de abilitatea acestuia de a-i convinge că nu există riscuri, iar colaborarea nu poate fi decât benefică; Ă menținerea permanentă a interesului în timpul convorbirii, care se va realiza prin aprobarea relatărilor, evitarea unor atitudini critice care pot provoca blocaje sau reacții de apărare; Ă să existe o preocupare permanentă pentru stabilirea sincerității răspunsurilor, deoarece subiecții manifestă tendința de a da răspunsuri care să-i pună într-o lumină favorabilă; Ă în timpul convorbirii se vor observa atitudinile și expresiile subiectului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
să-și afirme într-un mod mai ferm independența, atunci va întâmpina rezistența adulților (un fapt similar petrecându-se și în împrejurarea în care el refuză să-și asume o serie de responsabilități). Atâta timp cât stările de criză nu duc la blocaje, la stagnarea dezvoltării copilului, nu sunt motive majore de îngrijorare din partea adulților. În schimb, cronicizarea stării de criză, prelungirea excesivă sau chiar rămânerea într-o perpetuă stare de inadaptare a copilului, impun măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cursuri de creativitate” și chiar „școli de inventică”. Ce se poate face pentru stimularea creativității? Mai întâi, trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite de obicei blocaje. 5.1. Blocajele creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și chiar „școli de inventică”. Ce se poate face pentru stimularea creativității? Mai întâi, trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite de obicei blocaje. 5.1. Blocajele creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
inventică”. Ce se poate face pentru stimularea creativității? Mai întâi, trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite de obicei blocaje. 5.1. Blocajele creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Mai întâi, trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite de obicei blocaje. 5.1. Blocajele creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
putea avea originea în existența unor indivizi cu imaginație bogată, dar comozi, leneși, care nici obligațiile serviciului nu și le fac cum trebuie, darămite să creeze opere de valoare. Cel mult, ei pot distra un grup, la o petrecere. b. Blocajele metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Așa e cazul rigidității algoritmilor anteriori. Se numește algoritm o succesiune determinată de operații permițând rezolvarea unei anumite categorii de probleme (așa sunt formulele matematice, un algoritm este și „regula de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
4 scaune, au avut o masă foarte comodă. Această idee a venit foarte târziu, întrucât pentru noi toți funcția ușii este de a închide o încăpere și nu de a servi drept scândură pentru masă. Tot în această categorie de blocaje găsim și critica prematură, evidențiată de Al.Osborn, unul din promotorii cultivării creativității. Atunci când ne gândim la soluționarea unei probleme complexe, spune el, sunt momente când ne vin în minte tot felul de idei. Dacă, îndată ce apare o sugestie, ne
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „evaluarea amânată”. Brainstorming-ul poate fi utilizat și în munca individuală, dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup, despre care vom vorbi imediat. c. Mai există și blocaje emotive, întrucât, așa cum se știe, factorii afectivi au o influență importantă: teama de a nu greși, de a nu se face de râs, poate împiedica pe cineva să exprime și să dezvolte un punct de vedere neobișnuit. De asemenea, graba
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evitarea ideilor prea deosebite și dăunează procesului de creație. 5.2. Metode pentru stimularea creativitățiitc "5.2. Metode pentru stimularea creativit\ții" Aspirația spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care, pe de o parte, să combată blocajele, iar pe de altă parte, să favorizeze asociația cât mai liberă a ideilor, considerându-se că astfel se pot utiliza la maximum resursele inconștientului. În acest scop, unele metode se bazează pe o stare de relaxare, pe îndepărtarea criteriilor raționale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
orizontului: filosofie, sociologia și psihologia muncii, științe politice ș.a.). Iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. d. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relația sa cu elevii. Nu este deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competența sa profesională, pe obiectivitatea și ținuta
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în zilele noastre o valoare din ce în ce mai însemnată. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce raporturi există între inteligență și creativitate? 2. De ce depinde și cum s-ar explica inspirația? 3. Exemple de utilizare a analogiei în tehnică și artă. Care blocaje sunt mai greu de combătut? 4. Cum ați stimula creativitatea elevilor la disciplina pe care o veți preda (sau o predați)? Capitolul IXtc "Capitolul IX" Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv-educativtc "Gândirea. Dezvoltarea gândirii în procesul instructiv‑educativ" Andrei Cosmovicitc
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
esențială de instruire și educare). O amplă prezentare a specificului comunicării educative și didactice o realizează E. Păun (1982, pp. 151-167), urmărind coordonatele: factorii comunicării educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare în clasă, raportul relație educativă Ă relație de comunicare, blocaje ale comunicării educative, randamentul comunicării didactice etc. Cercetări recente subliniază și alte caracteristici: a. Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
supraveghere permanentă. Există numeroase cercetări care demonstrează că exercitarea puterii coercitive de către profesor, oferind un model de agresivitate, conduce numai la corectarea temporară a conduitei elevului pedepsit și la deteriorarea atmosferei din clasă. Comportamentul profesorului punitiv se constituie într-un blocaj extern foarte serios al învățării. Neajunsul principal nu este numai eșecul recuperării deviantului, ci inducerea unor atitudini de indiferență față de conținutul lecției la ceilalți elevi care asistă la un astfel de exercițiu de putere. Dacă pedeapsa se abate asupra unui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un set de credințe false care se răsfrâng negativ asupra performanței creative. Unii consideră, de pildă, că există un singur răspuns valid și că ambiguitatea trebuie evitată cu orice preț. Oamenii pot deveni însă creativi identificând și înlăturând, astfel, de blocaje mentale. Von Oech (1986) sugerează, de asemenea, că, pentru a ne cultiva productivitatea creativă, e necesar să adoptăm diverse roluri, precum cel de explorator, artist, judecător și războinic. Aceste abordări au beneficiat de multă atenție din partea publicului, la fel ca
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
instrucții inhibă drastic abilitatea subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiecților de a realiza descoperiri creative” (p. 252). Cu siguranță, anumite tipuri de instructaje pot inhiba gândirea creativă fie prin direcționarea eronată a individului către piste sau idei neproductive, fie prin activarea rigidității sau a unor blocaje emoționale și atitudinale. Blocajele de atenție vor fi discutate mai amplu în secțiunea destinată afectivității și motivației. În primul rând, este necesar să analizăm tehnica experimentală dezvoltată de Smith (1990; Smith și Van der Meer, 1994, în articole din presă) care abordează, de asemenea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sînt deosebite de cele ale afectivității bazale, care sînt Însetate de obținerea plăcerilor imediate, de moment. Energiile conștiinței sînt , de fapt, energii spiritualizate, care cuprind un paradox: impun, de obicei, acțiuni de Înfrînare, de blocare sau amînare, Însă tocmai acest blocaj adus tendințelor instinctuale/primare sau dorințelor precipitate, reprezintă condiția psihologică fundamentală pentru construcția psihicului la niveluri tot mai Înalte. * „Cel mai coborît nivel al cunoașterii este «Știuă. Apoi, «Nu știuă, « Știu că nu știuă, « Nu știu că nu știuă.” (Albert
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]